1,973 matches
-
o mai ascund. De fapt și de drept, aici am vrut să ajung: la vie și la vin. Înainte de toate, însă, iarăși trebuie să fac o precizare. Deși se pot compara, vinurile românești se deosebesc în multe privințe de cele franțuzești. Sau invers. Cele franțuzești sunt altfel decât cele românești. Ele sunt la fel de bune și spectaculoase, chiar și pentru mine, care sunt un ageamiu în materie. Ceea ce nu înseamnă că beau orice poșircă. Nu! Și mărturisesc cu această ocazie că nu
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
fapt și de drept, aici am vrut să ajung: la vie și la vin. Înainte de toate, însă, iarăși trebuie să fac o precizare. Deși se pot compara, vinurile românești se deosebesc în multe privințe de cele franțuzești. Sau invers. Cele franțuzești sunt altfel decât cele românești. Ele sunt la fel de bune și spectaculoase, chiar și pentru mine, care sunt un ageamiu în materie. Ceea ce nu înseamnă că beau orice poșircă. Nu! Și mărturisesc cu această ocazie că nu mai țin minte de când
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
tatii, că vinul se mai face și din struguri.” Cred că aceasta s-a petrecut pe vremea vinului din surcele. Vin de masă, 7 lei litrul. Orice s-ar spune și s-ar scrie, mie îmi plac foarte mult vi-nurile franțuzești. În primul rând, producătorii lor nu se dau mari și grozavi cu vinurile-soi. Fetească, Băbească, Frâncușă, Zghihară etc. La ei, mai importantă este podgoria, adică zona. Și culoarea: alb, roze, roșu. Am gustat, ba chiar am și băut, din toate
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
mai târziu Farfuridi - în „progresul fără conservațiune“. Nu mai puțin expresivă, foarte de timpuriu, pentru încrucișarea de mode divergente ni se înfățișează îmbrăcămintea feminină. La 1818, William Mac Michael releva asocierea, în cadrul acesteia, a rochiilor cusute la Viena din mătase franțuzească cu papucii și cingătorile grecești. Elegantele timpului pozează pictorilor în rochii „empire“, cu talia strâmtă și înaltă, fără a renunța însă la giuvaierele orientale și la bogatele șaluri de cașmir. Pe puntea vasului austriac „Ferdinand“, navigând între Galați și Constantinopol
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
aceia care le scriu sânt niște mireni păcătoși, niște afemeiați, niște ereteci cu coarne!“ Remarcabilă aici, ca de altfel în mai toate comediile timpului, e senzația de „copie de pe natură“, de fidelitate cvasi-documentară; invocarea nostalgică a panachidei și lectura romanelor franțuzești constituie unul din sincronismele epocii, din care nenumărate perechi conjugale își extrăgeau disensiunile lor. „În adevăr, începutul civilizației - scrie V. Alecsandri - îl datorim sexului frumos (termin foarte potrivit pentru damele societății de la 1828, care au fost înzăstrate cu o frumuseță
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
educației fetelor. Reproșurile bărbatului le primește plecând capul („Așa, frate, ai dreptate, dar te-ascultă cineva?“), însă cugetul adevărat și-l arată răspunzând complimentelor unui musafir: „Bunătatea dumitale... Cu toate astea gândesc / Că li-or fi educaționul leit ca un franțuzesc. / Fiindcă toată maalaua vede ce fel ne-am silit, / Cât am făcut pentru ele și ce bani s au cheltuit. / Apoi le-am scos și la clupuri, la masche, la nobil bal, / Ș-acum vor să mai învețe cum să-ncalice
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
britanic era aproape determinat deja, incluzînd și masele. Astfel, artizanilor din Coventry care, în 1713 ascultă în mod evident de o logică națională a spiritului mercantil atunci cînd strigă: "No English wool for French wine" (fără lînă englezească pentru vinul franțuzesc); strigătul acesta va fi pe deasupra auzit în Parlament, care, în bucuria populară, va respinge tratatul de comerț cu Franța.114 Un alt exemplu: în secolul al XVII-lea, împărțirea catalanilor din Cerdagne între Spania și Franța conduce repede la identificarea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cursurile de vară de limba germană de la Univeristatea din Freiburg, în cadrul schimburilor cu universitatea ieșeană, RSC și RDG nefiind decât țări de tranzit. 13 Vina este întotdeauna a celor absenți (căci nu se pot apăra). Nu cunoșteam originea acestei zicale franțuzești: comedia lui Philippe Néricault Destouches, L'Obstacle imprévu, ou l'Obstacle sans Obstacle (acte I, scène 6), jucată pentru prima dată la 29 octombrie 1717. Replica în întregime este: "Ainsi va la vie, ceux qui restent ont toujours raison /Ainsi
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
