1,627 matches
-
care mai multe locuri să nu fie marcate de aceste cruciulițe care, desigur, serveau drept repere." Acesta este cadrul auster în care, din primele capitole ale Evreului rătăcitor, Eugène Sue aduce în prim plan personajele principale ale romanului publicat în foileton în ajunul revoluției de la 1848, și ale cărui episoade au ocupat luni întregi coloanele din "Journal des Debats". Primul personaj, aplecat asupra mesei de lucru, este un bătrîn cu "mască lividă", îmbrăcat într-o redingotă veche, ponosită și jerpelită, cu
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Cel mai iubit dintre filosofi, RL, 1981, 37; Mircea Iorgulescu, Postumele lui Marin Preda, RMB, 1981, 11 476; Sergiu Filerot, „Întoarcerea fiului rătăcit”, unica poezie a lui Marin Preda, RL, 1981, 44; Bugariu, Analogon, 75-108; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 135-155; Dobrescu, Foiletoane, II, 78-86; Iorgulescu, Critică, 87-98; Moraru, Semnele, 261-271; Piru, Ist.lit., 507-513; Simion, Întoarcerea autorului, 255-282; Timpul n-a mai avut răbdare, îngr. și pref. Eugen Simion, București, 1981; Tomuș, Mișcarea, 183-191; Zaciu, Cu cărțile, 23-47; Stelian Dumistrăcel, Marin Preda: forma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Competență, 213-223; Dorin Tudoran, Nostalgii intacte, București, 1982, 277-294; Diaconescu, Dramaturgi, 130-160; Țeposu, Viața, 151-157; Faifer, Dramaturgia, 94-103; Manolescu, Arca, III, 140-165; Leonte, Prozatori, I, 146-158, II, 133-167, 266-273; Vodă-Căpușan, Teatru, 133-142; Ghițulescu, O panoramă, 209-232; Raicu, Fragmente, 318-324; Dobrescu, Foiletoane, III, 67-74; Moraru, Textul, 136-139; Condurache, Portret, 92-108; Felea, Aspecte, III, 133-136; Odangiu, Romanul, 71-80; Ungureanu, Proza rom., I, 358-403; Iorgulescu, Prezent, 105-121; Marcea, Atitudini, 93-103; Braga, Sensul, 184-187; Sorescu, Ușor cu pianul, 143-155; Călinescu, Biblioteci, 178-183; Măciucă, Motive, 53-60
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Mai apoi, povestea a luat și mai mare amploare când părinții au fost suspectați de a-și fi răpit propria fiică, însă în primele luni interesul general a fost suscitat de simpla dispariție. Nu a fost prima dată când marile foiletoane emoționale sunt create de mass-media în jurul unui copil sau a unui singur individ, în timp ce alte drame ce implicau mai multe persoane nu trezeau atât interes. Și totuși, ar trebui să suferim de 10 ori mai mult atunci când aflăm de moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
povestea mama, că- mi era bunic de tată. - Păi cum îi zicea mamei dumitale? - Cum să-i zică? Vitoria! - Cum Vitoria?! Vitoria a fost soția lui tata! (Ioan Groșan, O sută de ani de zile la porțile Orientului, roman istoric foileton) 1.Precizează tema dialogului. 2.Scrie doi termeni din câmpul semantic al familiei. 3.Indică modul de formare a cuvintelor (prea)cuvioase și voinicul. 4.Motivează folosirea frecventă a apostrofului. 5.Transcrie două formule de adresare. 6.Notează titlurile a
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pot fi multiple: mediatizarea unor informații de interes public, scop educativ (dezvoltă orizontul cognitiv sau comportamente civice, culturale ori individuale pozitive), estetic (în măsura în care promovează valori artistice autentice), distractiv (oferă divertisment), utilitar etc. Texte specifice: articolul de presă (editorial, reportaj, cronică, foileton, comentariu, recenzie etc.), interviul publicistic, știrea, comunicatul, sondajul, anunțul, reclama etc. Forme specifice audiovizualului: grupajul de știri, talkshowul, dezbaterea, interviul, reportajul, cronica, relatarea, anunțul, reclama etc. CARACTERISTICI: - respectă normele limbii literare (abaterile sunt intenționate, cu rol expresiv), ilus trând calități
