8,186 matches
-
limba lui maternă, din cele trei vorbite încă din copilărie. E cazul bilingvilor sau trilingvilor, nu al celor traduși într-o altă limbă, oricât de bine însușită, dar nu înnăscută. Raporturile mele cu franceza încep din copilărie. Mama, care preda franceza și făcuse un masterat la Dijon, în anii 1930, m-a dat pe mâna Pompiliei Eliade, colega ei de catedră de la liceul din Rm.Vâlcea, din ideea că nu poți fi nici medicul, nici profesorul propriilor copii. Când l-am
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
pe mâna Pompiliei Eliade, colega ei de catedră de la liceul din Rm.Vâlcea, din ideea că nu poți fi nici medicul, nici profesorul propriilor copii. Când l-am cunoscut, în 1967, pe Virgil Ierunca la Paris, am descoperit că învățase franceza cu mama și cu Pompilia. Am relatat episodul în Viață și cărți. În tinerețe fusese un snob franțuzit, după propria expresie, dar deceniile trăite la Paris îl transformaseră într-un român devotat țării și poporului său, dovadă că li se
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
devotat țării și poporului său, dovadă că li se consacrase pe de-a-ntregul. În 1967 și chiar mai târziu, franțuzitul eram eu, proaspăt sosit în Franța pe care o visam cu ochii pe albumele mamei sau pe cărțile, majoritatea în franceză, din biblioteca strămătușii mele despre care am tot povestit. Bibliotecă la care s-au adăugat cărțile pe care mi le-am cumpărat eu însumi în Franța sau care mi-au fost dăruite, nu puține, de Virgil Ierunca. Franța a jucat
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
faptul că aș fi fost mai bătrân cu cinci ani), iar engleza ar fi fost, foarte probabil, limba mea maternă, dat fiind că mama ar fi fost mai ispitită de Anglia decât englezul ei de România. Soarta a făcut din franceză limba în care eseurile mele se simt acasă. Nu pot, desigur, să nu-i mulțumesc doamnei Dominique Ilea, căreia îi datorez minunata franceză a cărții mele. În treacăt fie zis, Temele franceze au apărut și în engleză, dar n-am
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
mama ar fi fost mai ispitită de Anglia decât englezul ei de România. Soarta a făcut din franceză limba în care eseurile mele se simt acasă. Nu pot, desigur, să nu-i mulțumesc doamnei Dominique Ilea, căreia îi datorez minunata franceză a cărții mele. În treacăt fie zis, Temele franceze au apărut și în engleză, dar n-am intrat deocamdată în posesia unui exemplar și nu sunt convins, când voi intra, de sentimentul pe care mi-l va procura limba lui
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
din poezia cultă, cu care va ajunge cronologic pînă la sfârșitul veacului trecut. Iar această antologie Arghezi este, pur și simplu, excepțională. Titlul ales, A cânta cu gura închisă, selecția, studiul introductiv, notele, echivalențele inventive găsite, polisate și aclimatizate în franceză cu o răbdare meșteșugărească „argheziană”, pe unele din cele mai dificile texte ale poetului român (cu reputație de a fi intraductibile) ni-l descoperă până și nouă, cititorilor români, într-o lumină proaspătă, chiar suprinzătoare, pe autorul Cuvintelor potrivite. Întâmplarea
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
un silence d’un autre âge,/Et tu te garde de tourner les yeux./ Car le bon Dieu, marchant dans ces parages,/Laisse passer son ombre entre les beufs. Pot fi citate, la întâmplare, numeroase fragmente care mențin și în franceză jocuri de rime interioare, narativitatea ludică, modificările bruște de ritm, într-un cuvânt, acea prospețime orală care face specificul lui Arghezi atât în poemele de mare senzualitate (Tinca, Rada, Mirele, Logodnă), prezente în sumar, cât și în unii psalmi sau
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
nici Bogza nu au intrat în circuitul internațional, în momentul în care discipoli ai lor, în diversele stadii ale avangardei românești, s-au salvat doar fiindcă au părăsit România și au început să scrie în alte limbi, de obicei în franceză. Nici Blaga nu beneficiază încă de traduceri și ediții internaționale semnificative, nici Ion Barbu, nici măcar Bacovia (să sperăm că recenta traducere datorată poetului Miron Kiropol va avea difuzarea pe care o merită). Gellu Naum, Mircea Ivănescu, Dimov, chiar Nichita Stănescu
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
ai statului român sau ai statelor de unde proveneau, doritori să urmeze ulterior diferite specializări, medicină, agronomie, economie și altele. Pe la mijlocul anilor 1970, scăzând drastic cifra de școlarizare la Filologie (rămăseseră 60 de studenți la Română, 20 la Engleză, 18 la Franceză, ca să nu spun că alte Limbi școlarizau din doi în doi ani), se topiseră și normele noastre didactice. Soluția de a preda studenților străini și noi, care nu făceam parte din Catedra cu pricina, s-a dovedit salvatoare. Era vorba
