1,709 matches
-
după câțiva ani de funcționare vremelnică fără urmă. Până în anii 1853-1854, când Mihail Kogălniceau înființa fabrica sa de postav, nu găsim nici o manufactură textilă. Această situație ne permite să tragem concluzia că și în domeniul industriei textile, după încercări de fondare a unor manufacturi, încercări care au eșuat, s-a trecut direct de la producția micului atelier la producția de fabrică. Lipsa unui stadiu manufacturier dezvoltat în industria Moldovei a avut o înrâurire defavorabilă asupra introducerii mașinismului, deoarece manufactura la noi n-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
desființat în martie 1856 dreptul de monopol asupra producerii de făină prin mori mecanice, inaugurând libera concurență în una din cele mai importante ramuri industriale ale Moldovei. Zece ani mai târziu de la introducerea primei mori cu vapori (1846), cererile de fondare de mori sistematice erau atât de numeroase, iar presiunea categoriilor sociale interesate în înlăturarea îngrădirilor feudale atât de mare, încât guvernul a fost nevoit să renunțe la una din practicile feudale dăunătoare economiei: dreptul de monopol asupra morăritului mecanic în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
arăta că întreprinzătorii aveau de luptat nu numai împotriva lipsurilor mari, ci și împotriva a o sumedenie de piedici mărunte de genul celor de mai sus. În afara încercării izbutite a lui Goldner, întâlnim în acea epocă și alte inițiative de fondare a unor fabrici de prelucrare a cărnii de vită. Una aparține hamburghezului Johan Krodop, care, în septembrie 1847, a cerut domnitorului un hrisov pentru deschiderea unui stabiliment de preparare „a cărnii sărate” prin metode asupra cărora privilegiul exclusiv al lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmare a progreselor social-economice pe care le-a făcut Moldova și a creșterii necesităților de postav ale orășenilor, târgoveților, armatei etc., necesități care nu mai puteau fi satisfăcute de către mica producție și cooperația capitalistă simplă. După o încercare neizbutită de fondare a unei fabrici de postav, întreprinsă de Freiwald, prima fabrică de postav în Moldova a luat ființă în mănăstirea Neamț la 29 februarie 1852. Este știut că mânăstirea Neamț forma un complex economic feudal dotat cu o tipografie, ateliere de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fabricii lui Bühl demonstrează cât de dăunătoare pentru dezvoltarea industriei moldovene erau așa-zisele privilegii exclusive și monopolurile care, neîmpiedicând concurența străină, formau o stavilă în calea sporirii numărului de întreprinderi industriale mecanice în ramura respectivă. O altă încercare de fondare a unei fabrici de postav a fost făcută în 1858 de către un alt fost director al fabricii lui M. Kogălniceanu - Jülich, care își alesese ca loc de așezare a întreprinderii proiectate târgul Fălticeni. Cererea sa a fost respinsă pentru aceleași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
greutăților ivite, în special concurenței interne și externe. Ele au decăzut. Excepția pe care o face fabrica lui Foulcquier se explică mai puțin prin situarea ei în portul Galați și mai mult prin întemeierea ei pe baze mai largi, prin fondarea ei ca o întreprindere mare cu peste 100 de lucrători, care s-a dovedit capabilă să reziste și să învingă atât concurența internă a atelierelor micii producții și a cooperației capitaliste simple, cât și concurența externă. Industria de construcții. Începuturile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrătorilor angajați era de cinci. Din aceste câteva știri reiese că este vorba de o mică instalație mecanică, care nici măcar nu funcționa permanent, de vreme ce valoarea produsului finit obținut într-un an nu depășea 10.000 lei. O încercare încuviințată de fondare la Galați a unor instalații mecanice de prelucrare a lemnului, încercare ale cărei urmări nu le cunoaștem, a fost făcută în iulie 1857 de către cinci englezi, în frunte cu un oarecare Stephen Verwuah. Acei „neguțitori englezi statorniciți la Galați” proiectau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ori, i-au înșelat, au părăsit asemenea industrii, fără nici o șansă de reușită sub asemenea auspicii, și au descurajat pe ceilalți prin încercările lor rămase infructuoase”. Desigur că N. Suțu era îndreptățit să treacă în rândul cauzelor încercărilor infructuoase de fondare a unor întreprinderi industriale lipsa unei legături strânse între patroni și procesul de producție, lipsa unei supravegheri atente a administrației întreprinderilor. Dar, nu-i mai puțin adevărat că aceste motive nu sunt nici pe departe cauzele principale ale insucceselor de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numărul rafinăriilor. Aceasta însă în deceniile ulterioare epocii care face obiectul studiilor noastre. Industria metalurgică. Dezvoltarea agriculturii cu caracter comercial a fost unul din principalii factori care au determinat nașterea preocupărilor legate de înființarea unor întreprinderi metalurgice, mai precis de fondarea unor instalații industriale mecanice de confecționare și reparare a uneltelor agricole. Necesitatea lor se făcea cu atât mai simțită, cu cât, în împrejurările arătate mai sus, meșterii indigeni nu puteau face față cerințelor mereu sporite. În acea epocă, în Moldova
