2,252 matches
-
la Tribunalul Militar din Cluj În ’49 și a primit condamnări Între doi ani și zece ani temniță grea. Avea vreo denumire organizația? Organizația nu a avut nici o denumire. Ulterior am aflat, după eliberare, că forma de organizare a fost Frăția de Cruce. La momentul respectiv nu știați? Nu se știa. De-altminteri, nici unul dintre copii n-o știut... Adică asta a fost forma care Securitatea a categorisit-o sau a-nregistrat-o, să aibă un motiv temeinic să fie judecați, ca să fie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Înscris În vreo organizație? Nu... De fapt, am făcut noi, elevii, din ideile noastre, o organizație anticomunistă... propriu-zis nu atât anticomunistă, cât antisovietică..., și aceea a fost baza care a stat la noua organizare care vroiam să o facem noi, Frăția de Cruce. Eu am făcut parte din Frăția de Cruce, dar n-am cunoscut Mișcarea Legionară decât În Închisoare. Pe atunci n-aveam cărți, n-aveam nimica, da’ ne-am numit Frăția de Cruce... Și ce făceați concret În cadrul acestei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
făcut noi, elevii, din ideile noastre, o organizație anticomunistă... propriu-zis nu atât anticomunistă, cât antisovietică..., și aceea a fost baza care a stat la noua organizare care vroiam să o facem noi, Frăția de Cruce. Eu am făcut parte din Frăția de Cruce, dar n-am cunoscut Mișcarea Legionară decât În Închisoare. Pe atunci n-aveam cărți, n-aveam nimica, da’ ne-am numit Frăția de Cruce... Și ce făceați concret În cadrul acestei organizații? Păi, Întâlnirile noastre erau simple, Între elevi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
noua organizare care vroiam să o facem noi, Frăția de Cruce. Eu am făcut parte din Frăția de Cruce, dar n-am cunoscut Mișcarea Legionară decât În Închisoare. Pe atunci n-aveam cărți, n-aveam nimica, da’ ne-am numit Frăția de Cruce... Și ce făceați concret În cadrul acestei organizații? Păi, Întâlnirile noastre erau simple, Între elevi..., că În 1946 eram În clasa a V-a... Eram 16 elevi. Deja eram după octombrie 1946, după discursul lui Churchill de la Fulton, când
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aflați cât mai multe. Silvestru Nanutc "Silvestru Nanu" S-a născut la 16 mai 1928, În comuna Feliceni, județul Harghita. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: Facultatea de Drept din Cluj-Napoca. A fost arestat pe 30 iunie 1948 pentru apartenență la Frățiile de Cruce. A fost condamnat la trei ani de Închisoare. A executat pedeapsa În Închisorile Sighișoara, Aiud, Pitești, Gherla și Bicaz. A fost eliberat În ianuarie 1953, după ce pedeapsa inițială i-a fost prelungită, administrativ, cu doi ani. La data
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de Alin Mureșan la 31 mai 2007. Transcrierea, tehnoredactarea și editarea interviului - Alin Mureșan. Interviul se află În AIO-IICCR, având cota 146. Pentru ce ați fost arestat? Păi, eram În mănunchiul de prieteni, așa-i spunea, aparținând de FDC, de Frățiile de Cruce. Am primit o educație, Începând cu școala primară și până-n liceu, de anticomunist. Antisovietic. Unde Își desfășura activitatea grupul din care făceați parte? La Sighișoara, În ultimele clase de liceu, clasa a VI-a, a VII-a. Pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trăite sau netrăite, visate sau pierdute, cu toată Moldova În mine, Îți urez La mulți ani și fericire, Împreună cu Întreaga ta familie: Realizări și succese, Afirmări și progrese, Întâlniri cât mai dese (cu mine) Așa cum reiese din glosarul prieteniei și frăției. Nu mi-ai răspuns la ultimaĂ 704 704 Dată fiind curiozitatea unor intruși dornici de a-mi cunoaște corespondența, nu mai eram sigur dacă primeam toate misivele, sau dacă plecau cele pe care le expediam. Această carte de vizită, a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
va duce la victorie. Căpitanul a acordat câtorva legionari săcușorul cu pământ, a vorbit tuturora și la urmă a dat diferite însărcinări. Îmi răsună și acum în urechi, când cu vocea lui răspicată spunea: Nicolae Totu este însărcinat cu formarea frăției de cruce legionare în Bucovina. Spre seară ședința s-a isprăvit. Am ieșit câțiva camarazi în oraș. Am vizitat Universitatea, Grădina Copoului, Biserica Trei Ierarhi. Cerul se înseninase și un amurg de toamnă târzie cobora peste orașul poleit de soarele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
