3,085 matches
-
sper sa suscite interes și preocupare din partea colegilor. CAPITOLUL I ISTORIA ROMÂNILOR OBIECT CU MULTIPLE VALENȚE EDUCATIVE I.l CONDIȚII ALE PREDĂRII ÎNVĂȚĂRII ISTORIEI Istoria ocupă În viața școlarului mic un loc privilegiat având În vedere multiplele sale valențe educative, formative și prin prezența ei În viața cotidiană, prin mass-media, ca urmare a interesului mereu sporit, al tuturor față de faptele Înaintașilor. Didactica modernă, care nu mai acceptă stocarea cunoștințelor este preocupată din ce În ce mai mult de ceea ce vor face elevii cu cunoștințele dobândite
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Încă din clasa a II-a elevii iau cunoștință de unele dintre cele mai semnificative momente din istoria milenară a poporului român. Ei află despre trecutul de luptă al poporului nostru pentru libertate națională, dreptate socială și progres. Valoroase resurse formative În direcția educației patriotice a elevilor le oferă manualele alternative de citire pentru clasele a III-a și a IV-a . Din lecțiile Din viața dacilor și Războaiele lui Trăiau cu Decebal Începe procesul pedagogic de continuare a unei idei
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
tentă unificatoare a cercetării diferitelor tipuri, niveluri și forme de creație, descoperire, inventivitate și a practicilor educaționale care-și aduc o contribuție benefică În sensul dezvoltării lor. Prin structura sa, manualul de istorie pentru clasa a IV-a prezintă virtuți formative În planul trăirilor sentimentelor patriotice. Manualul de istorie nu se poate dispensa de texte literare accesibile care Întregesc conținutul și-i atrag pe copii. Exemplele de curaj, dăruire și spirit de sacrificiu al unor eroi cu care elevii au luat
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
obține cadrul ideal de muncă intelectuală; are loc socializarea elevilor prin coparticiparea lor la lecție; elevii se deprind cu anumite instrumente de lucru necesare muncii intelectuale; se folosește activ factorul mass-mediei. "Pe plan educativ, prin conexiunile interdisciplinare stabilite accentuăm caracterul formativ al studierii istoriei, mărimea resurselor ei de modelare a personalității elevilor prin apelul la valori și modele umane". Istoria e o sursă inepuizabilă de valori și comportamente cu valoare de model atât pentru copiii În formare, cât și pentru adultul
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
că elevii Învață și se formează așa cum suni călăuziți de Învățător. Dovedind pasiune pentru munca sa, Învățătorul va demonstra că predarea învățarea este o artă veche, revitalizată În știința nouă și că istoria este o disciplină cu multiple valențe educative, formative. El trebuie să știe să generalizeze structurile pe care le folosește și să fie În stare să le reașeze În sistemul de ansambluri, Înglobând celelalte discipline. "Cunoașterea istorică dispune de un volum impresionam de informații, corelații Între ele datorită conexiunii
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
mai autoritare cuceriri istoriografice, teze, teorii, cu reale rezonanțe În formarea personalității. Să oferim elevilor un volum mic de informații pe care să le descopere prin efort propriu. 3.Să elaboreze conținutul fiecărei lecții În concordanță cu obiectivele informaționale și formative ale acesteia, cu noțiunile pe care le formează sau cu care operează, asigurându-se unitatea indispensabilă dintre cunoaștere, trăire și acțiune. 4.Să stabilească locul și rostul lecției În ansamblul temei, capitolului sau materiei pe care o Învață. Să cântărească
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
bă alegerea celui mai potrivit moment de plasare a "problemei " În lecție; că dozarea corectă a dificultăților; dă existența unui interes real pentru rezolvarea problemei. Problematizarea presupune o antrenare totală a personalității elevilor, a componentelor intelectuale, afective și voluționare. Valoarea formativă a acestei metode constă În consolidarea structurilor cognitive, stimularea spiritului de explorare, formarea unui stil activ de muncă, cultivarea autonomiei și curajului În expunerea unor păreri proprii. Istoria românilor oferă posibilități variate de folosire a problematizării: dezvăluirea unor contradicții Între
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
țesătoarea" etc. este o modalitate eficientă de educare; munca În comun, În echipă este importantă În crearea unei coeziuni; contactul cu obiectul de muzeu este important prin mesajul pe care Îl transmite. Finalitățile actului educativ sunt un câștig pe planul formativ În primul rând și apoi informativ. Concluzii Curriculum actual ne impune nouă, Învățătorilor o conduită În pas cu noile cerințe ale școlii. Schimbarea mentalității este cel mai important lucru pe care trebuie să-1 facă fiecare Învățător care-și iubește copiii
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
arata și Ernst Cassirer atunci când afirma că: "religia și arta, în evoluția lor pur istorică, se află atât de aproape una de alta și se întrepătrund atât de mult încât uneori sunt de nedistins în privința conținutului și a principiului intern formativ"142. O simplă privire asupra evoluției istoriei religioase și asupra reprezentărilor artistice atestă numeroase legături și puncte de convergență între acestea, susținute de însuși înțelesul primar al conceptului de religie 143. O asemenea analiză ne conduce spre posibila ipoteză conform
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