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
extrăgea încă în cantitate suficientă în Moldova, a specialiștilor etc. Nu întâmplător unele comisii agricole județene arătau că, înainte de a se înființa fabrici de mașini agricole, ar fi mai bine dacă s-ar „începe prin a avea mașiniști în țară”. Fondarea unor astfel de instalații mecanice însemna de fapt așezarea primelor pietre la temelia industriei grele naționale. Or, Moldova nu a făcut excepție de la regula potrivit căreia industrializarea capitalistă începe cu crearea industriei ușoare, imediat rentabilă și care nu necesită mijloacele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un drum lung. Ceea ce s-a realizat în acest din urmă domeniu, în epoca de care ne ocupăm, nu a depășit stadiul încercărilor, numai în mică parte izbutite, de înființare a unor ateliere de reparat unelte și mașini sau de fondare a unor mici instalații mecanice de construcție a uneltelor agricole. Prima încercare de fondare a unei instalații mecanice de fabricare a uneltelor agricole o datorăm lui Sachetti, care, înființând o asociație cu 40 de acționari și aducând specialiști din Franța
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de care ne ocupăm, nu a depășit stadiul încercărilor, numai în mică parte izbutite, de înființare a unor ateliere de reparat unelte și mașini sau de fondare a unor mici instalații mecanice de construcție a uneltelor agricole. Prima încercare de fondare a unei instalații mecanice de fabricare a uneltelor agricole o datorăm lui Sachetti, care, înființând o asociație cu 40 de acționari și aducând specialiști din Franța, a pus în funcțiune, la începutul anului 1841, în mahalaua Păcurari din Iași, instalația
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1848 și același lucru se poate spune despre cărămidăria mecanică, despre una din fabricile de lumânări ale lui Th. Ghica și despre fabrica de conserve de la Țiglina (Galați). Să mai adăugăm la cele de mai sus și încercările nereușite de fondare a unor instalații mecanice de preparare a macaroanelor și de confecționare a uneltelor agricole (Sachetti). Dezvoltarea economică și socială a Moldovei, ca și progresele mașinismului și ale tehnicii industriale în Europa după 1848, nu puteau să nu influențeze asupra ritmului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
transformare a negustorului sau a bancherului-cămătar în industriaș. Semnificativă în această privință este construcția unor rafinării de către bancheri-cămătari autohtoni sau cumpărarea de către cinci bancheri-cămătari din Iași a celei mai mari mori cu aburi din Moldova: moara girată de către Gueldry, sau fondarea altor întreprinderi industriale mecanice etc. Ca urmare a stării de înapoiere în care se aflau forțele de producție, capitalul, creditul, mijloacele de transport etc. constatăm încercări, în parte reușite, de pătrundere în economia noastră a capitalului străin: francez în domeniul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
avarilor, în secolul al IX-lea, este un episod al chestiunii orientale; în secolele XII-XIV, chestiunea orientală este reînviată de rasa slavă, îndeosebi de cea cehă și, apoi, de turci și tătari, urmați de ruși; toată istoria poporului rus după fondarea Moscovei (secolul al XIII-lea) este cea a expansiunii, care a pregătit o nouă fază a chestiunii orientale; momentul 1683 nu este decât o aparență, pentru că Europa Evului Mediu a renăscut prin Rusia, care trece la cucerirea Orientului. Emile Bourgeois
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
germane. Pentru extinderea sferei de influență economică a țărilor germane rămânea, după List, un singur lucru de dorit: o înțelegere între Zollverein și Austria. Ideea constituirii unui bloc economic-politic din care să facă parte statele germane și Austria, adică ideea fondării unei Mitteleuropa, a unui „Imperiu de mijloc” cu centrul de greutate în Germania, a cărei misiune era să dirijeze acțiunea de „cuprindere” economică spre sudul și sud-estul Europei, a fost răspândită în Germania în vremea revoluției de la 1848. Se poate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Nord” semnala, în mai 1856, că pârghiile de care se folosește Austria în vederea acaparării Principatelor Române sunt „drumurile de fier”, exploatarea minelor, suprimarea vămilor, băncile, colonizarea...”. Bancherul austriac Weickersheim, venit în Principatele Române în mai 1856 spre a dobândi concesiunea fondării unei bănci, avea la sine o scrisoare de recomandare semnată de Bruck. Nu este nevoie să prezentăm nici măcar pe scurt activitatea austriecilor îndreptată către pregătirea condițiilor favorabile în vederea acaparării economice a țărilor noastre, căci aceasta s-a făcut recent într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