higiena! Auzi higienă! Dacă ar fi să ne luăm dupa higienă, n-am mai mînca ce ne place, n-am mai face nimic. E țicnită rău cu higiena ei!/ Așa e, - consolai eu pe amicul pisălog, parodiind un scurt proverb franțuzesc, - où il y a de l’hygiène il n’y a plus de plaisir...” 14) Igiena ridicată la gradul de superstiție și obsesie! Sau, alteori, - nu numai comic, ci și absurd -, interpretată ca ofensă: un chestor băcăuan a pedepsit un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ochi albaștri), rapsodii, muzică ușoară (Tarara Bumdere), „Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin”, citați „la pachet” de Ion Minulescu, în „într-un bazar sentimental”), Weber (Furtuna, Gîndirile din urmă), Schumann, Strauss, Hübsch, elegii, serenade, barcarole, gavote, piese de café-concert, cîntece nemțești, spaniole, franțuzești, italiene și, inevitabil, cîntecele de pe stradă sau de la ușa cafenelelor ale unor emigranți polonezi, galițieni etc. 3.Reclamă a „Magazinului general de muzică «La Harpa»”, în Calendarul Minervei, pe anul 1905, hors texte. „La Harpa” (București, strada Colței, nr. 5
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Își are originea (rădăcina) În latinescul „potentia”, care Înseamnă putere, forță, tărie, posibilitate de dezvoltare a unei forțe, În timp ce cuvîntul latin „potentialis” derivă tot din potentia, cu sensul de ceea ce se poate produce. Termenul de resursă derivă dintr-un vechi franțuzesc ressource care Înseamnă a ridica, care În timp a dat În ressource și care constituie rădăcina de bază a cuvîntului din limba română, ceea ce Înseamnă bogății. CÎt privește termenul de sursă, el provine din latinescul „sursa” care Înseamnă izvor, sursă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și director al centrului de primire pentru copii Vârsta: 47 ani Gen: M Religia majoritară: în Elveția: mixtă protestantă / catolică; în Vaud: jumătate protestanți / jumătate catolici Statul: declarat/nedeclarat laic: în Elveția: statul este declarat laic, dar nu în sensul franțuzesc; în Vaud: statul este laic, însă cu legătură puternică între Stat și Biserică Cu privire la cei ce au binevoit să răspundă acestui interviu structurat, ca vârstă, persoanele sunt cuprinse între 29 și 62 de ani. Persoanele au fost selectate, deoarece cei
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de exprimare garantat, invariabil, doar de guverne de dreapta). Contrar aparențelor, nu mă grăbesc totuși să expediez ironic această chestiune pentru că unghiul de lectură al stângii intelectuale (nu neapărat al "stângii Bamboo" cum a fost autohtonizată, ironic, celebra gauche caviar franțuzească), reprezentată astăzi de grupul clujean de la www.criticatac.ro, este unul demn de luat în seamă. Chiar chestiunea lecturii sociale a impactului pe care manelele îl au asupra societății noastre, precum și prejudecățile "elitelor" asupra acestei forme triviale, dar populare, de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
suită de articole toate componentele teatrului: „literatura, arta, scena și administrația.” În articolul cu titlul de mai sus, continuat Întrun alt număr al ziarului „România liberă”, el a continuat critica repertoriului dramatic, mai precis, localizările și plagiatele „plăsmuite după piese franțuzești”, „adevărata boală cronică a teatrului nostru”. Astfel, nechemați, care nu cunosc istoria țării, dau În fiecare an producții „de aceste două soiuri”, și urmează un șir de exemple menite să stârnească hazul: drame istorice cu final stupid, ca „Patrie și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că există la Paris un teatru unde se joacă permanent Ionesco, dar nu m-am gândit nici măcar o secundă că o să ajung să joc în el“. În trei seri - toate spectacolele au început la ora 21.00, după terminarea celor franțuzești -, actorii Odeonului - Dorina Lazăr, Oana Ștefănescu, Antoaneta Zaharia, Ionel Mihăilescu, Gelu Nițu, Mircea Constantinescu și Pavel Bartoș - au vitalizat crochiul absurd, l-au muzicalizat și i-au potențat „românismul“ cu bătaie lungă. Spectacolul - un studiu al evoluției absurdului Cinci piese
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
fără sonorizarea siflantei), colegul său de pagină i-ar fi răspuns (o știu de atunci!) că este în acord cu C. Noica și alții, conform cărora vocabula fusese preluată de cărturarii români direct din greacă, cu mult înainte de adoptarea fonetismului franțuzesc (filozofie). Prin urmare, cred că în epocă existau anumite limite de comunicare între literați, datorate educației, culturii, poate și unei atmosfere (special întreținute) de suspiciune și neîncredere. În plus, am avut impresia că autorul jurnalului de azi era odinioară un
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fără sonorizarea siflantei), colegul său de pagină i-ar fi răspuns (o știu de atunci!) că este în acord cu C. Noica și alții, conform cărora vocabula fusese preluată de cărturarii români direct din greacă, cu mult înainte de adoptarea fonetismului franțuzesc (filozofie). Prin urmare, cred că în epocă existau anumite limite de comunicare între literați, datorate educației, culturii, poate și unei atmosfere (special întreținute) de suspiciune și neîncredere. În plus, am avut impresia că autorul jurnalului de azi era odinioară un
