79,993 matches
-
rafturile înțesate de pungi din plastic, fotografii de acum 50 de ani, ustensile de primă necesitate ale fostului meu soț - ciocane, șurubelnițe, cuie și cuișoare, cîrlige, inele de perdele, prize dezafectate, minuscule și misterioase spirale albe, bucățele hexagonale de metal frumos strunjite dar orfane de obiectul pe care îl slujiseră, și cîte altele, plus pernițe, pături decolorate, cești și tacîmuri desperechiate (să nu fie nevoie de ele, dar vorba aia, pentru orice eventualitate) - peste dulăpiorul cu pricina, zic, se lăfăiau mai
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
ca un climax generat de o fericită întâmplare (predestinare?), chiar pe Ligeti, compozitorul transilvănean, care a vibrat la sonoritățile ancestralei alcătuiri muzicale, identificându-se, astfel, cu una din esențele perene ale melosului românesc de sorginte folclorică. Ce alt omagiu mai frumos ar fi putut să aducă Ligeti plaiului mioritic în care a fost zămislit, dar și lui Béla Bartók, părintele său spiritual, coborâtor din același mirific spațiu?
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
Îmi amintesc... Era o zi frumoasă de primăvară. Cu soare blând, cu zile calde, cu ghiocei, cu viorele, cu primii muguri zâmbitori În copacii ce Îmbrățișau razele jucăușe. Am intrat pe internet și am citit că se va organiza un Concurs internațional de poezie pentru românii
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
aceeași zi un mesaj de confirmare a Înscrierii mele În concurs, care suna așa :«Ai intrat În casa mea În ziua când eu am Împlinit 69 de ani. Mai trimite-mi cât de repede Încă zece poezii și o poza frumoasă ca tine» Poet George Filip Montreal Canada M-a bucurat foarte mult acest mesaj. Am ales de pe net cea mai frumoasă felicitare, am ales cele mai potrivite cuvinte pentru o astfel de ocazie și am răspuns străinului, de atunci, din
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
când eu am Împlinit 69 de ani. Mai trimite-mi cât de repede Încă zece poezii și o poza frumoasă ca tine» Poet George Filip Montreal Canada M-a bucurat foarte mult acest mesaj. Am ales de pe net cea mai frumoasă felicitare, am ales cele mai potrivite cuvinte pentru o astfel de ocazie și am răspuns străinului, de atunci, din celalalt capăt al lumii. Imediat am primit răspuns. Am scris și eu iarăși...și de atunci ne tot scriem... Așa și
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
de Lună mai cântă doar câinele mut latră deci latră poeții absconși se iau la trântă ca la primara mea nuntă de piatră vine și Omul cu o tarabă de gât un Truman tânăr dar mult mai adult mileniul acesta frumos și urât ne vinde la negru eșantioane de smult feroce e clipa timpul probabil mai ascunde un trib malițios corul Îngerilor este inconfundabil și ne-ar fi necesar un sfânt mincinos vindem credință cu pelagra pe mâini și ne bate
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
apă dintr-o fântână În care izvorul aproape secase; oază speranței semăna cu o bătrână ce devenea zâna dintre crevase. lumânare plăpândă, intră-mi În casă. iată, am dat cu mătura, am văruit. vreau să Începem În doi o viață frumoasă, am să te botez MARIA, bine-ai venit !... și lumânarea venită din cer s-a așezat În palma icoanei Maria-Sfințita. de atunci mă Întorc din târg mult mai bărbat și stăm la masă În doi : eu și ursita. sfânta noastră
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
realitate existentă și, deci, posibilă, ca În filosofia germană; la noi, Marin Preda, I.D. SÎrbu), reîntoarcerea la copilărie, adolescență, studenție; grija aproape obsesivă pentru raportarea la componente ale naturii oțetari, zăpadă, fire de iarbă, nori, ploaie („a nins indolent și frumos, ca Într un basm nordic”); dar și la „natura” din odaie, Începând cu moliile, mai cu seamă Însă la obiecte și obiective cultural turistice: muzee În aer liber, sculptori, pinacoteci. Revelația acestora din urmă a căpătat interes permanent după sejururile
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
au așezat atomii și s-au făcut vinele pietrei. Și asta e un lucru bun... Să poți să vorbești prin tine, și prin nimic altceva. (după un timp de gândire, valurile mării se aud triste, pustii) Acesta este cel mai frumos fel de tăcere din toate câte le-am auzit eu, sau cel mai frumos fel de gândire. CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Să te exprimi prin sunet, prin altceva decât tine, asta vorbește de o neputință a ta. (tace trist) Și prin ce