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Reprezintă, prin urmare, accelerarea, eventual periculoasă, a unei situații. Cel care visează are sentimentul de a fi depășit de evenimente, numai să nu fie el cel care cedează precipitării acestora. Cangur Cangurul a intrat în imaginarul popular mai ales prin intermediul foiletoanelor și al desenelor animate, semnificația sa fiind legată de marsupiul în care puiul stă în timpul gestației. În vis, poate prin urmare evoca prematuritatea, adică faptul că subiectul nu este încă pregătit sau suficient de matur și că are încă nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
al Academiei Române în 1886. Tot sub îngrijirea lui au apărut diverse culegeri de acte oficiale referitoare la politica externă a Principatelor Române. Avându-l pe C. redactor, au apărut și câteva ziare, printre cele mai bune ale timpului: „Zimbrul” (1850), „Foiletonul Zimbrului” (1855) și „Buciumul român” (1875). Jurnalist priceput, abil în a se strecura printre opreliștile puse de stăpânire, C. s-a priceput să atragă unii scriitori de valoare și să-și anime publicațiile prin câteva principii democratice. În „Buciumul român
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
25; Nicolae Manolescu, Castor și Pollux, RL, 1984, 27; Paul Dugneanu, Nicolae Breban, „Drumul la zid”, LCF, 1984, 37, 38; Steinhardt, Un personaj literar, ST, 1984, 11; Ion Vlad, Glose la un roman al condiției umane, ST, 1984, 12; Dobrescu, Foiletoane, III, 74-82; Condurache, Portret, 26-30; Odangiu, Romanul, 105-117; Moraru, Textul, 76-78; Manea, Contur, 59-62; Ungureanu, Proza rom., I, 529-549, 579-610; Iorgulescu, Prezent, 192-196; Sorescu, Ușor cu pianul, 170-180; Holban, Profiluri, 150-168; Dimisianu, Subiecte, 103-107, 115-121; Cosma, Romanul, I, 224-230; Spiridon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Mai sunt de semnalat portretele dedicate lui Vasile Alecsandri, Nicolae Grigorescu, George Coșbuc, Iosif Vulcan, Ioan Papiu, precum și articolele lui Ioan Slavici, Oct. C. Tăslăuanu, Ioan Lupaș, Virgil Cioflec, Axente Banciu. În 1908 sectorul cultural se diversifică, introducându-se un „Foileton”, alături de rubricile „Știri”, „Răspunsuri”, „Chipurile noastre”, „Biserica”, „Economie”, „Școală”. Colaborează cu articole și comentarii Petru Șpan, Nicolae Pora, Victor Eftimiu (și cu pseudonimele Daniel Vodena, V. Greceanu), V. C. Osvadă, Horia Petra-Petrescu. Se publică versuri de Maria Cunțan, Ion Pop-Reteganul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
Șpan, Nicolae Pora, Victor Eftimiu (și cu pseudonimele Daniel Vodena, V. Greceanu), V. C. Osvadă, Horia Petra-Petrescu. Se publică versuri de Maria Cunțan, Ion Pop-Reteganul, D. Teleor, Alice Călugăru și proză de Victor Eftimiu (Hanul de la Stena, un roman în foileton despre viața aromânilor), I. Chiru-Nanov, Caton Theodorian, Emil Gârleanu (reproducere), G. C. Ionescu, Cincinat Pavelescu ș.a. Se fac traduceri din Alphonse Daudet, Leonid Andreev, Mark Twain, Maxim Gorki. Oficiul critic este îndeplinit de Ilarie Chendi la rubrica „Viața literară” (de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
ale umanității, singurele care fac din om o ființă superioară", fiind urmărit pînă la sfîrșitul vieții de spectrul propriului personaj: "M-au ajuns blestemele lui Rică Venturiano să predic la bătrânețe sufragiul universal" scria el doctorului Urechia , în perioada redactării foiletonului 1907. De "rabie sentimentală" a suferit Caragiale în mai multe rînduri, de amintit fiind idila cu Fridolina, nepoata compozitorului Caudella; fiind obligat să plece din Iași, îi scrie cu disperare comică lui Th. Missir: Nu uita că nu pot să
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
