5,108 matches
-
a realizat un climat favorabil în procesul de învățare prin cointeresarea elevilor în activitatea de instruire și evaluare, prin formarea unei atitudini de optimism și încredere în posibilitățile lor psiho intelectuale și prin realizarea unui climat de încredere reciprocă între formatori și elevi. În prezent, catedra de Limba engleză este constituită din: prof. Munteanu Alina Elena (gr. I), prof. Amariei Hondrea Oana (gr. I), prof. Ciubotariu Daniela (gr. I), prof. Stancu Alina (gr. I) și prof. Oglan Alina (gr. II), cadre
CATEDRA DE LIMBA ENGLEZĂ. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Alina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1833]
-
Doamna profesor Dobre Viorica a absolvit toate cele trei module de perfectionare “UNIVERSITARIA” propuse de către Ministerul Educației, iar prof Luchian Vasile Dorel a absolvit modulul I din amintitul program de perfecționare. Toți membrii catedrei au urmat și absolvit cursurile de formatori precum și cursurile ce au condus la obținerea unui Atestat de formare continuă a personalului didactic, DeCeE, C.N.C.E.I.P, anul 2008, 60 ore, 15 credite. În anul școlar 2009-2010 s-a desfășurat în școala noastră activitatea semestrială a cercului metodic la
CATEDRA MATEMATICĂ. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Dorel Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1835]
-
prin ele însele. În acest sens, sintagmele economia condusă prin cercetare (Helping Companies to Reinvent Themselves, 2003) și economia condusă prin inovare (Davidson, 2002, 7) sunt aspecte ale viziunii generale legate de „societatea condusă pe baza cunoașterii”. Învățământul devine principalul formator al resurselor umane în condițiile în care „resursele umane reprezintă principala putere a Europei” (7 into 6 Does Go, 2002, 13). Așadar, vorbind de societatea condusă prin cunoaștere, va trebui să dăm prioritate creșterii ponderii și, cu deosebire, a rolului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de eșec, știut fiind faptul că pentru adulți eșecul are un ecou și o semnificație mult mai puternice, fiind coroborate cu rolul și statutul acestora, imaginea de sine a formabilului etc. Aceste aspecte impun, în opinia noastră, evaluarea raportului dintre formator și formabili. Relația nu trebuie să fie structurată pe principiul superiorității formatorului în raport cu formabilii, pe argumentul autorității. Ea presupune parteneriat, ajutor reciproc, consiliere profesională. Reușita formării este direct dependentă de gradul de conștientizare a necesității formării de către personalul didactic, de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
rândul cadrelor didactice care au o vechime de cel puțin cinci ani sau care au mai mult de patru ani până la întrunirea vârstei de pensionare. Pot fi mentori aparținând inspectoratelor școlare sau caselor corpului didactic, mentori formați pentru practica pedagogică, formatori, cadre didactice care au cel puțin gradul didactic II (în cazuri excepționale definitivat). Pe parcursul asistării în profesie atât mentorul, cât și stagiarul trebuie să-și asume o gamă de roluri și responsabilități (R. Iucu, 2004, p. 67) care definesc în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
albă a reformei învățământului, București. M.E.N., 1998, Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu. Cadru de referință, CNC, București. M.E.C., 1999, Curriculum Național. Planuri-cadru de învățământ, Editura Corint, București. M.E.C., OECD., 2000, Analiza politicilor naționale în domeniul educației: România, București. M.E.C., 2002, Formator de formatori. Standard ocupațional, Editura Tipogrup press, Buzău. Merton, K. R., 1965, Éléments de théorie et de méthode sociologique, Plon, Paris. Mihai, A., 2001, "Relația dintre leadership și personalitate din perspectiva psihologiei organizaționale", în Revista de psihologie organizațională, vol. I.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reformei învățământului, București. M.E.N., 1998, Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu. Cadru de referință, CNC, București. M.E.C., 1999, Curriculum Național. Planuri-cadru de învățământ, Editura Corint, București. M.E.C., OECD., 2000, Analiza politicilor naționale în domeniul educației: România, București. M.E.C., 2002, Formator de formatori. Standard ocupațional, Editura Tipogrup press, Buzău. Merton, K. R., 1965, Éléments de théorie et de méthode sociologique, Plon, Paris. Mihai, A., 2001, "Relația dintre leadership și personalitate din perspectiva psihologiei organizaționale", în Revista de psihologie organizațională, vol. I. nr. 2
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
treia generație de la Geografia ieșeană ... suntem recunoscători pentru rolul formativ avut asupra noastră de acest profesor atât de documentat teoretic și, totodată, cunoscător al terenului, geomorfologia fiind domeniul geografic în care a excelat și în care s-a impus ca formator de "școală" la Universitatea din Iași. Ei bine ... acest om ultraserios avea și un hobby ... iubea sportul și în primul rând fotbalul ... cunoaștea toate echipele, jucătorii și clasamentele lor. Fiind în același birou ... și cum nu-i plăcea să meargă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