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
bun... Să poți să vorbești prin tine, și prin nimic altceva. (după un timp de gândire, valurile mării se aud triste, pustii) Acesta este cel mai frumos fel de tăcere din toate câte le-am auzit eu, sau cel mai frumos fel de gândire. CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Să te exprimi prin sunet, prin altceva decât tine, asta vorbește de o neputință a ta. (tace trist) Și prin ce să te exprimi? Prin sunet, care este o umbră decăzută, o formă căzută În
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
zboare așa, cu chipul de om, prin univers. Însă mă gândesc mai ales la sculptarea lumii ca lume. Să iei lumea și s-o sculptezi după gândul și după dorința ta. Și să faci din ea o lume dumnezeiesc de frumoasă. În fața căreia Însuși Dumnezeu, dacă El o fi Creatorul acestei lumi, să se minuneze și să se revolte. (tare) Să-i pară rău că El nu a făcut-o atât de frumoasă. Să-i fie rușine și să se doară
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
să faci din ea o lume dumnezeiesc de frumoasă. În fața căreia Însuși Dumnezeu, dacă El o fi Creatorul acestei lumi, să se minuneze și să se revolte. (tare) Să-i pară rău că El nu a făcut-o atât de frumoasă. Să-i fie rușine și să se doară În univers că a putut să facă o lume atât de urâtă. (după un timp. Departe se aud țipetele triste ale pescărușilor ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Nu, nici nu m-am gândit... Ăsta ar
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
de a-l umili pe Dumnezeu, și de a umili natura. Iată, eu aș vrea să Întrec Natura, și să-l Întrec pe Dumnezeu... și să mă ridic deasupra lor... Însă ridicarea mea deasupra Lor să fie o ridicare pură, frumoasă, plină de puritate și nu de umilire: ea să nu aibă nici o semnificație morală. Și gestul acesta față de Dumnezeu și față de natură nu mi se pare altceva decât cea mai Înaltă prețuire a lor...Și Încoronarea trudei lor și a
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
a trecut În stăpânirea când a unui crai, cînd al altuia. Vremurile s-au schimbat, oamenii s-au schimbat și ei, orașele și satele arată altfel, numai ei doi au rămas aceiași ca mai de demult. Ei doi și munții, frumoșii munți mai dăinuie astăzi rezistînd veacurilor. Am cerut o sticlă de vin și am stat in sala cavalerilor, bând stropi de soare și ascultând liniștea veacurilor ce se prelingea molcom peste pereții reci din rotundul bolților de piatră. L-am
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
acrișorul Înțepător al merelor noi și poți să te așezi jos cu cugetul Înpăcat ca să bei sângele Domnului Dumnezeului tău, Întru cinstirea Lui, a oaspeților tăi și celor dragi ție, gândindu te la cât de ciudată și la cât de frumoasă e lumea ce ți-a lăsat-o El și să uiți că tot El te-a alungat din rai și că te a blestemat să asuzi și să sângerezi. Mai trebuie un lucru! Înainte de a-ți muia buza, nu uita
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
Nu mai țin minte cine mi-a povestit că Cebei era un cârciumar vestit În Ploieștiul de odinioară, plin cu cârciumi. De aici și gluma cu orașul lui « ce bei ? ». Am avut surpriza de a găsi un oraș curat și frumos, cu respect pentru marele fiu al său, poetul Nichita Stănescu. Casa Memorială În care a copilărit poetul este bine Întreținută, și plină de mobilă, diplome, trofee, cărți, premii, poze, un pian etc, care stârnesc emoția vizitatorului. Gazdele, deosebit de amabile și
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
viu. Așa au zis doctorii ieri. Jos, sub noi, e infirmeria. Acolo zac, până mor, ăia bolnavi rău. Copii? Da, copii ca și noi! mi-a zis Albăstrel, privind parcă dincolo de mine. Poate tu o să ai mai mult noroc. Ești frumoasă! a continuat el, mângâindu-mi obrajii. M-am rușinat. Puțin mai târziu, la sfârșitul pauzei, mă copleșeau când valuri de căldură, când frisoane puternice. Capul Începuse să-mi vâjâie. În plus, aveam senzația că nu mai aud cu o ureche
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
fost marcată prin organizarea, în 27 aprilie 2012, sub genericul celei de-a XX-a ediții a Festivalului Coral Internațional „Ion Vidu”, a primei ediții a Zilei George Enescu la Lugoj, cu sprijinul organizatoric și logistic al Școlii de Arte Frumoase „Filaret Barbu”, al Casei Municipale de Cultură și al Muzeului de Istorie. A fost vernisată o expoziție documentară, care a reflectat cele mai semnificative secvențe culturale circumscrise personalității enesciene, și a fost organizat un simpozion, în cadrul căruia a fost evocat
