34,387 matches
-
tăblia patului și își strânge picioarele, aducându-și genunchii la gură. Așteaptă. Trec șiruri de minute, trăgând după ele sfori, de care stau legate secunde, cu brațele pline de flori uscate. Fixează fereastra. Prin fereastră, vede un pom ale cărui frunze se zbat din când în când în bătaia vân tului. Vede un nor pe cer. Cerul e senin. Acum cerul începe să se transforme. Se face portocaliu. Și rugi niu. Și negru. Și noaptea acoperă toată fereastra. Și tot ce
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
gheață și mi le bag în chiloți. Aaaaah. Gata. Cum a zis Pinocchio? Rezistă, tată. OK. Ce-ți pasă ție, Pinocchio? Tu ești de lemn, ție nu ți s-a sculat nici odată vrejul ăla pe care-ți cresc două frunze. Alerg lângă Sophia și îi văd fața schimonosită de un rictus oribil și aproape că nici n-o mai recunosc, pentru că nu mi-am imaginat că Sophia poate să arate așa. Sophia vrea să plângă. Dar nu plânge. Sophia vrea
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
în grădina prințului. Și fata s-a gândit că asemenea flori nu au cum să existe cu adevărat. Pentru că florile aveau tulpini groase cât copacii pe care-i știm noi în lumea noastră. Și florile astea aveau petalele mari cât frunzele palmierilor din lumea pe care o cunoaștem noi. Și florile astea erau parfumate, așa cum florile pe care noi le știm nu vor fi niciodată. Parfumul lor era atât de îmbătător, încât puteai să-ți pierzi min țile doar respirându-l
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
și dacă e un GIO - grup infracțional organizat la nivel central, s-au organizat și la nivel local, la asociația de locatari/proprietari a blocului unde trăiesc și care se bucură de protecția sau indiferență funcționarilor din primărie care taie frunză la câini, timpul trece, leafa merge și a prostiei proprietarilor că nu înțeleg că au drepturi. Așa că voi reproduce răvașele schimbate între mine, primărie, poliție, comitetul asociației, căci au savoarea și umorul involuntar al administrației și al unor aleși în
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
orice se cerea și aveam clienți. Voi, ăștia de la buget, dacă vă trimit după găsit clienți, muriți de foame. Tot ce știți e să cereți sporuri, de rușine, de praf, de antenă, de porc, de, de, și toată ziua tăiați frunze la câini. Parcă noi nu vă vedem stând acasă, în, vezi doamne, concediu medical și voi sunteți sănătoși tun, ori vă faceți curățenie, vă spălați mașină să plecați cu ai voștri la țară. E, primăria să vă plătească, si de unde
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
întări controlul asupra administratorilor care sunt atestați de dvs Realitatea de pe teren nu cea din primărie cînd nu e campanie electorală și șoarecii joacă pe masa cînd pisică nu e acasă , pe rom. Dacă primarul a fost reales , funcționarii taie frunză la ciini, iau șpagă sau dorm/chiulesc pe salarii babane că doar au contribuit la realegerea dvs și a GIO REPREZENTAT DIN PARTEA psd de dvs, din partea PNL de Fenechiu actualmente la pușcărie pe 5 ani. Deci, ref. Asociația de proprietari
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
uscat și florile amintirii...\ Dar glasul sfânt și tainic al iubirii\ Eu îl aud și încă-l înțeleg." Aici mai dăinuie predicția poetului Adrian Beldeanu: „Doar la albul văl de pânze\ Mugurii-au venit izvor\ Va sosi un cal de frunze\Miez de soare rotitor.” Turistul regăsește cu emoție fosta clădire a Prefecturii județului Tutova,ce adapostește Teatrul „ V.I.Popa” și Muzeul „Vasile Pârvan”,dar constată dispariția clădirii vechi a poștei reper în perioada postbelică pentru combatanți. Alte edificii culturale: Casa
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
murată. In extravilan există suprafețe de teren nelucrate. In limbaj popular se spune că terenul a rămas pârloagă ! Și folclorul s-a schimbat.In loc de: „Hai mândră la colectiv, Nu mă duc,că n am motiv”. Acum se cântă: „Frunză verde și-un covrig, Iar la noapte ar-un ... MIG!”. Drama retrocedării terenurilor este ca o telenovelă. Actele vechi de proprietate s-au pierdut în negura timpului.O parte din teren nu a fost declarat.Țăranul iubește pământul.Orășeanul plecat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