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
casă pustie." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * două puncte marcă a anunțării vorbirii directe/ a unei enumerații/ a unei explicații/ a unei exemplificări etc.: "Bunicul îi împăcă, zicându-le: Pe din două." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul); "pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k, d ca gh, g ca j, c ca ș." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă); "Vezi, asta-i asta: cașcavalul." (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă); în unele contexte, două puncte marchează o construcție eliptică
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
didactică. Vom da aci mai la vale conferența în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog. Trebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e și i, pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k, d ca gh, g ca j, c ca ș." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă) Formulați enunțuri cu următoarele neologisme: avatar, inopinat, celest, teluric, feeric, euforie, reverie, a dili, fulminant, ierarhie, solilocviu. Corectați enunțurile, precizând tipul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cea mai fragedă copilărie"41. Nu mai puțin interesantă este și convingerea prințesei că "la originea sentimentelor sale față de mine se află puțin din înclinația, mai mult decât perversă, care-l determină să omagieze micuța păpușă pariziană. Eu sunt otrava franțuzească în doză homeopatică"42. Sunt repere esențiale pentru înțelegerea naturii și nivelului raporturilor dintre Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei. O altă temă care poate completa imaginea noastră despre conduita prințesei este atitudinea ei intimă față de tatăl Kronprinz-ului
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
edificatoare. Un francez n-ar putea înțelege așa ceva decât între paisprezece-șaisprezece ani, ori niciodată. La originea sentimentelor sale față de mine se află puțin din înclinația mai mult decât perversă care-l determină să omagieze micuța păpușă pariziană. Eu sunt otrava franțuzească în doză homeopatică. Apoi, în galeria de tablouri, ne-am oprit în fața tabloului lui Napoleon la Arcole, pictat de Détaille 9 special pentru el. În cabinetul său de lucru îmi arătase deja un bust al Omului. Acest cult pe care
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de moștenitorul Prusiei la Sans-Souci, la Frederic cel Mare. Dumnezeule! Ce vreme minunată! Am impresia că însăși copilăria mea aleargă de-a lungul acestui parc, unde cei patru cai tropăie vesel, și în mod bizar, copilăria mea legănată în versuri franțuzești dar și pedepsită, tot cu versuri franțuzești, cu zece rânduri din fabulele lui La Fontaine 21, fragmente din Florian 22, și dictări din scrisorile lui Voltaire, cu analiza lor logică! Ajungând la o intersecție cu mulți copaci, ridic privirea tocmai
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cel Mare. Dumnezeule! Ce vreme minunată! Am impresia că însăși copilăria mea aleargă de-a lungul acestui parc, unde cei patru cai tropăie vesel, și în mod bizar, copilăria mea legănată în versuri franțuzești dar și pedepsită, tot cu versuri franțuzești, cu zece rânduri din fabulele lui La Fontaine 21, fragmente din Florian 22, și dictări din scrisorile lui Voltaire, cu analiza lor logică! Ajungând la o intersecție cu mulți copaci, ridic privirea tocmai la timp ca să zăresc, deasupra vârfurilor copacilor
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
De Ziua Franței... 1. Întreg militantismul meu social are, dacă vreți, rădăcini și explicații de sorginte francofonă. Primele reviste pentru copii, pe care părinții mi le-au pus în mână, au fost „Roudoudou”, „Riquiqui”, „Pif le chien”. Au urmat cărțile franțuzești pe care, înainte de a le deschide, le miroseam. Mi se părea întotdeauna că scrierile din franceza Hexagonului se distingeau și prin mirosul lor. Tata citea revista de specialitate medicală “Revue du praticienˮ și fără să înțeleg prea bine limbajul de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
pentru inițiere. Limba franceză mi-a adus, prin urmare, stilul de viață francez, pe care l-am adoptat cât s-a putut, nu din snobism, ci dintr-o nevoie interioară. “Arta de a trăi” am aflat-o de la francezi, bucătăria franțuzească, partimoniu UNESCO, m-a fascinat. Am cunoscut lumea și m-am îmbogățit mereu prin această punte către lume pe care o reprezintă cultura și civilizația franceză, limba franceză, și acum, în deschiderea internațională a Universității mele, franceza, Franța, Francofonia s-
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]