1,673 matches
-
cu vitralii, element de arhitectură specific artei anilor 1900. Biroul regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Din garnitura mobilierului în stilul neorenașterii germane, se detașează biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care înfățișează castelele Peleș, Pelișor și Foișor. "Capela" integrată apartamentului reginei Maria se află într-un spațiu placat cu marmură de Ruschița, accesibil printr-o arcadă cu coloane, aurită, ce poartă o inscripție emblematică. Nota de reculegere conferă vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtrează o lumină fascinantă
Castelul Pelișor () [Corola-website/Science/305950_a_307279]
-
Deșertul Foișoarelor este unul dintre cele mai rar vizitate locuri din Australia, aflându-se la două ore de mers cu mașina de cel mai apropiat oraș, . Numai vehiculele de teren pot ajunge aici: steiurile și colții de calcar ar sfâșia imediat cauciucurile
Deșertul foișoarelor () [Corola-website/Science/314629_a_315958]
-
aflându-se la două ore de mers cu mașina de cel mai apropiat oraș, . Numai vehiculele de teren pot ajunge aici: steiurile și colții de calcar ar sfâșia imediat cauciucurile altor mașini. Deși au zeci de mii de ani vechime, foișoarele au fost probabil dezgropate din nisip în ultima sută de ani. Până în 1956, când le-a zărit Harry Turner, un istoric din Perth, formațiunile păreau a fi necunoscute - cu excepția unor vagi relatări cum că primii coloniști olandezi zăriseră ceea ce ei
Deșertul foișoarelor () [Corola-website/Science/314629_a_315958]
-
o dată înainte de secolul al XX-lea, deoarece la baza unor formațiuni au fost descoperite grămezi de cochilii și artefacte din Epoca de Piatră. Cochiliile au fost datate cu carbon, constatându-se că sunt vechi de circa 5000 de ani, deci foișoarele trebuie să fi fost "expuse" cu 6000 de ani în urmă. Vântul ce mătură deșertul modifică permanent peisajul creat de nisipul fin, scoțând la iveală noi aspecte și ascunzând altele. Astfel, în câteva secole, foișoarele - care fac astăzi parte din
Deșertul foișoarelor () [Corola-website/Science/314629_a_315958]
-
circa 5000 de ani, deci foișoarele trebuie să fi fost "expuse" cu 6000 de ani în urmă. Vântul ce mătură deșertul modifică permanent peisajul creat de nisipul fin, scoțând la iveală noi aspecte și ascunzând altele. Astfel, în câteva secole, foișoarele - care fac astăzi parte din Parcul Național Nambung - ar putea dispărea. Moluștele marine, precum scoicile patella, au constituit materia primă din care s-au format foișoarele. Aceste animale trăiau în mările calde de acum 700.000-120.000 de ani. Murind
Deșertul foișoarelor () [Corola-website/Science/314629_a_315958]
-
nisipul fin, scoțând la iveală noi aspecte și ascunzând altele. Astfel, în câteva secole, foișoarele - care fac astăzi parte din Parcul Național Nambung - ar putea dispărea. Moluștele marine, precum scoicile patella, au constituit materia primă din care s-au format foișoarele. Aceste animale trăiau în mările calde de acum 700.000-120.000 de ani. Murind, cochiliile lor s-au transformat în nisip calcaros, iar acesta, transportat la țărm de valuri și vânt, s-a depus strat după strat, formând dunele de
Deșertul foișoarelor () [Corola-website/Science/314629_a_315958]
-
mișcare a acoperit în cele din urmă vegetația, iar rădăcinile au putrezit, lăsând mici canale în calcar. Ele au fost treptat lărgite de apa infiltrată, care a erodat și roca, rămânând în urmă numai părțile mai dure. Aceste rămășițe sunt foișoarele de astăzi. Multe formațiuni prezintă dungi transversale, care indică depunerea straturilor de nisip și orientarea lor variabilă, pe măsură ce dunele și-au schimbat forma și locul. "Discovering the Wonders of Our World", The Reader's Digest Association Limited
Deșertul foișoarelor () [Corola-website/Science/314629_a_315958]
-
interpretarea sistemelor de boltire un exemplu poate fi regăsit la monumentele rămase în afara influențelor de factură bizantină cum este Abrudul, iar o detectare ușoară a componentelor specifice lăcașurilor de lemn tot Abrudul o poate face prin prezența turnului- clopotniță cu foișoare și arcade la ultimul nivel. În zona Abrudului, și nu numai ci în toată zona Munților Apuseni, începând cu secolul XVIII, se reflectă condițiile socio- economice și politice în posibilitățile și pretențiile locuitorilor de a ridica lăcașuri adaptate noilor cerințe
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
așezată în preajma bisericii . Caracteristicile arhitecturale ale bisericii o încadrează în tipologia lăcașurilor de cult ridicate în zona Zlatna- Abrud- Cîmpeni, în cursul secolului al XVIII- lea. Edificiile au fost prevăzute la vest cu un turn clopotniță, masiv, din piatră și foișor de lemn cu o navă amplă dreptunghiulară încheiată cu o absidă semicirculară sau poligonală și un pridvor închis adosat ulterior pe latura sudică a naosului. În compartimentarea și boltirea interiorului bisericii, s-a abordat o împărțire realizată printr-un arc