medalioane. M-am întovărășit cu Valeriu Ștefănescu și am plecat. Cu Valeriu mă înțelegeam bine. Eram prieteni buni și locuiam în aceiași cameră la căminul studențesc. Era băiatul unui bătrân negustor scăpătat de la Focșani. În contact cu băieții care formau frăția de cruce din acel oraș, a ajuns legionar și a rămas pe urmă unul dintre cei mai devotați luptători și admiratori ai Căpitanului. Umbla mereu cu capul gol, pășind legănându-se și cu trupul puțin aplecat înainte, parcă voia să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a; Apărarea cere amânarea procesului în chestia unor martori; Martorii; Ședința de după masă; Apărarea D-lui Corneliu Z. Codreanu în slujba străinilor; Cantina Legionară La schimbarea cadrelor; Legionari-Circulară; Ședința secretă; Ziua a II-a; întreabă Primul Procuror; Ce e cu frățiile de cruce; Organizația „Prietenii Legionarilor” Corpul Legionar Moța-Marin; De ce facem exerciții de tir; De ce s-a activat după dizolvare; Violența ca metodă; Decorarea Nicadorilor și Decemvriștilor; Informatorii de la Statul major și Siguranță; Fondurile partidului Totul pentru Țară; Audierea martorilor; Depoziția
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
armata a tras sabia și, printr-un general îndrâzneț și viteaz, a salvat țara de primejdia comunismului. Aceasta a așteptat Legiunea de la corpul ofițeresc român, cu care legionarii în tot decursul luptei lor se doreau într-o indestructibilă credință și frăție de arme. Cu ocazia evacuării dezastruoase din Basarabia și Bucovina de nord, s-a petrecut un fapt atât de zguduitor încât ar fi dat de gândit oricărui om cu un pic de bun simț și cu ooarecare licărire de conștiință
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de 2 noiembrie 1940 este primit la Viena, pe aeroport, de oficialități germane de prima mână. Din această delegație română face parte și Victor Biriș, secretar general la ministerul de interne, Victor Medrea director general al Presei, Ilie Smultea șeful „Frățiilor de cruce” și profesorul Stoicănescu unul din artizanii biruinței de la 6 septembrie. Sub conducerea lui Nicolae Petrașcu delegația se deplasează de la Viena la München, la Weimar și în final la Berlin, întâmpinată de reprezentanți de seamă ai Reichului german: Baldur
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu acesta. Discuțiile au marcat lipsa totală de înțelegere pentru situația Mișcării Legionare, care fusese abandonată și de partide și de rege, lăsându-l pe Antonescu fără un singur protest, să bage în închisori mii de legionari, începând de la vârsta frățiilor de cruce (15 16 ani) și chiar mai jos, iar pe tinerii la vârsta bărbăției să-i trimită pe front pentru a se reabilita prin moarte. Toate aceste lucruri erau cunoscute și lui Mihalache, în discuție însă le ignora ca să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
asupra stadiului cercetărilor privitoare la organizațiile legionare I. Organizația Legionară condusă de Nicolae Petrașcu 1. Constantin Oprișan, șef al F.d.C ului pe întreaga țară, arată în declarația sa din 12 iunie 1948, cum după ce a fost numit șef al Frățiilor de Cruce în noiembrie 1946, a recurs la elementele studențești legionare pentru a putea identifica unitățile F.d.C. iste subordonate lui Alexandru Popșor. Drept urmare, s-a adresat lui Moldovan Ion, care i a recomandat pe Calmuschi, student la Politehnică, prin februarie
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
activitate cu caracter legionar. 10. Gorunescu Gheorghe, elev clasa VIII-a C, la Liceul Industrial nr. 1 din București, membru în unitatea F.d.C.-istă a acestui liceu, recunoaște în declarația sa din 12 iunie 1948 că a fost recrutat în Frățiile de Cruce ale Mișcării Legionare în anul 1946, de către..., actualmente elev în cl. VIII-a C., a aceluiaș liceu. Acesta l-a pus în legătură în luna mai 1947 cu un student de la Politehnică Măzăreanu. La sfârșitul declarației sale Gorunescu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cl. VI-a. 11. Baz Ștefan, elev cl. V-a la, Liceul Dimitrie Cantemir din Capitală, membru în grupul F.d.C. al Capitalei, arată că înainte de Paști 1948, vărul său Laurențiu Șoltuz a început să-l pregătească pentru a intra în Frățiile de Cruce ale mișcării legionare. În aceiași declarație data la 12 iunie 1948, Baz Ștefan pretinde că întrucât nu-și terminase inițierea și pregătirea, a primit de la Laurențiu Soltuz dispoziția de a nu încerca să recruteze pe nimeni pentru Mișcarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Corneliu, avocat și membru în organizația legionară condusă de Nicolae Petrașcu, curier de legătură între regionala Muntenia de sub șefia lui Ion Jurubiță și județeana Vlașca de sub șefia lui Ion Lungeanu, preot, declară la 12 iunie 1948, că a intrat în „Frățiile de Cruce” ale Mișcării Legionare, pe când era elev la Liceul Ion Maiorescu din Giurgiu. Pretinde că din anul 1939, când s-a înscris la Facultatea de Drept din Capitală, până în anul 1947 n-a mai desfășurat nici un fel de activitate
