3,509 matches
-
trăirilor interioare. Astfel, între extaz, melancolie și tristețe se creează o ”alianță” care se dorește ținută în frâu, echilibrată, ori de câte ori se impune. Sigur, doar lectura poeziilor poate confirma acest lucru. Nu lipsește ( din acest volum) starea de ”criză lăuntrică”, de frământări și întrebări privind această alcătuire ”vie”, privind rostul ei pe acest pământ, și, mai ales, întrebări asupra condiției unui ”eu” fragil, efemer, supus dispariției. Descrierea naturii, a primăverii este scăldată în cea mai frumoasă lumină, multă culoare, forfotă, tonuri în
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
legate printr-o taină, cea a renașterii, a revigorării sentimentelor profunde, curate, dătătoare de sens. În eseuri, țesute din ”lumină și dăruire”, în care emoția lirică se intensifică pe măsură ce trăirile prind aripi spre libertatea de exprimare, - găsim mare parte din frământările poetei, neliniști prinse în ”brățările timpului”, dar, mai ales, zbuciumul unei inimi care mai crede în iubire, dincolo de rătăciri și trădări, iar ochii neobosiți, încrezători” pândesc ivirea zorilor și primăvara visului.” ” Inima rostește în șoaptă o chemare ca o durere
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
Acasa > Poezie > Credinta > FRĂMÂNTĂRI Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu clipa mă-nspăimântă cel mai tare, Nici timpul care trece nevăzut, Ci vorba aruncată la-ntâmplare, Zâmbetul fals și glasul prefăcut. Nu vremea mă-nspăimântă cel
FRĂMÂNTĂRI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374173_a_375502]
-
fac eu, mai mult să Te-nțeleg. Nu vremea, anii, clipe, lipsuri, boală, Nici anotimpuri, stări și răni în trup Mă înspăimântă. Ci trăirea goală Și ce loc Doamne-n trupul Tău, ocup! 23/08/2013, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Frământări / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2093, Anul VI, 23 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lucica Boltasu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FRĂMÂNTĂRI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374173_a_375502]
-
umeri./ Bizară răscrucea/Și nu găsesc CALEA/Să vin către TINE, / Dar TU ești pe cruce,/Mă-ndrumă, SUBLIME...“( Rugă). Mugurel Pușcaș, un poet ce-și lasă ideile, trăirile și meditația să inunde paginile. O filozofie subtilă în care reflexivitatea, frământarea, neliniștea metafizică devin dominante. Este critic cu el însuși, căutând perfecțiunea. În subcapitolul “Cabana iubirii“ poetul aduce ofrandă pasiunii arzătoare, prin vers. Mugurel Pușcaș scrie dintr-un plin sufletesc ce se revarsă cu generozitate într-un roșu tril, ,,mereu pribeag
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
îngrijește mereu de sufletele noastre. Cum să nu fii plin de pace cu un așa Tată, Creator și Stăpân cum este Dumnezeul care a făcut cerurile și pământul? Mulțumiți și liniștiți într-o lume mereu în derivă și plină de frământări? Da! Chiar și atunci când sunem nedreptățiți și prigoniți pentru că avem principii sănătoase? Da! Pentru că istoria a dovedit deja că mai devreme sau mai târziu fiecare își va lua răsplata pentru tot binele sau răul făcut aici pe pământ. Facă Dumnezeu
DESPRE MULŢUMIRE ŞI NEMULŢUMIRE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362246_a_363575]
-
la gură: „... de partea cealaltă a bulevardului, era Corso-ul fetelor în casă, adică al menajerelor, un serviciu casnic foarte la modă în anii 50 ai Clujului.”, dar și al celor două Rodici de serviciile cărora beneficiau unii dintre studenți. Frământările și schimbările majore din societatea acelorani marchează deopotrivă tineri și adulți, indiferent de clasa socială căruia îi aparțin, iar autorul ne descrie situații și fapte care au darul să ridice vălul de pe ochii acoperiți sau să le facă cunoscute celor
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
se va întâmpla? Ascultă-n seară greierul cum cântă se schimbă refractar,esența nemuririi iubirea învie în noapte,scânteia ce frământa se contopește visul,în calea fericirii! Ascultă-n noapte iubirea neînțeleasa atâtea inimi neiubite, ce nu au alinare câtă frământare în visul de a fi mireasă puștii rămân în urmă prinții ...în căutare! Asculta dragostea eternei lumi ce vrea doar liniște,pace și iubire vrea bucurie,viata fara de minuni simplă sămânță,pură fericire! Autor:Lucian Tătar 08mai2016 -18:40-
ASCULTĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378712_a_380041]
-