performanță; limba oficială a Federației Internaționale de Gimnastică este franceza, iar elementele sunt descrise cu valorile corespunzătoare în codul de punctaj. Capitolul IV GIMNASTICA DE BAZ) IV.1 CONSIDERAȚII GENERALE Gimnastica de bază este o ramură a gimnasticii cu caracter formativ, care asigură o bună dezvoltare și pregătire fizică generală, fiind accesibilă oricărui colectiv, indiferent de efectiv sau de omogenitatea acestuia, de la cea mai fragedă vârstă, până la cea mai înaintată. Datorită largii sale accesibilități, gimnastica de bază este considerată ca prima
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
elevii cu disciplina colectivă. Cu ajutorul acestor exerciții, deprindem executanții să se deplaseze cu ușurință și acuratețe în diferite sensuri. Aceste exerciții contribuie la educarea atenției, a prezenței de spirit, a siguranței în acțiuni și la formarea unei ținute corecte. Caracterul formativ al acestor exerciții constă în capacitarea executanților cu cunoștințe, deprinderi și priceperi de organizare a activității motrice, utile în activitatea independentă ca elevi și în mod deosebit ca adulți. Unele dintre aceste exerciții fac parte din regulamentul forțelor armate, altele
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
educației fizice și sportului, 1974) Acest termen a suportat numeroase modificări de-a lungul timpului în funcție de ponderea acordată sensului de înțelegere al termenului: ca obiectiv al educației fizice sau ca mijloc de realizare a acestor obiective, purtând denumiri ca: exerciții formative, exerciții de bază pentru pregătirea aparatului locomotor, exerciții de pregătire fizică generală, exerciții de bază pentru pregătirea aparatului locomotor, exerciții de dezvoltare corectă și armonioasă, exerciții de dezvoltare fizică. (Niculescu G., 2006) Exercițiile de dezvoltare fizică generală sunt alcătuite din
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
de dezvoltare fizică generală în care se lucrează doar cu propriile segmente și sunt cel mai frecvent utilizate deoarece nu necesită spațiu și dotări speciale. Aceste exerciții prezintă următoarele caracteristici: au structură simplă sau complexă; pot fi însușite rapid; sunt formative; sunt analitice. Cerințele privind alcătuirea și conceperea exercițiilor libere constau în: respectarea bazelor generale ale mișcărilor; alegerea concretă a exercițiilor potrivite pentru fiecare segment; adaptarea exercițiilor la vârsta și gradul de pregătire al practicanților; utilizarea terminologiei specifice; corelarea cu temele
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
la realizarea cărora participă două persoane. Partenerul are rolul de: asociat și colaborator, sprijin, ajutor direct, obstacol sau adversar, mijloc de ușurare sau îngreuiere, element de dozare a efortului. Exercițiile cu partener prezintă următoarele caracteristici: sunt atractive și educative; sunt formative și adaptabile; sunt axate pe colaborare sau ajutor; presupun o întrecere directă. Cerințele privind alcătuirea exercițiilor cu partener constau în: participare activă din partea executanților; nivel superior de coordonare a mișcărilor proprii, în raport cu partenerul; colaborare și sprijin între parteneri în vederea îndeplinirii
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
din punct de vedere al dimensiunii, formei, rigidității și greutății lor. Astfel, se folosesc frecvent obiecte ca: mingi de cauciuc, cercuri, corzi, panglici, măciuci, gantere, extensoare, benzi elastice, mingi medicinale etc. Exercițiile cu obiecte portative prezintă următoarele caracteristici: au caracter formativ și sunt atractive; au structură corelată cu forma și greutatea obiectelor; acționează simultan asupra mai multor analizatori; pot constitui îngreuieri; se pot utiliza singure ori în combinații cu aparate, lucru cu partener sau alte obiecte; permit o bună localizare, gradare
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
EXERCIȚII ACROBATICE Tehnica și metodica învățării elementelor de bază Prin prisma cerințelor, gimnastica acrobatică poate realiza o îmbunătățire a calităților și deprinderilor motrice, a esteticii corporale, o bună funcționare a aparatului cardio-respirator, control și autocontrol neuromotor. Având în vedere valoarea formativă a exercițiilor acrobatice prezentăm, în acest capitol, câteva elemente statice și dinamice care pot fi folosite atât pentru formarea ținutei corecte, cât și pentru ameliorarea unor atitudini deficiente. VIII.1 ELEMENTE STATICE Cumpăna facială (înainte) Descriere tehnică Din stând cu
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
obținute de echipele reprezentative: 7 titluri de campioni mondiali; 5 cupe ale campionilor europeni; 3 medalii la Jocurile Olimpice, etc. Au favorizat răspândirea handbalului în țara noastră. Este practicat azi la toate nivelurile de vârstă în scop recreativ, sanotrof, educativ și formativ. Competițiile de masă se organizează pe plan local în școli, instituții, pe plan zonal și central. Echipele participante în competițiile de masă, desfășoară un proces de instruire prealabil cu profesori și antrenori, iar competițiile de masă formează o arie mare
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
folosite. În activitățile sportiv - recreative ale elevilor din timpul liber, în excursii, în tabere, jocurile cu temă se practică în mod autonom - autoorganizare, autoconducere, autoarbitrare - având ca finalitate recreerea, refacerea, distracția elevilor, menținerea tonusului psiho motric, fructificându-se astfel valențele formativ - recreative ale jocului de handbal. Exemple de jocuri cu temă: Jocuri 2 x 2 la o poartă se aruncă la poartă numai din pătrundere 2 pt. Atac aruncare la poartă din săritură 2 pt. scoaterea mingii din dribling 1 pt.
