5,270 matches
-
greco-romane pe o suprafață destul de întinsă în jurul orașului antic. Descoperirile cauzate de ritmul susținut al lucrărilor de construcții, canalizări, taluzări și consolidări de maluri ce se efectuau în vederea urbanizării, ca și cea din 1993, au dus la descoperirea unei stele funerare creștine, nu departe de marea bazilică din sectorul vestic al orașului Tomis (intra muros). 10.1. Tipuri de necropole Săpăturile (cele mai multe de salvare) de pe cuprinsul orașului Constanța, au dus la delimitarea a cinci necropole care se întindeau în jurul cetății, începând
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
III; 5) necropolă romano-bizantină din secolul IV (spre margini mai apar și morminte din secolele II-III). La această necropolă, s-a remarcat prezența unor morminte colective (M103 și M111) dispuse în formă de cruce, ca și sărăcia ori absența inventarului funerar, situații trecute pe seama creștinismului. În anul 1969, pe teritoriul municipiului Constanța, cu ocazia lucrărilor pentru noul local al Poștei, au fost descoperite 4 morminte de inhumație, orientate V-E, cu capul spre vest. Unul singur avea inventar. Scheletul se afla
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
secolele V-VI. Între anii 1977-1978, pe str. Mircea cel Bătrân, ca urmare a unei descoperiri întâmplătoare (identificate cu prilejul executării unor lucrări edilitare, într-un strat de argilă la o adâncime de 7 m) s-au cercetat unele complexe funerare, constând din trei camere mortuare dispuse în cruce. Elementele de rit și ritual surprinse în timpul cercetărilor arată că este vorba de cavouri cu caracter familial. Înhumații erau așezați în poziție dorsală, cu mâinile aduse pe piept, în sicrie de lemn
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
familial. Înhumații erau așezați în poziție dorsală, cu mâinile aduse pe piept, în sicrie de lemn, având cruci (modelul crux latina) incizate pe laturile lungi. Un element deosebit de important îl constituie descoperirea unor nișe în partea de sus a camerelor funerare, în care se aflau mai multe opaițe cu semnul crucii. Aceste nișe prezentau o arsură puternică, ceea ce denotă arderea îndelungată a opaițelor la căpătâiul înhumaților. De remarcat, de asemenea, descoperirea unei catarame de argint aurit având incizate pe suprafață o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
săpătură de salvare. Zidul, demolat parțial, aparținea probabil unui edificiu cu anexă, a cărei natură nu a putut fi precizată Concluziile arheologilor asupra săpăturilor efectuate între anii 1987-1988, ne vorbesc despre: 1) un mormânt de tip hipogeu, cuprinzând o cameră funerară (dimensiunile interioare: 6,15 m x 3,90 m; înălțimea maximă 2,90 m). Accesul spre cameră se făcea printr-un dromos situat spre est (lung de 3,65 m, larg de 1,46 m, cu scară cu trepte din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Acoperișul hipogeului nu s-a păstrat, dar în interiorul camerei și pe dromos s-a descoperit un strat de tencuială (mortar) căzută și fragmente de cărămizi probabil din tavanul mormântului. Orientarea acestuia din urmă era E-V (dromosul la est, camera funerară la vest). Mormântul a fost profanat și distrus încă din antichitate. Pe podeaua camerei s-au descoperit două baze și trei fragmente de mici coloane de marmură. În interior, între alte obiecte (fragmente de amforă, pe unul fiind un început
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
poate fi, de asemenea, un sfânt. Alte figuri sunt identificate cu reprezentări tradiționale ale defuncților. Monedele (în special ultima, de la împăratul Valens, datată între anii 367-375) permit datarea mormântului în ultimele decenii ale secolului IV; 3) dintr-o asemenea construcție funerară se crede că provine o masă monolită de calcar cu două picioare, descoperită spre sfârșitul secolului trecut în zona necropolei de pe terenul fostei gări din Constanța. Pe o bordură poartă o inscripție greacă pe două rânduri, cu următorul conținut: Fericitul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Emanuel (sic). La mijlocul primului rând este reprezentat un pește; sub inscripție se pare că era redat monogramul lui Cristos, încadrat într-un cerc. Se crede că este vorba despre o trapeza agatôn (masa fericiților) și a servit într-o construcție funerară la agapele în amintirea defunctului. În 1992, cu ocazia unor lucrări de construcție din str. I. G. Duca, colț cu str. Constantin Brătescu, zonă aflată în plină necropolă romană (zona de vest a necropolei tomitane), unde s-au făcut săpături