Publicat în: Ediția nr. 2309 din 27 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Mă țin de umărul nopții pân' se ivesc zorii, iar pe trepte de gând simt a ta-mbrătișare, oboseala, chiar răceala n-astâmpără fiorii, te gust în gând, apoi frământarea dispare. O-mplinire-vis contopită cu nevoia de tine, iar nestăvilitele gânduri salvate-n cuvinte; ai înfipt demult, rădăcini luminoase-n mine și dincolo de surda tăcere gându-i fierbinte. Urc trepte de gând și tulbur ochiuri de ape, răsărite din ploi ce-
FLORI ALBASTRE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377707_a_379036]
-
aș aduna Nisip în clepsidra trupului meu colorat, Sau aș picta pe umbra ta Descântecul nopților care m-au încântat. Dacă ai vrea, m-aș strecura Ca un izvor prin peștera suspinelor tale, Să-ți răcoresc cu gura mea Arșița frământărilor ce mi le-ai presărat în cale. Dacă ai vrea, te-aș adora, Zeu să îmi fi asupra fiecărei tresărire, Doar să mă lași în inima ta Să îmi câștig dreptul la nemurire. Referință Bibliografică: DACĂ AI VREA / Mihaela Alexandra
DACĂ AI VREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377747_a_379076]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Relatare > PARFUM DE GUTUI Autor: Mirela Penu Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului I Ileana își privea soțul adînc, căutînd încet răspunsuri la multe intrebari nerostite, la multe frămîntări adunate acolo ,în suflet ,de ceva vreme.Pentru că niciun cuvînt nu era spus fără noima, niciun gest nu era făcut la întâmplare de Radu. Totul argumentat și logic.Mintea lui era organizată , atentă la toate amănuntele și poate de aceea
PARFUM DE GUTUI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377734_a_379063]
-
se află și câteva cronici pe care scriitorul le-a făcut în urma apariției unor volume „O antologie de poezie și proză, Limba noastră cea română“, „Să ningă peste inimi bucurii“. „Viață de adolescent“, proza de început a volumului „Cugetări“ prezintă frământările unui liceean aflat la început de drum. „E dimineață. Mihai se îmbracă în grabă. E prima lui zi de liceean. Uniforma îmbracată nu-l definea deloc. El prefera îmbrăcămintea sport. Costumul acela sobru ascundea ștrengarul, elevul plin de viață, adolescenul
CUGETĂRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377757_a_379086]
-
este renunțarea, poți atinge țelul și înapoi nu te mai întorci: scaunul primordialului Purusa, din care a izvorît străvechiul imbold spre faptă. Către cel Nepieritor se înalță acela ce învins nu e de vreo greșeală oarecare, și liber de frămîntări și de orgoliu, orice plăcere el disprețuiește; acela, în sine însuși cugetînd mereu, poftele și le înfrînează, de patimi dezrobit, de bucurie și de opusa ei durere [313]. ... Cel ce a lui minte de toate și-o desprinde, stăpîn peste
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
evoluții istorice, unificînd epocile, care par a nu fi existat. De aici, pentru cercetătorul istoriei Indiei și culturii sale, acea impresie de încremenire cronologică, de staticism, de atemporalitate, care nu rar a fost pusă în contrast izbitor cu dinamismul și frămîntările ce caracterizează, pulverizînd, epocile Occidentului, cu tendința apuseană de a surprinde în concretul ei fiecare clipă, de a da, oarecum, pecete materială fiecărei perioade, oricît de scurte, istorice. Diversitatea nîzuințelor din Occident pune adesea sigiliu de nemurire oricărei treceri, oricît
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
primeam de la stat cincisprezece ruble pe lună și acești bani îi dădeam cazacilor pentru hrană și spălarea rufelor". Pentru acest țăran, care și-a părăsit satul timp de patru ani, totul este în regulă, războiul este un zbucium și o frămîntare. "Sărmanii de noi, sărmani flăcăi, am plecat toți ca flori deschise, iar acum sîntem ofiliți, ne-am lăsat parfumul la muscalul blestemat". În Vechiul Regat, primul act al dramei se joacă în Consiliul de coroană din 3 august. Șeful guvernului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a programului este că regimul parlamentar nu e bun și că crezul nostru politic este ura instituțiunilor reprezentative! Fără îndoială nu sîntem din aceia cari să nu vază cât noroi aduce la suprafață, câtă turburare cauzează în viața socială această frământare continuă a instituțiunilor libere și, ca toți oamenii cu minți, ne uitam la miazmele morale ce esală ciocnirea de idei și de interese necesară în regimul nostru! Dar, căutând la trecutul și la viitorul țării noastre și la ideile secolului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