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
didactice ale școlii, o atmosferă favorabilă practicării jocului de handbal în mod independent. Această emulație și atmosferă generală favorabilă jocului de handbal, este necesară formării și consolidării tradiției în școala respectivă pentru practicarea acestui frumos joc sportiv ca o necesitate formativ - educativă pentru elevi. Se pot organiza competiții între clase paralele, pe grupe de clase apropiate (a V-a cu a VI-a, a VII-a cu a VIII-a, a IXa cu a X-a, etc.Ă, pe școală între
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
sunt cele mai bune echipe din școala respectivă, ci și de a asigura o atmosferă efervescentă, favorabilă stărilor emoționale pozitive de atragere a majorității elevilor în susținerea colegilor din teren și aceasta împreună cu diriginții claselor; în interesul creșterii cadrului educativ - formativ al competițiilor și activităților sportive de handbal din școală vor Handbal III 91 fi luate toate măsurile pentru ca să se prevină orice incident negativ care poate avea repercusiuni neplăcute, uneori chiar grave asupra elevilor, dar mai ales a organizatorilor; întrecerile și
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
primar și posililități de introducere a interdisciplinarității în învățământul primar actual. Capitolul al treilea al lucrării „Interdisciplinaritatea - necesitate obiectivă a învățământului primar”cuprinde câteva modele metodologice de proiectare și realizare a lecțiilor în concepție interdisciplinară; modalități de evaluare a efectelor formativ - instructiv - educative ale predării interdisciplinare în cadru obiectelor de învățământ. Activitatea desfășurată în școală, implică mari responsabilități, oferind însă largi posibilități de manifestare a creativității și competenței sale în realizarea lor. Capitolul 1 Interdisciplinaritatea - un deziderat al învățământului contemporan 1
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
învățământ și care facilitează contextualizarea și aplicarea cunoștințelor dobândite. În procesul de învățământ se regăsesc demersuri interdisciplinare la nivelul corelațiilor minimale obligatorii, sugerate chiar de planul de învățământ sau de programele disciplinelor sau ariilor curriculare. În înfăptuirea unui învățământ modern, formativ, considerăm predarea - învățarea interdisciplinară o condiție importantă. Corelarea cunoștințelor de la diferitele obiecte de învățământ contribuie substanțial la realizarea educației elevilor, la formarea și dezvoltarea flexibilității gândirii, a capacității lor de a aplica cunoștințele în practică; corelarea cunoștințelor fixează și sistematizează
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
permanentă. Interdisciplinaritatea trebuie aplicată în combinație cu monodisciplinaritatea și pluridisciplinaritatea, pentru a fi accentuate avantajele și pentru a limita riscurile pe care le impune fiecare dintre formele respective. 1.3 Interdisciplinaritatea în actul de predare - învățare Într-un învățământ modern, formativ o predare - învățare interdisciplinară este o condiție importantă. Prin interdisciplinaritate în procesul de predare - învățare se înțelege realizarea corelării conținutului obiectivelor de învățământ și aspecte ale modernizării căilor, metodelor în realizarea învățământului integrat, capabil să trezească forțele creatoare ale elevilor
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
tuturor ramurilor științei. Deci, „interdisciplinaritatea în învățământ este un principiu de aplicat, o modalitate de gândire și acțiune, decurgând din evoluția științei contemporane” (George Văideanu, revista de pedagogie nr. 2, 1985, p.48). 1.4 Implicațiile interdisciplinarității în planul instructiv - formativ și educativ Interdisciplianaritatea nu complică procesul instructiv educativ ci din contra favorizează transferuri între domenii de cunoaștere și de la acestea la acțiune. Activitatea interdisciplinară are pronunțate valențe formative, concurând la promovarea unei noi calități a atitudinii față de muncă. Pregătirea temeinică
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
nr. 2, 1985, p.48). 1.4 Implicațiile interdisciplinarității în planul instructiv - formativ și educativ Interdisciplianaritatea nu complică procesul instructiv educativ ci din contra favorizează transferuri între domenii de cunoaștere și de la acestea la acțiune. Activitatea interdisciplinară are pronunțate valențe formative, concurând la promovarea unei noi calități a atitudinii față de muncă. Pregătirea temeinică și riguroasă a sarcinilor voluntar preluate, varietatea mijloacelor și procedeelor dezvoltă capacitatea lentă de a munci a elevului, elimină inerția intelectuală. Implicarea, nu numai în proiectarea muncii ci
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]