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
bolții apare suspendată peste un timpan spart, iar zona de descărcare a bolților e delimitată de o cornișă puternică. În exterior, către vest, turnul clopotniță, împărțit pe trei nivele, prezină în fațade ferestre rectangulare și circulare de dimensiuni reduse, un foișor de lemn cu arcade peste care se ridică acoperișul cu învelitoare de tablă de formă piramidală. Pe latura de sud se deschide o altă intrare ce este precedată de un pridvor mic, închis. Câteva mențiuni despre existența unei picturi vechi
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
-lea Război mondial. Aici odihnește profesorul Ioan Micu, fondatorul învățământului pedagogic din Abrud. Lăcașul de cult de rit ortodox poartă hramul Sfânta Treime. Este orientată vest-est și e realizată după același model de arhitectură tradițională cu turn clopotniță masiv și foișor de lemn pe latura vestică și cu un pridvor închis adosat ulterior pe latura sudică a navei. *Nava este rectangulară acoperită cu o boltă semicilindrică turtită. Absida este semicilindrică în interior și poligonală în exterior și despărțită de navă printr-
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
au fost suprimate prin lucrările de renovare. Tencuită și învelită cu tablă, construcția permite însă aprecierea înfățișării anterioare. O siluetă zveltă, la care concură acoperișul cu pante abrupte, mai coborât la absidă și din care răzbate, pe vest, clopotnița cu foișor și coif frînt. Perechile de console, spre o ușoară atingere, sugerează aripile vulturului. Torul median din stuc se suprapune pe brâul în frânghie sculptată, după modelul apropiat de la Lăzești. Deschiderile de la altar, cioplite în trepte, ca la Albac, Dealul Geoagiului
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
că pictura interioară, care acoperă pronaosul, naosul și altarul, a fost realizată doar în anul 1878 de către „Maer Darie, zugravu din Valea Ierii”. Planimetria edificiului se înscrie tipului comun Munților Apuseni, având în plus un pridvor sudic și turnul cu foișor și coif înalt. De la vechiul edificiu ni s-a transmis doar poarta de lemn a cimitirului, ce are incizată data 1790. Biserica de lemn “Sfinții Arhangheli” din Ocolișel, comuna Iara, monument istoric, deține o pictură de secol XIX, relativ bine
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]
-
capete a grinzilor în cheotori drepte și în coadă de rândunică. Biserica este amplasată în mijlocul satului pe o înălțime ce domină valea. Între bisericile de lemn din stânga bazinului Arieșului, edificiul face notă aparte prin volumetria sa dominată de turnul cu foișor, fleșă înaltă și patru turnulețe. Inițial clopotnița a fost separată, dar prin adăugarea la vechea navă a unei tinzi, care devenea astfel pronaos, s-a ridicat și turnul-clopotniță, cu galerie deschisă și cele patru turnulețe specifice la baza coifului. Peste
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
4 septembrie 1717 de un preot, Lupu Șandor. Biserica are o absidă poligonală decroșată, un naos de formă dreptunghiulară, deasupra căruia se află o boltă semicilindrică supraînălțată. Pronaosul este tăvănit, iar deasupra acestuia se înalță turnul-clopotniță, cu baza pătrată, cu foișor în arcade și fleșă zveltă. Biserica are un acoperiș de șindrilă, cu poală dublă. Pe fațada de vest se mai află un pridvor deschis, cu etaj. Pridvorul are arcade elegante, realizate din arce sculptate, fixate prin cuie de lemn la
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
biserici. Ea a fost pictată mult mai târziu, probabil în anul 1753, an însemnat în pronaos de popa Ioan. Monumentul se încadrează în tipologia bisericilor de lemn maramureșene, prezentând elementele sale caracteristice: streașina dublă în dreptul naosului și pronaosului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape. Motivul torsadei „funia răsucită” ce încinge mijlocul pereților bisericii la exterior, îl regăsim și la ancadramentul ușii, decor specific construcțiilor din lemn ce poate fi regăsit în
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
înăuntru prin câteva ferestre mărunte. Biserica avea dimensiunile aproximative de 4,5 m lățime și 11 m lungime, din care 6 m erau cuprinși în biserica bărbaților. Turnul era protejat de un coif ascuțit cu bază octogonală peste un mic foișor deschis pentru clopote. Consolele ieșeau din pereți în trepte ca să poarte cununile și streșinile largi ale acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii era fără îndoială încheiată în cheotori netede, în partea mai jos de console, iar pereții
Biserica de lemn din Bănișor () [Corola-website/Science/314332_a_315661]
-