Catedra pentru studenți străini by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3593_a_4918]
-
care le recitau încântător. Un coreean din Nord mi-a mărturisit că va încerca să se refugieze în Franța, unde schimba avionul la întoarcerea în țară. De la un tânăr din Insulele Seychelles am aflat diferența, sesizabilă doar în scris, dintre franceza literară și creola franceză. Un egiptean mi-a scris pe tablă alfabetul arab și a încercat zadarnic să-l facă pe afonul care sunt să pronunțe corect sunetele. Neli și cu mine ne-am împărtășit multe experiențe similare. Încă o
Catedra pentru studenți străini by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3593_a_4918]
-
autor sunt pe deplin convingătoare. Un exemplu atrăgător este acela al cuvântului Maman, devenit, prin analogie cu descoperirea, când copilul crește, că există și alte mame în afară de a lui, maman, înlocuit ulterior prin generalizarea analogiei cu mère, care înseamnă în franceză și matca albinelor sau care poate fi un concept abstract când spunem, de pildă, că Revoluția americană este la mère a Revoluției franceze. Deși digitalul înlocuiește analogicul, limbajul computerelor este analogic, atât în sensul că preia termeni prin analogie din
„Analogia, inima gândirii“ () [Corola-journal/Journalistic/3797_a_5122]
-
al ziarului „Le Monde” din 22 martie, ziua deschiderii oficiale a Salonului de Carte de la Paris, al cărui invitat de onoare a fost anul acesta România, este consacrată literaturii române actuale. Claudio Magris comentează eseurile lui Norman Manea traduse în franceză de Marily Le Nir și Odile Serre sub titlul A cincea imposibilitate, apărute în volum la Seuil. „Noua literatură română ar putea fi o mare surpriză pentru Occident”, scrie Nils C. Ah, trimisul special al cotidianului francez în România. Tot
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3803_a_5128]
-
semnalate în scurte note cărțile lui Varujan Vosganian, Eugen Uricaru, Cătălin Dorian Florescu, Matei Vișniec și Adina Rosetti, traduse de asemenea în franceză. Nu știm cine le-a făcut recenzenților recomandările. Constatăm absența a cel puțin două cărți traduse în franceză și care nu se află nici pe standul FNAC de la Salon, care ne găzduiește, ambele excepționale: Orbitor de Mircea Cărtărescu și Pe câmpia Armaghedonului de Marta Petreu. O privește pe aceasta din urmă, ea n-a primit la timp finanțare
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3803_a_5128]
-
din "Corespondența integrală" a celor doi creatori. Lui i-a încredințat cele mai multe manuscrise și-i mărturisea cu o sinceritate absolută: "J'écris pour vous" și semna "Celui qui vous doit sa nouvelle vie" sau "votre fils spirituel"5. Scriind în franceză, Panait Istrati n-a abandonat limba maternă, ci a glisat ceea ce îi era mai specific și intraductibil în noua limbă și a atras eticheta de exotism lingvistic istratian. Nerenunțarea la fondul ancestral lexical și la sonoritățile pe care le vehiculau
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
brutalité, ni asservissement."6 Se știe că, Istrati se va depăși pe sine folosind o limbă care nu-i intrase în sânge odată cu murmurul duios al mamei și nici limba pierdută a tatălui biologic, pierdut și el pentru totdeauna, ci franceza, adică limba "tatălui simbolic." După J. Lacan, tatăl spiritual nu e altceva decât "tatăl mort". Ora rupturii, a despărțirii și a "uciderii tatălui" va sosi pentru scriitorul nostru nu prea târziu ci după ce s-a întors învins din Rusia Sovietică
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
me parler. Impossible. Défense d'entrer, pour moi."15 Umbra ei de dincolo de mormânt îi apare ca o persecuție, ca o schingiuire sufletească. Vizualizând chipul acestei "țărănci nemuritoare", el n-o poate separa de geografia locului. Ascultăm cuvintele rostite în franceză ca pe o maree continuă, peste secole: "Mon Danube...ma mčre..." Era convins că numai printr-o scriere literară ar fi putut fi recuperată definitiv imaginea ei. Dar această intenție literară (dorință) rămâne doar între paginile corespondenței cu Romain Rolland
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
Sorin Lavric Antelme E. Chaignet, Filosofia lui Pitagora, trad. din franceză de Gabriel Avram, București, Editura Herald, 2012, 348 pag. În Pitagora fibra pocăitului cu dezgust de lume s-a amestecat cu înclinația savantului pentru extravaganț e abstracte, așa explicîndu-se natura hibridă a unui învățat care cu un ochi trage la
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