teatrului acestui timp varietatea mică a subiectelor, lipsa de nuanțe și demonstrația moralizanta, dar apreciază că temele gravitează în jurul problemelor de actualitate 174. Sursă unei noi teatralități este în mare parte căutată în literatura: teatrul burghez se inspiră din românul foileton sau monden, opțiunile teatrului naturalist urmează opțiunile românului naturalist, iar teatrul parnasian și simbolist caută surse noi în poezie. Meritul dramaturgilor acestei perioade sunt tehnicile teatrale savant construite (intrigi bine înlănțuite, dialoguri ordonate, ingeniozitate verbală). Metodă fundamentală a epocii realismul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de prefaceri rapide, de ascensiuni grăbite, rolul și destinul femeii se schimbă decisiv. 2.2. Stratageme de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei Mediul social și privat din toate timpurile dictează un anume tip de pattern comportamental, spațial, genurial. Românul, foiletonul, teatrul secolului al XIX-lea tratează toate dilemele legate de femeie de pe pozițiile moralei burgheze dominante. Spre deosebire de ocupațiile masculine, măi dinamice (război, revoluții, dueluri, curse de cai, jocuri de pierzanie etc), cele feminine sunt statice și, de aceea, destul de monotone
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Nouă variațiuni pentru orgă, pref. Mircea Mihăieș, Iași, 1999; Umbră de aur, melancolia, postfață Mircea A. Diaconu, Botoșani, 2000; Suflete la second hand, București, 2000; Secol, Iași, 2002. Ediții: Ovidiu Nimigean, Week-end..., Iași, 1993. Repere bibliografice: Ciobanu, Opera, 217-220; Dobrescu, Foiletoane, III, 54-59; Felea, Aspecte, III, 165-169; Grigurcu, Existența, 466-469; Cristea, Fereastra, 288-292; Micu, Limbaje, 127-129; Simion, Scriitori, IV, 526-537; Coșovei, Pornind, 71-75; Gabriela Gavril, Omul năpădit de cuvinte, CL, 1991, 14; Ioan Holban, De aici nu vom putea evada niciodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
Menorah”, „Convorbiri științifice”, „Oameni celebri”, „Orizontul”, „Probleme și idei”, „Noua colecție Lumen” ș.a. A practicat și publicistică de atitudine, cu note critice, mai rar acerbe (îndeosebi în perioada colaborărilor la „Facla”, de sub conducerea lui N. D. Cocea), alături de tabletă sau foiletonul cultural. SCRIERI: Spre Răsărit, pref. A. Steuerman, Bârlad, 1900; Copiii și cartea, Bârlad, 1901; Edison și invențiunile sale, București, 1911; Galileu, București, 1911; Lădița cu necazuri, București, 1919; ed. București, 1945; Patria și dreptul meu, București, 1937; La râul Babilonului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
agitație și propagandă, introd. edit., București, 1995. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Antim. Logos și personalitate”, RL, 1971, 41; Nicolae Manolescu, Modernitatea cronicarilor, RL, 1973, 20; Doina Uricariu, Exerciții de modernizare, LCF, 1977, 27; Călinescu, Perspective, 154-156; Iorgulescu, Scriitori, 320-322; Dobrescu, Foiletoane, I, 186-190; Dan Culcer, Metodica radicalizării, VTRA, 1980, 3; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 367-371; Culcer, Serii, 109-114; Grigurcu, Critici, 230-234; Gheorghiu, Reflexe, 190-197; Sorescu, Ușor cu pianul, 187-195; Cornel Moraru, Lectura poeziei, VTRA, 1986, 1; Paul Cornea, „Introducere în poezia contemporană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
Orizont”, „Astra”, Săptămâna”, „Opinia studențească”. După decembrie 1989 susține o „cronică ortodoxă” în revista „Cuvântul”. Colaborează la „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul” cu eseuri și articole despre Nae Ionescu, Petru Dumitriu, Pavel Chihaia, Mateiu I. Caragiale. Este îngrijitorul unei culegeri de „foiletoane și meditații” ale lui Nae Ionescu (1994). În Muzică și memorie, procedeul compozițional este acela al suprapunerii de imagini oarecum eterogene pe trunchiul unei sensibilități caracterizate de gustul pentru decoruri pluviale, crepusculare, lichide, mobilate fragmentar, informe, neprecizate. „Mediatizarea lumii prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