din aripioare de rechin etc.Nu lipsește rața umplută cu portocale,precum și instalațiile de prăjit carne la fiecare masă. Bețișoarele tradiționale au creat probleme la servirea mesei. Băutura preferată este asemănătoare unei țuici;cum ar fi la noi preparată din frunze de sfeclă de zahăr,cu miros puternic și cu un gust mai puțin plăcut. Invitația la toast îl obligă pe musafir să țină „pasul” cu gazdele. „A cunoaște obiceiurile popoarelor pe care le vizitezi și a desprinde de la dânsele folositoare
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Simțindu-se rău,Imogen făcu imprudența să bea întăritorul din sticluță și căzu într-un somn adânc.La întoarcere,Bellarius și frații ei o crezură moartă și o duseră într-un crâng umbros.Aici o acoperiră cu flori și cu frunze aromate.Când se trezi,Imogen,închipuindu-și că a visat,glăsui: -Se făcea că sunt paznicul unei peșteri și pregătesc demâncare unor ființe cumsecade - gen klingonieni;dar cum de-am ajuns aici,acoperită de flori? Neștiind drumul spre peșteră porni
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de Sus. Fiecare din noi ține în mână un târn de răchită în curs de deșirare ΄balaur“, în argoul cazon) și încearcă să ducă la îndeplinire un ordin de un sadism iscălit în tandem de Brecht și Jarry: măturarea frunzelor în condiții de vântoasă. Manevra are ceva - că tot vorbeam de Camus - sisific. Baleiem conștiincios, iar când ne întoarcem pentru contempla rea isprăvii, patul de frunze e tot acolo, ca și cum nu s-ar fi atins nimeni de el. Repetăm figura
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
îndeplinire un ordin de un sadism iscălit în tandem de Brecht și Jarry: măturarea frunzelor în condiții de vântoasă. Manevra are ceva - că tot vorbeam de Camus - sisific. Baleiem conștiincios, iar când ne întoarcem pentru contempla rea isprăvii, patul de frunze e tot acolo, ca și cum nu s-ar fi atins nimeni de el. Repetăm figura de douătrei ori și de fiecare dată vântul se comportă ca un pișicher inclement: scutură copacii și reface covorul. După o vreme, Dan se îndreaptă de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
barmaniță nu e foarte dificil. Te duci la ea și îi spui, scanând-o ostentativ: — Ai mâini frumoase. Barmanițele folosesc mâinile mai mult decât fe meile normal constituite. Freacă zahăr brun, de pildă, cu un făcăleț de lemn, sau plesnesc frunze de mentă între palme ca să ți facă un mojito. Așa că dacă le spui că au mâini frumoase se înduioșează - și alea sunt. M-am dus direct la ea la bar și i-am spus: — Ai mâini frumoase. După care, văzând
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cărți de tarot, i-am zis. — Poftiți, mi l-a întins. — Permiteți-mi să vă vuvuiesc și eu. A tăcut timidă, cu șarm avar. Mi-au răcnit „bă, pulă“, m-am plâns, sorbind din tr-un mojito prost, dar în care frunzele de mentă fuseseră pocnite de mâinile ei mari. Ce oameni dizgra țioși. — Puteau să vă răcnească „bă, puță“, mi-a zis. De fapt, spunându-vă „bă, pulă“ v-au arătat foarte mult respect. Când dai de așa o fată cinstită
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ouăle fierte. Era a cincea oară că luam micul dejun împreună, iar ea avea o obsesie cu ouăle tari. De fapt, obsesii și rituri enervante avea mai multe. Când beam ceai împreună seara - ceai verde adevărat, făcut din pumni de frunze uscate, nu pliculețe cu pulbere - insista că ceainicul de porțelan trebuie mai întâi opărit pe dinăuntru cu puțină apă clocotită. — Uite așa, îmi tot arăta exasperată, verși un pic de apă, îi dai o mișcare circulară, rapidă, să se încălzească
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
porțelan trebuie mai întâi opărit pe dinăuntru cu puțină apă clocotită. — Uite așa, îmi tot arăta exasperată, verși un pic de apă, îi dai o mișcare circulară, rapidă, să se încălzească în interior, după care arunci apa și imediat pui frunzele și torni peste ele apa cealaltă. — De ce? întrebam descurajat. — Așa se deschide aroma frunzelor. Draci, era incapabilă să distingă gustul ceaiului când îi urmam ritualul exasperant față de dățile când o mințeam că i am urmat indicațiile. Hotărâsem ca la despărțirea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
tot arăta exasperată, verși un pic de apă, îi dai o mișcare circulară, rapidă, să se încălzească în interior, după care arunci apa și imediat pui frunzele și torni peste ele apa cealaltă. — De ce? întrebam descurajat. — Așa se deschide aroma frunzelor. Draci, era incapabilă să distingă gustul ceaiului când îi urmam ritualul exasperant față de dățile când o mințeam că i am urmat indicațiile. Hotărâsem ca la despărțirea pe care o știam inevitabilă s-o anunț voluptuos, urmărind-o cum se descompune