emoție generală. Tribunalele fură închise, toate afacerile suspendate și toată lumea trebui să se ducă la Divan pentru a încuraja membrii lui spre a ține piept” presiunilor exercitate de austrieci în legătură cu cererea bancherului Weickersheim de a i se concesiona dreptul de fondare a unei bănci. Ce-i drept, opoziția boierimii față de concesiunea Weickersheim poate fi explicată mai mult prin lipsa de încredere în posibilitățile acestuia din urmă de a traduce în viață proiectul său, decât prin sentimentele ei patriotice, dar nu-i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de care Worms nu s-a desp?r?it de-a lungul carierei. Primele rezultate s�nt mai mult dec�ț onorabile ?i ele �i relev? capacit??ile organiza?ionale pu?în obi?nuite. S? judec?m: 1) �n 1893, fondarea Revistei internă?ionale de sociologie pe care a vrut s-o deschid? c?tre toate punctele de vedere, cu speran?a c? ea va deveni tribuna disciplinei. 2) �n 1894, crearea unui Institut Internă?ional de Sociologie cu efectiv redus
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cele dou? r?zboaie �n numeroase ??ri, de unde aten?ia foarte mare acordat? fenomenelor economice ?i sociale pentru care trebuiau preg?ți?i viitorii gestionari, fie c? erau antreprenori, fie responsabili muncitore?ți. Aceasta este starea de spirit ce prezideaz? fondarea, �n 1895, a London School of Economics la care au participat intelectuali sociali?ți precum Sidney ?i Beatrice Webb, ce s?au str?duit s? uneasc? economia clasic? ?i socialismul, preocupă?i fiind de dotarea clasei muncitoare cu instrumente de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
creat un departament de sociologie la Londra, �n 1907 (la London School of Economics) cu o catedr? al c?rei profesor va fi Hobhouse. Departamentul ?i asocia?ia au tr?it un timp �n bun? �n?elegere, fapt atestat de fondarea �n 1909 a unei reviste, The Sociological Review, al c?rei director era tot Hobhouse. Climatul se va deteriora rapid �ns? atunci c�nd sociologii de la London School �?i vor afirmă ambi?iile academice, �n vreme ce cei de la Sociological
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i ?tiin?e umane�, apoi lansarea celor trei importante reviste ?tiin?ifice � Sociologie du travail (Friedmann, Stoetzel) �n 1959; Revue fran�aise de sociologie (Stoetzel) ?i Archives europ�ennes de sociologie (Aron, de Dampierre) �n 1960 � �n sf�r?it, fondarea Societ??îi Franceze de Sociologie (care ia locul Institutului Francez de Sociologie), �n 1962, dau disciplinei solide fundamente institu?ionale. �n acela?i timp, cercetarea se diversific? ?i se dezvolt? rapid. Se creeaz? numeroase echipe �n cadrul CES (CNRS) sau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
populare, Ștefan Gorovei conchide: "în vechile texte, întemeierea Principatelor românești este denumită printr-un cuvînt străin descălecat -, care pare să-și fi pierdut sensul inițial (a descăleca: a coborî de pe cal; descălecat: coborîre de pe cal) pentru a lua înțelesul de fondare, de creație. Asociat unei pretinse absențe a populației autohtone în teritoriile viitoarelor principate, descălecatul a putut fi tradus, de asemenea, prin colonizare". Plecînd de la analiza documentelor din secolul XVI-XIX, Ștefan Gorovei arată că a descăleca implică un sens de reorganizare
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și în privința deschiderii proromâne a francezilor cu prilejul Congresului de pace, ea însoțește și însuflețește o reală receptivitate la influențele universitare franceze. În 1919, o misiune condusă de Lucian Poincare, rectorul Universității din Paris, efectuează o vizită în România. Proiectul fondării unui Institut francez de înalte studii este lansat și va vedea lumina zilei în 1924, fiind condus în ajunul războiului de istoricul Alphonse Dupront. La noile centre de românizare activă (printre care se numără Universitatea din Cluj, care devine românească
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru o viață", declară în 1946 unul dintre șefii comuniști de la Iași. În noiembrie 1947, Ana Pauker devine ministrul Afacerilor Externe iar Vasile Luca ministru de Finanțe. Ana Pauker, Gheorghiu-Dej și Chișinevski au asistat, în septembrie 1947, la Conferința de fondare a Kominformului. Ana Pauker nu uită de trecut: "în momentul instalării ei la Ministerul Afacerilor Externe relatează ziaristul René Theo, prezent atunci în România -, tot personalul a fost transportat în camioane închise la Ministerul de Interne, unde membrii săi au
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]