deranj..., Tatuaje (1977), Revers (1980), Complimente necesare (1983), Acarnița (1986), Zâmbete cu supliment (1987), Asta-i situația (1989), Cartușiera (1991), Dioptrii pentru ochelarii de cai (1995), Stihuri marțiale (1999) ș.a. Este autorul unor antologii consacrate epigramei, parodiei, aforismului, fabulei și foiletonului. Ținta satirei lui poate fi colegul de breaslă, scriitorul, măruntul funcționar, marii șefi, ca și „monștrii sacri”, fenomenul social ori situația cotidiană, prozaică: „Orice imperiu /Are un criteriu/ Reducerea statelor/Cu forța armatelor” (Diplomatică); „A pățit-o și el, deci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
Natura în poezia românească, pref. edit., București, 1996. Repere bibliografice: Zaciu, Bivuac, 64-68; Mircea Popa, Georgeta Antonescu, „Aron Densușianu”, RITL, 1974, 4; Ioana Em. Petrescu, Georgeta Antonescu, „Aron Densușianu”, SUB, Philologia, t. XX, 1975; Ulici, Prima verba, I, 230-232; Dobrescu, Foiletoane, I, 175-180; Cioculescu, Itinerar, V, 121-126; Dicț. scriit. rom., I, 94-95; Ion Vlad, Poezia naturii în antologie, TR, 1996, 27; Cornel Ungureanu, Școala Ardeleană - ultimele știri, O, 2000, 8. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
ani, directorul revistei literare „Izvoare” din Tel Aviv; e, de asemenea, secretar al Asociației Scriitorilor Israelieni de limbă română și vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Israel, dar și membru de onoare al Asociației Scriitorilor Transilvăneni. C. își începe activitatea cu foiletoane publicate în ziarul „Clopotul” din Botoșani, semnate cu pseudonimul S. Vântu. Primele poezii le publică în 1955, în „Iașul literar”. Colaborează și la revistele „Dacia literară”, „Argo” (Bonn), „Convorbiri literare”, „Literatorul”, „Luceafărul”, „Arc”, „Ultima oră” (Tel Aviv), „Ahinoah” (Germania), „Kruk
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
mai departe, dar nu prea mult, din Cehoslovacia, cu volumul de eseuri al unui scriitor pe nume Václav Havel, ale cărui cuvinte simple și cutremurătoare erau rostite în românește de vocea superbă a lui Alain Paruit, care le citea în foileton de la Paris la Europa Liberă; mai departe încă, Polonia, unde Solidarnosc, devenită celebră, organiza Masa Rotundă cu comuniștii și alegeri libere... Chiar și Bulgaria se cutremura, și cum televiziunea bulgară fusese adoptată de toată partea de sud, centru și est
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
manifestările literare ale vremii prin traduceri, imitații, localizări, adaptări, dar și prin capacitatea de a asimila modelele, de a le ilustra cu indiscutabilă originalitate (nuvela), și nu în ultimul rând prin impunerea unor specii și formule artistice noi (eseul, epistola, foiletonul literar), care configurează, mai mult decât reprezentările literare tradiționale, tabloul epocii. Referirile la nuvelistică evidențiază modul în care Negruzzi s-a atașat sentimentalismului romantic, ca în Zoe, dar mai ales cum „s-a vindecat” de „romantismul melodramatic” în O alergare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
Radu Popescu, Fănuș Neagu, Nicolae Velea. În volumul al doilea, criteriului cronologic i se substituie cel al grupării, al asocierii scriitorilor în familii de spirite creatoare. Este reconstituit „romanul liric” al lui Zaharia Stancu, este evidențiată trecerea „de la reportaj la foileton” a lui Geo Bogza, sunt puse „sub semnul realismului” textele lui Marin Preda, Titus Popovici, Nicolae Velea și sub acela al barocului romanele lui Eugen Barbu, Dumitru Radu Popescu și Fănuș Neagu. Această panoramă a prozei românești postbelice este întregită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
sensul articolelor lui Blaramberg, Pascal, Pantazi Ghica, îndreptate cu precădere împotriva lui I. C. Brătianu și a Partidului Liberal. Mai rar au publicat intervenții pe aceeași temă Petre Grădișteanu și P. P. Carp. Literatura din T. se reduce la tălmăcirea, în foileton, a unor nuvele sau a unor biografii romanțate (de pildă, Napoleon de H. Castille). Ziarul îi promovează însă pe scriitorii junimiști, ale căror lucrări le retipărește din „Convorbiri literare” (poezii de M. D. Cornea, nuvele de Samson Bodnărescu). O susținută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290156_a_291485]