Decretul Regal nr. 2250/1 octombrie 1935, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României în Spania. Decizia surprinde: omul are 62 de ani (sau 64?), este complet lipsit de experiență diplomatică, iar, pe deasupra, nici nu știe limba spaniolă (vorbește doar franceza și germana). Păstorel Teodoreanu reacționează public în stilu-i caracteristic, dedicându-i următoarea epigramă: Unui ministru trimis în Spania (J.Th. Florescu) Am trimis la mauri Un ministru nou, Printre-atâția tauri Să fie și-un bou! (O variantă mai puțin reușită
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
Nicolae Manolescu Două cărți - Tărâmul morții de Timothy Sneyder, ediții în engleză, franceză și română, și Europa barbară de Keith Lowe, ediții în engleză și franceză, - descriu atrocitățile comise în Europa mijlocului de secol XX de către comunism, nazism și naționalism. Cele două cărți se completează de minune: prima se referă la crimele, bine cunoscute, contra țăranilor ucraineni și ruși, ordonate de Stalin între 1930 și 1933
Ideologie și foamete by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3776_a_5101]
-
el, cum și unde? Mister. Exact ca și Hasdeu, Gherea sosea în țara noastră deja format din punct de vedere intelectual: cultura sa era cu adevărat întinsă, iar dispozițiile poliglosice - cu totul neobișnuite; pe lîngă limba rusă, limba școlarității, poseda franceza, germana, engleza, rudimente de latină, ca și capacitatea de a se descurca în celelalte limbi europene. Predispozițiile native îl ajută să învețe româna într-un timp record, ba mai mult, să scrie chiar românește cu ușurință de-a dreptul miraculoasă
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
care Maiorescu ținea în mod deosebit), arsenalul se compunea mai ales din nume proprii, cît mai sonore și mai exotice. Critica maioresciană nu mai era demult la modă în Europa, argumenta Gherea, pentru că între timp critica europeană, în special cea franceză, devenise "eminamente științifică" (Asupra criticei, 1887). Inactualitatea lui Maiorescu ar fi fost dovedită mai ales de lacunele sale de informație; ca să-l contrazică pe el, Gherea, în materie estetică, Maiorescu ar fi trebuit să-i citească mai întîi pe Fechner
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
acum, e: "Theodor Stolojan, Traian Ungureanu, Monica Macovei. Regret să o spun... Trebuie să vii cu ceva nou, nu poți să vii la nesfârșit, să scoți de la naftalină, pe cineva care era deja răsuflat în 2000, 2004, 2008, 2009. În franceză la fantomă se spune „revenant” - cineva care tot revine. Nu poți cu fantome să câștigi alegeri", a spus deputatul PDL. Despre Mișcarea Populară, Paleologu crede că aceasta nu trebuie să facă nicio eroare în campania de la europene. Dacă reușește să
Paleologu: Stolojan, Ungureanu și Macovei sunt răsuflați by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36192_a_37517]
-
acestui an literar o serie de lucrări în colecția personală a Cercului. - Contribuții la ideea de sistem în estetică (Victor Iancu); Noi poeți români - antologie franceză (H. Jacquier); Baladele Regelui (Radu Stanca); Manual de dragoste (Ștefan Aug. Doinaș); Ora de franceză (Ioanichie Olteanu); Arta portretului la Eminescu (C. Regman); Introducere în poezia română (I. Negoițescu).”5 Iau atitudine publică față de fapte pe care le considerau împotriva culturii, astfel Ștefan Aug. Doinaș publică articolul Epurația în artă: „Se pretinde, din ce în ce mai insistent în
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
mapamondul). Într-un fel, aș spune că a precedat multiculturalitatea acestui nou veac prin șederile sale europene și multilingvismul declarat (tatăl, Borges Haslam, era pe jumătate englez, iar în Elveția, unde a studiat, tânărul Borges și-a însușit perfect germana, franceza, italiana). Multilingvismul i-a întărit aplecarea spre jocurile de cuvinte și diferitele perspective intelective oferite de cunoașterea unor culturi neeuropene, în primul rând a celor orientale (arabă, persană, ebraică, hindusă, chineză). Nu numai proza, ci și poezia și eseistica, abordând
Borges, Dante, Orient by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3633_a_4958]
-
fost eleva Liceului "I.L. Caragiale", la profilul filologie. La limba română a obținut 8.05, la istorie 8.35, iar geografia a fost proba la alegere unde a fost notată cu 6.75. Ca limbă străină, Eugenia a optat pentru franceză. Media sa a fost 7.71. Fiul altui parlamentar, deputatul Nicolae Păun, președintele Comisiei pentru drepturile omului, a dat bacalaureatul în plin scandal la Liceul "Dimitrie Bolintineanu". El a mărturisit că știa și el că se strâng anumite sume de
Ce a făcut fiica lui Vadim la bacalaureat by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/36514_a_37839]