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
gustul ceaiului când îi urmam ritualul exasperant față de dățile când o mințeam că i am urmat indicațiile. Hotărâsem ca la despărțirea pe care o știam inevitabilă s-o anunț voluptuos, urmărind-o cum se descompune, că întotdeauna i-am servit frunze opărite direct, iar nu într-un ceainic preîncălzit. De data asta însă, cu oul, n-am mai putut. Urmărindu-i mâinile și figura concentrată, pe când spărgea oul pentru a cincea oară cu aceeași meticulozitate pe care i-o remarcasem deja
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de-a mă răscumpăra. Am lăsat dinadins să treacă secunde grele, timp în care m-am prefăcut că mă uit pe jos după ou. Ridicând capul, m-am arătat surprins că o mai văd. — întotdeauna ți-am adus ceai din frunze opărite direct, i-am spus. — întotdeauna m-am făcut că nu văd, mi-a aruncat, veninos. Dragostea e toleranță, tâmpitule. Am stat la fereastră să văd dacă plânge când traversează curtea. A reușit să treacă pe sub geam cu o alură
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
din mână a lehamite. În primul rând că încalci o lege a muntelui, poți să-ți rupi un picior, Doamne-ferește, tocmai atunci nu ai semnal, n are cine să plece după ajutor și te descoperim prăbușit în vreo râpă, cu frunze uscate în gură!, îi strigase unul, iar el se uitase lung de la unul la altul... Nu spusese nimic, preferase să mai soarbă, placid, o gură de bere blondă, în timp ce altul cu pretenții de filozof nedescoperit sugerase cherchez la femme, prietene
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
brațe, pentru a ocoli, prin stânga și prin dreapta, ca un fluviu în calea căruia se așază, precum o insulă, o șevaletul artistului. În partea de sus a tabloului putea fi observat cerul cristalin, atins delicat de câțiva nori pufoși. Frunzele copacilor alcătuiau un puzzle ruginiu, ceea ce te ducea imediat cu gândul la o toamnă lungă. Parada respectivă ar fi trebuit să treacă printr-o intersecție, înainte de a ajunge foarte aproape de pictor. Dar nu mai ajunsese. Din partea stângă (dacă ne raportăm
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
niște piei de animale pe care vroia să le vândă În altă parte cu un preț bun. Era În ziua aceea o căldură grozavă și o liniște desăvârșită. Nici păsările nu mai cântau, nici greierii nu ieșeau de la umbră.Nici o frunză nu se mișca și parcă toate amorțiseră sub căldura aceea Înăbușitoare. Cum mergea negustorul pe drumul prăfuit, se Întâlnește cu doi drumeți care i-au atras numaidecât atenția: unul era foarte bătrân, cu o barbă alba ca neaua și cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și mari, parfumate care mai de care.Pomii Înfloreau de două ori pe an și făceau fructe zemoase și dulci, ba un măr bătrân făcea mere de aur.Și grădina era Împrejmuită cu gard verde format din arbuști rari cu frunza lungă și creață, iar În mijlocul ei era o fântînă arteziana Împrejmuită cu statui din marmură albă. Dar mândria cea mai mare a grădinii era o pasăre micuță și neagră care Îi cânta mereu Împăratului așa de vesel, că Îi umplea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pentru o pâine de secară.Își aminti Însă că șeful de post vine călare și imediat Îl poate ajunge din urmă, așa că speriat la culme, făcu repede o groapă cum putu și Îngropă pâinea furată.Acoperi locul cu iarbă și frunze uscate, ca să Îl ascundă, când tocmai ajunse și șeful de post lângă el.Acesta Îl privi sever pe sub sprânceană și Îl Întrebă ce cauta prin acele locuri. -Sunt un biet om necăjit și merg În sat să caut ceva de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
albaștrii erau ochii mamei lui. -Cine? Întreba el.Spune tu, Cuțulache.Sau tu, Ursilă.Sau tu, Haiduc,vorbea el cu câinii.Și câinii dădeau din coadă. Seara când sta lângă foc pe o cergă, cânta câteodată din fluier ori din frunză.Era o liniște deplină, doar câte o pasăre Întârziată se mai auzea.Câinii stăteau În cozi privindu-l drept În ochii, ascultându-i cântecul și oftatul. Curând avea Sâmpetru să afle răspunsurile la toate nedumeririle lui.Căci Îl află pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]