urmat și cu o propunere făcută din inițiativa Senatului, care stabilea ca să se acorde tuturor ofițerilor ce-ar fi luat parte la campania din Bulgaria o treime peste solda lor pentru pensiunea de retragere. După atât timp și după atâta frământare, biuroul pune la ordinea zilei, pentru ședința din 3 aprilie, acest proiect de lege, care trecuse prin secțiuni. Raportorul se suie la tribună, dă citire raportului său în ședința publică, când... i se observă onor. președinte că, după Constituțiune, legi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nevoind să aibă a aplica decretele de la 29 martie privitoare la aplicarea legilor vechi, neabrogate printr-un text anume, contra congregațiilor bisericești. Demisia aceasta, considerând cât este de depărtată în Franța magistratura, prin poziția ei independentă față cu guvernul, de frământarea pasiunilor politice, este de o mare importanță și desigur va produce în cercurile franceze o mișcare foarte simțitoare. În treacăt ne-aducem aci aminte de demisia magistraților mazariști de la noi odinioară. Demisia Parchetului de la Versailles desigur nu are nici o asemănare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aibă în capu-i pe credincioșii moderați ai Excelenței Sale și pe alți liberali de pe ici de pe colea. Până în momentul când pun la poștă această scrisoare (vineri dimineața) d. Panu, care e la București spre a conferi cu d. Conta asupra frământărilor moderaților, nu s-a întors încă în Iași. Al vostru X... După informațiile noastre, d. Panu, după ce a conferit sâmbătă după-amiazi de pe la orele 5 până pe la 8 cu d. Conta asupra obiectului de care vorbește corespondentul nostru și asupra revelațiilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oarecum în carne vie și este în stare să pună mintea în fierbere și să-l zguduie până în rărunchi. Dar, dacă scoți acest tablou mișcător din privazul său firesc și-l așezi în fața unei societăți care nu e oțelită prin frământările religioase, în care controversele filozofice găsesc puțin răsunet și vorbele credinței se rostesc fără pătrundere, fi-va oare și atunci un izvor puternic de emoțiuni sufletești? Nu; pentru că fiecare trăsătură măiastră, fiecare argument ascuțit se pierde în deșert, nu are
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
condusă după legile inițierii în tainele universului. Astfel este văzut regele dac Decebal (erou principal al mai multor cicluri Decebal, dramă; Legenda Daciei 31). El nu are nimic din aura titaniană a regilor scandinavi, ci este înfățișat în momente de frământare și încleștare cu "întrebările esențiale despre viață și moarte, despre rostul gestului uman"32, ceea ce-i dă mai mult o aură de profet, de preot al pământului dacic: Nu căpetenie de norod ci înțeleptul cetății noastre trăind istoria nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
numelui său) lumii, ci mai mult soarta nesigură a confruntării cu o putere trufașă, a Romei: "imperiu care stăpânea lumea, fără a presimți moartea care îi sapă mormântul și o lume neobișnuită să asculte de imperii". Este mai mult o frământare umană dintre putere și credința, în care eroul trăiește "în momentele sale grele, cu sentimental grav al vanității, cugetând înțelepțește ca toți bătrânii universului"34: "Unde-i mărirea lumei? Unde-i? Oare este" (Decebal) "Om! Care e ființa ta?... Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
singur atât cu organizația de partid, cât și cu tov. responsabil pe linia profesională, în mod individual, având o atitudine de arbitru și nu de conducător al unui asemenea serviciu, motivând această metodă de lucru, ca oamenii să nu aibă frământări și să nu sufere din cauza aceasta serviciul. Această poziție șovăielnică și neprincipială s-a răsfrânt în întreaga muncă a serviciului, ducând acolo că el nu s-a sprijinit pe organizația de partid în rezolvarea multor probleme spinoase care se iveau
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
au avut repercusiuni adânci asupra aplicării principiului de studiere, selecționare și repartizare a cadrelor. Tov. Serghei n-a înțeles și nu s-a preocupat ca să ridice în posturi de răspundere elemente partinice, muncitorești, călite în acțiunile de partid și în frământările și lupta pentru îndeplinire misiunilor, ci a mers pe linia celei mai ușoare rezistențe, lăsându-se influențat de concepția „specialiștilor” care loveau, ponegreau și compromiteau elementelor muncitorești. Numai în perioada de la 1 Octombrie 1948 până la 24 Iulie 1950 au fost
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dispoziție, în cursul anului 1952, în a doua jumătate. Însă o luaseră razna de tot. Am dat o dispoziție că nu se aprobă nici un fel de dislocări fără aprobarea Consiliului de Miniștri, pentru că pe tot cuprinsul țării s-au creat frământări, stări de nesiguranță pe mari suprafețe, în urma acestor măsuri. Au văzut că se poate face pentru M.F.A., au scos și ei, fără lege. S-au creat anumite instituții noi în ultimii ani, viața nu stă pe loc, în schimb nu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]