logopedică încadrată cu elevii Margaretei Tomescu care a creat în România prima școală de logopedie pentru vorbirea rhinolalică, de nivel internațional. Logoped, doctor în Psihologie, Margareta Tomescu, ca președinte a „Asociației Logopezilor din România”, cu unul din obiective - formarea de formatori în domeniul ar putea contribui la îndeplinirea acestui deziderat pe care l-aș dori înfăptuit de generațiile care-mi urmează și în care mai cred. 24 Martie 2005 Prof. Dr. Firu P. CUVÂNT COLEGIAL Este deosebit de elocvent referatul domnului profesor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
leopard cannot change his spots. 368 V. și comentariul lui Eugen Munteanu: "în raportul ei cu gândirea, limba nu mai este privită, cum fusese privită de majoritatea înaintașilor, ca un mediu în care se reflectă gândirea, ci ca însuși factorul formator al gândirii. Într-o perspectivă organic-integratoare, limba și activitatea intelectului constituie pentru Humboldt fațete inseparabile ale aceluiași ansamblu originar, care definește însăși esența omului. [...] În acest context, diversitatea limbilor se explică deci prin libertatea creatoare pe care individul și-o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Ruptura acestui raport generează o reconfigurare a structurii subiectului. Momentul în care se încheie stadiul oglinzii marchează, prin identificarea ființei cu imaginea, dialectica care leagă subiectul de niște situații, social elaborate. Stadiul oglinzii este perceput, deci, în cadrul experienței psihanalitice, "ca formator al funcției subiectului". Metafora oglinzii reușește să descrie ceea ce Henry Corbin numește Mundus Imaginalis. Ceea ce vedem în oglindă nu este nici fantasmă, nici ființa cuiva. Imaginea nu corespunde mereu ființei noastre concrete, ci ea depinde realmente de apariția noastră. Mundus
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
învățării. în elaborarea curriculumului incluziv, învățarea este văzută ca un proces la care elevii participă în mod activ și își asumă roluri și responsabilități clare. Se pune accent mai curând pe rolul de mediator al profesorului decât pe cel de formator. Curriculumul incluziv este elaborat într-o manieră flexibilă, pentru a permite atât adaptări la nivel de școală, cât și adaptări și modificări menite să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui elev în parte; de asemenea, trebuie să fie adecvat stilului de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
terminarea listei se ia fiecare idee pe rând și se discută; 7. Grupul decide dacă sugestia rămâne sau nu pe listă:participantul 8. care a sugerat ideea argumentează; 9. Anunțați lista finală; 10. Concluzia/rezumarea celor discutate este formulată de către formator.
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93502]
-
Mișcarea, motorul unei vieți sănătoase; - Natura și darurile ei pentru sănătatea ta. - “Contează ce și cum visezi!”, proiect în curs de derulare și care cuprinde câteva repere importante privind prevenirea consumului de substanțe etnobotanice în rândul tinerilor:Inițierea tinerilor ca formatori de opinie privind pericolul consumului de droguri;Participarea la ore interactive în liceele partenere din proiect; - Inițierea unui marș de protest; - Organizarea de expoziții cu caracter informativ; - Promovarea unui work shop, cu participarea tuturor factorilor educaționali, responsabili pentru lansarea campaniei
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
Eyerman 1, reflectă cu cel mai mare grad de acuratețe, imaginea unei categorii sociale, de altfel, destul de greu de definit. Receptat, în sens cultural-elitist ca un desăvârșit creator sau mediator de idei și cultură, intelectualul este totodată actorul implicat social, formator al opiniei publice. Calitatea de intelectual nu este însă un bun moștenit sau o trăsătură de caracter, ci un atribut dobândit, a cărui desăvârșire are loc treptat. Intelectualul traversează el însuși o perioadă de instrucție ce pivotează în jurul relației cu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
surprindem atmosfera specifică, dominată de liniște și încremenire, ce contrastează totuși cu o activitate culturală bogată desfășurată în cadrul societăților culturale, liceelor, ateneurilor, teatrelor, bibliotecilor, dar și la redacțiile revistelor și ziarelor locale. Ambianța culturală se transpune astfel atât în mediu formator pentru viitorii intelectuali, cât și în scenă de afirmare a celor ce activează deja pe plan local. Am avut în vedere în această etapă și principalele categorii de profesioniști intelectuali din zonă, încercând să evidențiez implicarea acestora ca animatori culturali
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