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și Marcel Petrișor. Pentru prezentarea oamenilor voi folosi cele relatate anterior în diverse cărți sau memorii și cele cunoscute direct de autor. Costache Oprișan un tânăr de mare viitor, trecut de 30 de ani. Fusese numit de Nicolae Petrașcu șeful frățiilor de cruce pe țară, fiindu-i cunoscut încă din Germania, din lagărul de la Buchenwald, unde fusese ținut din 1942 până în 1944. Venise din Germania împreună cu toți cei trimiși, să înjghebeze un front de luptă, în țară, în 1945. Își însușise
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Octavian Voinea și de aceea trebuia distrus, căci era un potențial vârf al mișcării legionare; ordinul de lichidare a lui venea de sus, de dincolo de Nicolschi și Dulgheru. Gheorghe Calciu Dumitreasa student la Facultatea de Medicină București. A activat în Frăția de Cruce Tulcea. Trecut prin „Reeducare”, are o perioadă de cădere la Pitești continuată și la Gherla, unde datorită calităților intelectuale, locotenentul Avădanei s-a hotărât să-l folosească pentru coordonarea rețelei de informatori, pe care el nu era în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
înfrățirea unică a petelor de culoare, linii și puncte așezate în cadrul celor patru laturi, după știința secretă a neliniștilor interioare pe care nici artistul nu le presimte întotdeauna, dar le zugrăvește cu fervoare într-o geometrie ideatică ce oglindește indubitabil frăția și conviețuirea de veacuri dintre om și natură. Natura oferă... doar artistul știe să smulgă din această ofertă ...frumusețile absolute ce încremenesc pentru totdeauna în imaginile tabloului cu un meșteșug secret, trecerile timpului, strălucirea culorilor, jocul umbrelor, învălmășeala volumelor, vehemența
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
înfrățirea unică a petelor de culoare, linii și puncte așezate în cadrul celor patru laturi, după știința secretă a neliniștilor interioare pe care nici artistul nu le presimte întotdeauna, dar le zugrăvește cu fervoare într-o geometrie ideatică ce oglindește indubitabil frăția și conviețuirea de veacuri dintre om și natură. Natura oferă... doar artistul știe să smulgă din această ofertă ...frumusețile absolute ce încremenesc pentru totdeauna în imaginile tabloului cu un meșteșug secret, trecerile timpului, strălucirea culorilor, jocul umbrelor, învălmășeala volumelor, vehemența
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
Pretutindeni, membru în Comisia Națională UNESCO, membru fondator și președinte de onoare al Asociației medical-creștine „Christiana”, președinte al Asociației „Sf. Stelian - copiii străzii”, al Fundației „Elena Doamna”, președinte al Editurii Harisma, membru de onoare al Fundației „Memoria”, președinte executiv al Frăției Ortodoxe Române. Secretar de redacție, în perioada interbelică, al revistei săptămânale „Ortodoxia”, colaborator al revistelor „Glasul Bisericii” și „Studii teologice”, participant la numeroase congrese și conferințe din străinătate, i s-au decernat Premiul Senatului Universității din București (1942), Premiul revistei
GALERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287137_a_288466]
-
DIMÂNDAREA, publicație trimestriala care apare la București începând din martie 1994, ca supliment al revistelor „Frăția” din Tirana și „Deșteptarea” din București. Director a fost până în 1995 Nico Nicolla, apoi revista trece sub conducerea lui Hristu Cândroveanu, realizatorul de fapt al publicației. Din comitetul de redacție fac parte scriitori din țară, dar și de peste hotare, printre
DIMANDAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
Soltâs, Chișinău, 1975; Țărâna de-acasă, Chișinău, 1976; Tu și pământul meu, Chișinău, 1977; Cu numele tău pe buze, Chișinău, 1979; Se-ntorcea la vatră tata, Chișinău, 1980; Văzduh pentru suflet, Chișinău, 1982; Grăbește-te a trăi, Chișinău, 1984; Planeta frăției: cronică documentar-artistică, București, 1985; Hatân, pref. Vasile Coroban, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: George Meniuc, Doi poeți, „Nistru”, 1973, 6; Valeriu Senic, Cuvântul și datoriile noastre, Chișinău, 1988, 130-138; H. Moraru, Mi-am amintit... de P. Dudnic, LA, 1989, 26 octombrie
DUDNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286892_a_288221]
-
comunitare sau individuale) a pământului obștesc, familial sau individual; - principiul responsabilității comune (sătești sau familiale). Cu aceste caracteristici, puternic ancorate și la români, „comunitatea” vecinătății dezvolta într-o mai mare măsură orientarea organizațională. Din punct de vedere al conținutului său, „frăția” nu este semnificativ diferită de cea întâlnită în alte forme de organizare a societăților țărănești din zonă, dar nomele sunt prescripții precise, uneori și scrise, ceea ce îi limitează mult caracterul difuz. Membrii „vecinătății” sunt incluși în grupul lor de apartenență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]