sabia ridicată, lovind în dreapta și stânga, a deschis drumul celorlalți luptători din urma sa. Curând din toate părțile au răsărit capetele acoperite de coifuri metalice ale celor ce escaladau zidul. În zidul de piatră-povestește Foucher de Chartres-începu să ardă un foișor, foc peste care oamenii noștri au aruncat tăciuni aprinși ca să-l întrețină. Din foișor, pe măsură ce focul mistuia tot ceea ce putea să ardă, se împrăștie o flacără și în fum, atât de mare că nici unul din apărătorii orașului nu mai putea
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
Curând din toate părțile au răsărit capetele acoperite de coifuri metalice ale celor ce escaladau zidul. În zidul de piatră-povestește Foucher de Chartres-începu să ardă un foișor, foc peste care oamenii noștri au aruncat tăciuni aprinși ca să-l întrețină. Din foișor, pe măsură ce focul mistuia tot ceea ce putea să ardă, se împrăștie o flacără și în fum, atât de mare că nici unul din apărătorii orașului nu mai putea rămâne acolo. Francii au profitat și printr-o spărtură s-au năpustit în oraș
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
palatul găzduieste evenimentele publice și private ale Familiei Regale. Aici au loc ceremoniile de decorare, audiențele, petrecerile de grădină, recepții diplomatice și dineurile de stat prezidate de membrii Familiei Regale. Domeniul regal Sinaia este compus din Castelul Peleș, Pelișor și Foișor, diferinte dependințe precum și stâna regală. O zonă însemnată din pădurea Sinaia este deasemenea inclusă în domeniu. Castelul Peleș, la fel ca și Pelișor și Foișor, a fost construit din bani personali ai Regelui Carol I, care și-a vândut o
Reședințele Casei Regale a României () [Corola-website/Science/319981_a_321310]
-
prezidate de membrii Familiei Regale. Domeniul regal Sinaia este compus din Castelul Peleș, Pelișor și Foișor, diferinte dependințe precum și stâna regală. O zonă însemnată din pădurea Sinaia este deasemenea inclusă în domeniu. Castelul Peleș, la fel ca și Pelișor și Foișor, a fost construit din bani personali ai Regelui Carol I, care și-a vândut o moșie din Germania pentru a putea plăti costurile terenului și a ridicării edificiului. Regele a evitat să folosească bani din lista civilă, astfel domeniul nu
Reședințele Casei Regale a României () [Corola-website/Science/319981_a_321310]
-
Regală nu a primit nici o recompensă bănească pentru domeniu și nu intentionează să-l vânda. Regele a decis sa păstreze calitatea de muzeu a castelului Peleș, în timp ce Castelul Pelișor este folosit de Casa Regală ca și reședință oficială, iar Castelul Foișor este închiriat statului pentru a servi drept reședință de protocol. Domeniul Regal de la Săvârșin a reintrat in posesia Regelui Mihai în anul 2001, fiind prima proprietate revendicată și câștigată de acesta în instanță. Regele a cumpărat castelul de la contele Huniady
Reședințele Casei Regale a României () [Corola-website/Science/319981_a_321310]
-
-lea, este de plan dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală cu cinci laturi. La interior este acoperită cu bolți semicilindrice, intersectate prin timpane înclinate. Elementele arhitectonice care conferă monumentalitate, în pofida pereților tencuiți, sunt pridvorul larg, de pe sud, ca și clopotnița cu foișor, ambele cu stâlpi sculptați. Întreg edificiiul a fost tencuit la interior și la exterior. La 1860 Ioan Cuc, pictor din Lupșa, și Constantin Jurj, pictor din Runc, au zugrăvit naosul și altarul, utilizând motive și elemente decorative ale școlii brâncovenești
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
curente cu sudul munților. Biserica monument istoric Sartăș, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, este așezată în cimitir, pe deal, în partea de nord-est a satului. Este plăcut și armonios, grație proporțiilor și formei acoperișului, din care se înalță clopotnița cu foișor în console și coif ascuțit. Fundația bisericii este făcută din piatră, pereții din lemn, exteriorul cu pereții tencuiți, acoperișul este din tablă neagră vopsită. Data construcției nu se poate preciza deoarece documentele nu s-au păstrat, dar după inscripția legată
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
1 punct [] - Spații amenajate de agrement 1 punct [] - Sală de conferințe și activități 1 punct [] - Echipamente pentru diferite jocuri 1 punct [] - Sală de spectacole 1 punct [] - Traininguri 1 punct [] - Activități outdoor 1 punct [] - Acces internet 1 punct [] - Piscină 1 punct [] - Foișor 1 punct [] NOTĂ: ................... Membrii comisiei pot să acorde note de la 1 la 10. Nota finală se calculează efectuând media tuturor notelor. Nota finală obligatorie pentru acordarea acreditării este de minimum 7. Membrii Comisiei: SOCIETATEA 1. 2. 3. Anexa 4 la
NORME METODOLOGICE*) din 12 mai 2016 privind acreditarea persoanelor juridice şi persoanelor fizice autorizate în vederea colaborării privind desfăşurarea de activităţi de tabără pentru Programul naţional "Tabere studenţeşti 2016" şi alte activităţi privind segmentul studenţesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272171_a_273500]