constituirea unui public consumator de bunuri simbolice 2. Dar nu numai câmpul cultural constituie terenul de afirmare al intelectualului. În plan politic, el apare ca individul angajat în lupta pentru apărarea principiilor democratice și a drepturilor omului, ca spirit critic, formator de opinie ce modelează tendințele în societate 3. Un astfel de actor social reprezintă modelul intelectualului public a cărui conștiință de grup se manifestă, pentru prima dată, în spațiul francez al finelui de secol XIX, odată cu răsunătoarea Afacere Dreyfus. Următorul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lor, cât prin implicarea în viața culturală și politică a zonei. Profesorii se disting ca inițiatori și animatori culturali, majoritatea instituțiilor, bibliotecilor, evenimentelor culturale, conferințelor desfășurând activități la inițiativa sau prin coordonarea acestora și a elevilor. Prin definiție, dascălul este formator al tinerilor și mediator de cultură. Cei mai mulți profesori au contribuit activ însă la promovarea și trezirea culturală a zonei, depășind atribuțiile din sala de curs. Câteva nume merită menționate în acest context. Profesorul I. V. Luca, director al Liceului "Laurian
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
revistele centrale străjerești publicate începând cu 1938, Primăvara a fost singura tipăritură cu caracter literar. În paginile acesteia publică ode patriotice și Dragoș Vicol, elev al Liceului Hurmuzachi din Rădăuți, viitor scriitor iconarist 212. Pentru tinerii bucovineni, principalul nucleu literar formator l-a constituit însă revista Muguri, inițiată în 1924, la liceul din Rădăuți. Cu o apariție cu intermitențe, revista se publică lunar, inițial cu creații și informații literar-științifice adresate elevilor, apoi, din 1929, apare ca revistă literară, iar din 1934
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
reușit să confere totuși temelia pentru formarea viitoarei intelectualități. Atmosfera culturală din licee, întreținută atât în cadrul procesului didactic, cât și prin activitățile extrașcolare, s-a dovedit a fi extrem de benefică pentru tinerii elevi, școala reușind să își îndeplinească rolul de formator de cultură generală și educație morală. Cea mai elocventă dovadă în acest sens o constituie tocmai mărturiile foștilor elevi, ce au devenit ulterior personalități de valoare ale culturii și științei naționale sau locale. Listele lungi de nume de personalități ce
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fost permanent, fiecare dintre cei prezenți contribuind cu experiența sa la clasă. S-a lucrat în echipe și grupe; am participat în asistență la clasă, nivel A1. Zilnic, programul de dimineață prevedea atelierul de lucru, iar după amiaza, unul din formatori ne însoțea în vizitele programate la muzee. Fiecare atelier de lucru avea în completare un suport de curs pe care-l discutam abia după ce eram familiarizați cu tema respectivă. Am folosit numeroase documente autentice îextrase de film, fragmente de piese
Caleidoscop by Anca Aparaschivei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93246]
-
relaționale ale părinților săi, fuge de acasă pentru a fugi și din societate sub forma comportamentului antisocial. Boaz este, deducem, rezultatul unei dezastruoase interacțiuni dintre maturii care l-au adus pe lume și care au uitat de menirea lor de formatori. Primii profesori sunt părinții. De la ei preiau copiii lecțiile de umanitate. Abandonați, ei ratează humanitas-ul și îmbrățișează barbarus-ul. Părinții la rândul lor pot fi victime ale altor părinți care și-au uitat menirea pedagogică, luați de măreția unui alt proiect
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
aici polițiști și funcționari de la primărie ne-au făcut probleme ne-au jignit dar eu n-am atins pe nimeni și asta numai datorită ție Michel.“ Rolurile se inversează oarecum, se realizează acel transfer atât de necesar în pedagogie, de la formator la formabil, formatorul acceptă să învețe de la formabil. Michel este pe punctul de a i se dizolva trinitatea căminului său, dar nu reacționează la avertismentele lui Boaz privind nefericirea Ilanei. Abia când aceasta pleacă cu fiica lor Yfat la Boaz
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ASE București 2007; * Cursuri managementul calității în educație- 2008,CCD Prahova; * Cursuri Managementul calității în educație,IRECE,București,2008; * Management Educațional (ISJ plus MEDCT februarie - martie 2007); * Conferință internațională,Italia, și 2007- Educație formare; Formator-certificat obținut în urmă cursurilor de formator 2007; * Specialist resurse umane-prin cursuri ASE București 2007; * Evaluator TSU- 2008; * Auditor calitate-cursuri,2008, Iași; * Conferință internațională,Viena,2008-Cultură organizațională; * Managementul proiectelor și programelor educative; * Fonduri structurale-curs CCD IAȘI,2008; * Coordonator lucrări de specialitate - « Caiete Pedagogice » - editură Moldopress Pașcani ; o
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
SNAC (2008 și în prezent). Performanțe deosebite: a) în activitatea științifică și de cercetare: · tema lucrării științifico-metodică pentru obținerea gradului didactic I : ,,Mihai Eminescu și independentă României’’ · completare studii: * satgii de perfectinare în specialitate, consiliere, formare a adulților, managementul calității; * Formator național - diplomă obținută în 2007; * Auditor ]n domeniul calității-diploma obținută în 2008; * Cursuri de inițiere IT și Ael; * Cursuri de evaluator TSU; * Curs de implementare a programei de Consiliere și orientare; * Curs de Orientare școlară și profesională; * Curs de prevenire
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]