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
dedicate marelui compozitor au culminat cu un concert cameral omagial, în care au putut fi audiate opusuri enesciene reprezentative din diferite etape creatoare, susținut de elevi ai Colegiului Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara, profesori ai Școlii de Arte Frumoase „Filaret Barbu” din Lugoj și tinere cadre universitare de la Facultatea de Muzică din Timișoara: Cantabile și Presto, pentru flaut și pian (Dumitru Palagniuc și Raluca Miclăuș), Legendă pentru trompetă și pian (Alin Ispas și Raluca Miclăuș), Baladă pentru vioară cu
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
Octavian Goga, În poezia "E sărbătoare" face o paralelă Între Învierea Domnului și cea a neamului românesc cel obidit : "E sărbătoare pe câmpie/ Și-n suflete e sărbătoare/ Învie firele de iarbă sub ploaia razelor de soare./ Sunt Paștile cele frumoase și-n fire zvonul lor străbate/ Clopotnița-și Îndoaie trudnic Încheieturile uscate ... Voi toți ce suferiți și plângeți sub larga-ntindere albastră/ Veniți, veniți căci va să vie curând Împărăția voastră ... Voi, cei ce fruntea de sudoare, cu genele de
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
de trezvie, de o supremă luare-aminte la minunile pe care le ai cunoscut, nu înseamnă o uitare de deosebirea dintre tine și Dumnezeu, nu-i o scufundare de bacantă în esența socotită una cu esența proprie, în sens panteist. Pagini frumoase despre deosebirea mistică între mistica panteistă a lui Plotin și cea creștină, care are ca bază dogma iubirii celor trei Persoane dumnezeiești neconfundate, se găsesc în cartea lui Georg Koepgen, Die Gnosis des Christentums, 3 Auflage, Spee-Verlag, Trier, 1979, p.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
admiterea la Seminarul de la Hurezi, însă ambele și-au încetat activitatea în 1959, odată cu decretul 410, care a desființat peste 90 de mănăstiri și a scos din monahism aproximativ 4750 de monahi și monahii. Mănăstirea Țigănești are din 1967 un frumos muzeu, care adăpostește o valoroasă colecție de icoane vechi, manuscrise, tipărituri, broderii, obiecte de cult din metal prețios și obiecte din lemn sculptat. Singurul studiu publicat până în prezent despre Mănăstirea Țigănești și comorile sale artistice este cel al Prof. Victor
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
am început să caut alte astfel de manuscrise prin mănăstirile țării. De aceea, nu mică mi-a fost bucuria când am găsit, răsfoind frumosul album ,,Candela Codrilor Vlăsiei - Mănăstirea Țigănești”, apărut în 2010, la pagina 138, două facsimile după un frumos manuscris muzical în notație psaltică hrisantică, din secolul al XIX-lea, nesemnalat în cataloagele manuscriselor psaltice din țara noastră<footnote Alexie Al. Buzera, Cultura muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX-lea, Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 1999; Marcel-Ionel
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
din care ies, dispuse simetric, motive vegetale cu frunze, flori de lalea și de maces. Modalitățile de decorare ale acestor trei manuscrise sunt variații ale unor motive asemanatoare, floare de măceș părând a fi marca scriptorului. footnote>). Datare: 1845. Scriitură frumoasă, îngrijită; manuscrisul are 269 de file și este numerotat pe fiecare pagină, de la α (1)-486, după care urmează 22 de file albe. Frontispiciu frumos pe prima pagină, reprezentând o vază cu flori colorate în verde, galben și roșu. Lângă
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
unor motive asemanatoare, floare de măceș părând a fi marca scriptorului. footnote>). Datare: 1845. Scriitură frumoasă, îngrijită; manuscrisul are 269 de file și este numerotat pe fiecare pagină, de la α (1)-486, după care urmează 22 de file albe. Frontispiciu frumos pe prima pagină, reprezentând o vază cu flori colorate în verde, galben și roșu. Lângă potir este scris: 1845. Cântările sunt în limba română, cu caractere chirilice (afară de un Ἅγιος ὁ Θεός). Semiografia muzicală este cea hrisantică. Textul este scris
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]