58,680 matches
-
identitatea originară, lucru pe care nu-l putem spune și despre scriitoare, aceasta oscilînd permanent în căutarea unei identități a cărei fixare este, pînă la sfîrșit, amînată. La un prim nivel, ea simbolizează limbajul, logosul propriu-zis. Cu ajutorul ei, cei doi frați comunica, isi vorbesc, tot ea fiind cea care mediatizează taină ascunsă de trecutul lor. Acest rol o determina pe scriitoare să decodifice intențiile cu care cei doi își spun povestea, ea "traducînd", pe rînd, actele ilocutionare imanente mărturisirii. Incomunicabilul devine
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
reprezentare" (p. 52) și pentru care "nu există nici o altă formă de viață decît cea a imitației, care în același timp este și cea a simbolizării" (p. 52). Se instituie, astfel, un palimpsest ce păstrează tensiunea existența între cei doi frați, proiectînd-o însă la un alt nivel. Imitînd viața unei plante agățătoare, cuvintele cărții despre Cristofor le înlănțuie pe cele care dezvăluie tragică istorie a urii dintre Hadar și Olof. Printr-o substituție metonimica, aceasta din urmă se dovedește a fi
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
implicit, "simbolizata", nu invers, căci spune sfîntul Cristofor: "port cu mine reprezentarea" (p. 52). Nouă poveste păstrează doar ecourile primeia, care se retrage treptat de sub ochii cititorului, printr-o stratagema a scriitoarei: neavînd "pentru ce" să mai trăiască, cei doi frați dispar. Ne-am putea întreba ce se ascunde dincolo de felul în care Lindgren își "încifrează" mesajul, structurîndu-l pe mai multe niveluri. Eu cred că un raspuns pertinent este sugerat încă de titlul cărții. Metaforă a purității și a tendinței către
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
și de "zone interzise". Excepțional român al căutării izbăvirii, Miere de bondari, construit pe mitul clasic Cain și Abel, actualizează unul dintre posibilele răspunsuri impuse de dimensiunea mitică a existenței. Dacă fratricidul biblic întemeiază o civilizație, aici sfîrșitul celor doi frați nu își asumă gestul fondator, ci se prelungește indefinit prin incorporarea poveștii lor în structura alteia, care poate continua...
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
Rusia care îl sprijină pe Milosevici? Cu Elveția care și-a reproclamat neutralitatea? Cu Gh. Dumitrașcu (PDSR) care a ajuns să-l elogieze pe Hitler într-o emisiune t.v.? Cu Vadim Tudor care se declară, cu partid cu tot, frate cu sîrbii? Dar își poate asuma România răspunderea crimelor de război din Iugoslavia, își poate asuma țara noastră o politică de purificare etnică precum aceea din Kosovo? A fi de acord cu măsurile de forță ale regimului Milosevici sau a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
la Iași, la mijlocul secolului trecut, si a rămas acolo, făcînd proiecte pentru importante monumente ale acestui oraș. Am facut chimie ca să nu fiu altfel decît celelalte. Ai mei nu m-au obligat niciodată la ceva. Ei ne spuneau, mie și fratelui meu, ce era bine și ce era rău. Alegerea ne aparținea. Și nu trebuia să dau cont. O încercare, totuși, cu istoria, am făcut. M-am dus să mă înscriu la Universitatea "Al.Ioan Cuza". Acolo, însă, am găsit în
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
nou înființat, Studioul Nottara, unde directoare era Marietta Sadova. Am fost primul director de scenă al teatrului. Cînd ați avut și dumneavoastră de-a face cu regimul comunist, în mod direct și brutal? Am fost scoasă din teatru în 1959. Fratele meu, doctorul G. Plăcinteanu, medic primar ortoped la Spitalul Brâncovenesc, fusese arestat pe 13 august 1959, exact în ziua cînd făcuse una dintre cele mai importante operații pe coloana vertebrală care se efectuase la noi în țară și, se pare
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
Stanca, soțul meu, a spus atunci că trăim o tragedie sîngeroasă, medievală. Tiranul îl ucide pe cel ce a îndrăznit să se considere om liber și să iubească și să trăiască liber. Nu vreau să vorbesc mai mult despre asta. Fratele meu a fost omorît, ucis, subliniez, la 36 de ani, în închisoarea teribilă de la Rîmnicu-Sărat, la un an și cîteva luni după arestare. Ce ați făcut în perioada aceea? Am fost muncitoare la o cooperativa. Cu munca la domiciliu. A
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
a lumii. Citeam undeva că moartea fiecărui ins este un proces continuu determinat lent și de dispariția celor care te-au iubit și pe care i-ai iubit. Murim, puțin cîte puțin, mereu cu fiecare dintre ei. Am murit cu fratele meu, singurul om din lume la fel cu mine, acelasi sînge, aceleași gene...Dezastrul cu Dominic care abia împlinise 50 de ani cînd s-a întîmplat. Șunt scene pe care le văd: cum a lucrat pînă în ultima clipă, cum
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
arcanelor. purtînd noaptea în cîrcă/ și crimă/ că un abces care se coace și sparge./ Puah!// încoronați și desculți să încercăm travestiul/ Desfrînata și Magul/ trași prin inele de flăcări// arghirofili/ încercînd între dinți plumbuiții talanți/ extorcați. inimioarele fripte/ ale fraților îngeri/ și viermușorii hilari, bărbătești/ zvîrcolindu-se în tăvița de nichel" (Catacomba comedianților). Comediei umane i se adaugă una cosmică. Absurdului subiectiv al retoricii găunoase i se adaugă absurdul obiectiv al cataclismului ontologic: "chiar în clipa aceea cînd frații urcați pe
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
fripte/ ale fraților îngeri/ și viermușorii hilari, bărbătești/ zvîrcolindu-se în tăvița de nichel" (Catacomba comedianților). Comediei umane i se adaugă una cosmică. Absurdului subiectiv al retoricii găunoase i se adaugă absurdul obiectiv al cataclismului ontologic: "chiar în clipa aceea cînd frații urcați pe butoaie/ în piață/ predicau în deșert/ albiți de salivă prostimii mojice/ (refuzînd să învețe și astfel să iasă din starea/ de dobitoc somnolent, de catîr/ și să-mbrace o piele/ trandafirie, subțire -/ de om. și un chip șlefuit
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
o coloana sonoră de western. Și, neapărat, Flo (de la Florence), o buldoagă placida... David Birdsell - proaspăt absolvent al faimoasei University of Southern California unde s-au școlit Lucas, Carpenter, Zemeckis - reușește un "exercițiu" jubilator și absurd, influențat, dacă vreți, de frații Coen. Entuziasmat de "Flo", m-am dus să văd celălalt film al său prezentat la Clermont (în cadrul unei retrospective a universităților americane USC, NYU și Columbia), Blue City: același amestec, perfect stilizat, de banal și bizar, burlesc și bune sentimente
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
am putea rezolva marile probleme ale economiei reale." Și dacă guvernul nu taie, ce va vedea Ion cristoiu? Se va rătăci editorialistul COTIDIANULUI în Thailanda din 1999 în loc să se convingă cu ochii săi cum va arata România în 2001? * Celebrii frați Boilă, senatorul Șerban Săndulescu, Victor Ciorbea și Ion Rațiu toți din PNȚCD, plus cîteva zeci de membri ai AFDPR și ai Alianței Civice au studiat sîmbătă, 20 martie, posibilitatea înființării unui nou partid politic. Posibilitatea există, dar cum momentul nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
sigure și onorabile O fată, Rîța, a fost ajutată de scriitor pentru a absolvi, la București, o școală de silvicultura, iar Tiberiu, mezinul, va studia dreptul, devenind avocat, lăsînd niște, să le spun, memorii în care îl cam calomnia pe fratele său, scriitorul, sicanînd-o pe Puia cu pretenții la moștenire. Ludovica, femeie aprigă, desi obținuse, ce-i drept, o modestă pensie de urmaș (mai întîi de la autoritatea austro-ungară, apoi convertita, după 1918, în lei românești) era mereu neliniștita de cele ale
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
În 1912, se căsătorește cu actrița Fany Rădulescu, care avea, din altă căsătorie, o fetiță, Puia. Mai tîrziu cele două femei vor păzi bine existența scriitorului, nelăsîndu-l să se abată de îndatoriri, inclusiv de deșele solicitări bănești venite de la Ludovica, frații și surorile sale. S-a instalat cam de la început o stare surda de tensiune, care uneori dădea în clocot, între scriitor și familia sa de origine. Asta deși scriitorul, cînd și cînd, săritor, dădea o mină de ajutor, răspunzînd , cu
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
e datata 9 octombrie 1910) îi scria: "Ne-ai avisat că te-ai căsătorit, m-am bucurat; dar tot nu t-am putut cunoaște anima nici a ta nici a soției tale. Acuma de cînd văd că te interesez de frații tăi mai mici și de viitorul lor, te cunosc că ești al meu cu totul, că nu tot promiți, ci taci și faci. La faptă nobilă a ta, nu te pot glorifica numai pe tine, ci mai mult pe soția
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
la Cluj pentru a o ajuta să-și găsească altă locuința. Nu s-a dus la Cluj. Dar Liviu îi scria mamei, în acel an 1923, că s-ar angaja să-i acorde 200 lei lunar, cu restul contribuind ceilalți frați și surori. Cum reiese dintr-o epistola din aprilie 1924, i-a scris mamei și i-a trimis bani ("epistola și paralele le-am primit la timpul lor"). Dar îl ruga să-i aloce o sumă lunară ("să mă ții
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
așa. Apoi eu cu acelea parale mă voi îngriji să fie copilu în ordine și eu cu toate de lipsă". Este probabil ca aceasta indicațiune nu a fost ascultata, pentru ca, la 1 ianuarie 1926, urmează alte reproșuri despre scriitor și fratele său Iulius ("La Dumnezeu mă mulțumesc dar de copii nu pot să zic că e mai bun unu decît altu. Cu tot șunt uneltele satanei. Le pare rau și după mîncarea ce o mînc." În februarie 1927 revenea cu cererile
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
cu toții fericiți; dar mai cu seamă eu, că mi-ai promis că-m/i/ vei trimite parale în curînd". Însă, tot în 1929, se plîngea că ea tot scrie "totuș nu primesc nici un răspuns", cerîndu-i, evident, ajutoare bănești pentru întreținerea fratelui Tiberiu, ce se pregătea pentru examenul de bacalaureat ("Dar i-ar trebui ceva ajutor, nu știu cine l-ar ajuta?! Ar trebui să fii precaut că acum ai leafa mai mare decît tot ace/i/a care te scutesc de povare, cum
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
trebui ceva ajutor, nu știu cine l-ar ajuta?! Ar trebui să fii precaut că acum ai leafa mai mare decît tot ace/i/a care te scutesc de povare, cum se zice, să nu te împovărez cu susținerea mamei și a fratelui". Cînd, în același an 1929, mezinul Tiberiu a intrat la universitate, mama revenea: "A cerut ajutor de la tine însă n-a căpătat nici un respuns. Deci te rog să-l ajut tu pentru mine și să-m/i/i trimit zece mii
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
să-m/i/i trimit zece mii de lei (va să zică) una sută de zlot din care să-i plătesc datoriile ce le-a făcut Strat pentru el... Nu potem pretinde că el, un strein, să facă totul și voi ori tu, fratele lui, să nu-l ajut... Mi-ai promis încă din primăvară că-m/i/ trimit 5000 de lei, și ai uitat, acum dacă mă vei mai amîna și uită, n-a fi bine. Tu nu-t pot închipui cîtă suferință
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
ea: "Trimite-m/i/ ajutorul acela promis și pretins, nu mă lasă uitată cum ai datina, ca esti bărbat și pot să ajut pe o văduva și un orfan, de ar fi ace/i/a chiar streini, nu mama și frate... Scriu aspru că eu nu pot să nu arăt adeverul. Dacă tu ai fi cum trebuie, si eu aș fi mai fină". În octombrie 1932 îl amenință de-a dreptul, din nou: "Dacă nu-m/i/ vei răspunde la scrisoarea
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
altminteri știi cu siguranță că n-ai ce căuta, pe un aeroport cât o țară balcanică, de-a lungul unei șosele nesfârșite, cu rare blocuri îndepărtate, fără identitate, fără memorie, cu un mărunțiș neînsemnat în buzunare. Este un vis obraznic, frate bun cu acela în care, tre-când pe ulițe de la noi, gloduroase, spre a da colțul în străinătate, si nu oriunde, ci pe principala stradă comercială, timpul se și încetinește, dar se și scurtează, secvență nu face trecerea, înțelegi că te
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
de ani este discret însoțită de o cronologie a cîtorva din filmele ce au marcat conștiința publicului american și european: Dl. Smith merge la Washington, Cetățeanul Kane, Cassablanca, From Here to Eternity, La amiază, La dolce vita, Aventură, Rocco și frații săi, Advise and Consent și Războiul stelelor. Ficțiunea joacă un rol egal în viață individului cu evenimentele istorice care schimbă față lumii. Dar face mai mult decît atît. Căci legitimează astfel, pînă la un punct, statutul ficțional al cărții. De
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
Comănescu și unul din cele mai frumoase care s-au scris în ultimele decenii în limba română: "Cu spaimă pieptănându-mă în loc de frunze/ bărbați uscați parcă-mi cădeau din par/ eram atât de tânăra încât pe buze/ surâsul mi-era frate râsul văr// oglindă se-nrosea că fata mare/ scaune mieunau, pisicile deveneau țepene/ mi-era dor de tine că de o eroare/ adormeam îmbrăcată în roșu - sămânță de pepene// cu spaimă pieptănându-mă în loc de frunze/ bărbați uscați parcă-mi cădeau
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]