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
găsit un schelet cu picioarele încrucișate (M17), iar alte situații identice au fost constatate în necropola de la Callatis. Aceiași poziție a picioarelor a fost semnalată și la Miticeni, într-un mormânt aparținând orizontului cultural Sântana de Mureș-Cerneahov. 10.4. Inventarul funerar Inventarul funerar este așezat în regiunea craniilor, la mijloc sau la picioare, și constă în: opaițe, vase de sticlă, fibule, catarame, cercei din aur, inele din bronz și aur. Austeritatea inventarului funerar din morminte este legată de preceptul religiei creștine
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
schelet cu picioarele încrucișate (M17), iar alte situații identice au fost constatate în necropola de la Callatis. Aceiași poziție a picioarelor a fost semnalată și la Miticeni, într-un mormânt aparținând orizontului cultural Sântana de Mureș-Cerneahov. 10.4. Inventarul funerar Inventarul funerar este așezat în regiunea craniilor, la mijloc sau la picioare, și constă în: opaițe, vase de sticlă, fibule, catarame, cercei din aur, inele din bronz și aur. Austeritatea inventarului funerar din morminte este legată de preceptul religiei creștine, din epoca
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
orizontului cultural Sântana de Mureș-Cerneahov. 10.4. Inventarul funerar Inventarul funerar este așezat în regiunea craniilor, la mijloc sau la picioare, și constă în: opaițe, vase de sticlă, fibule, catarame, cercei din aur, inele din bronz și aur. Austeritatea inventarului funerar din morminte este legată de preceptul religiei creștine, din epoca respectivă, care înainta tot mai mult în sufletul poporului tomitan. În M37 s-a descoperit o fibulă din bronz al cărui picior este decorat cu o cruce dublă. Este un
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
abdomen sau pe bazin; 4) simbolul creștin (crucea dublă) de pe fibula din M37 și săpăturile recente din 1992, precum și multe alte simboluri. Primele simboluri prezente în inscripțiile creștine evocă reprezentarea unei păsări, foarte probabil un porumbel, pe frontonul unei stele funerare la Tomis (începutul secolului IV), crucea simplă (pe o arhitravă fragmentară a unei bazilici din Tomis), cât și poziționarea acesteia la începutul și la sfârșitul textului, ca în cazul unei inscripții creștine tomitane, palimpsest al unei epigrame funerare anterioare. Epigrama
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unei stele funerare la Tomis (începutul secolului IV), crucea simplă (pe o arhitravă fragmentară a unei bazilici din Tomis), cât și poziționarea acesteia la începutul și la sfârșitul textului, ca în cazul unei inscripții creștine tomitane, palimpsest al unei epigrame funerare anterioare. Epigrama prezintă un chenar decorat cu o cruce terminată în partea de jos în formă de ancoră stilizată și un vrej de iederă, iar sub inscripție apare și o cruce mare (secolul VI). Pe o placă fragmentară de marmură
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mai târziu, inscripția fiind așezată la intrarea unui martyrium către sfârșitul secolului IV sau începutul secolului V; inscripția se alătură celorlalte dovezi privind existența episcopatului de la Tomis. În câteva rânduri este precizată funcția deținută în cadrul Bisericii, ca în cazul inscripției funerare grecești din municipiul Constanța (azi dispărută) a lui Heraclide, citeț al Sfintei Biserici universale, diferită de cea eretică din secolele V-VI, și, tot la Tomis, Paul Sirianul, hipodiacon. Concepția religioasă a populației din regiunea noastră poate fi ilustrată și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Tomis, întâlnim monogramul lui Cristos, iar pe alta, monograma Maicii Domnului. Adoptarea creștinismului are drept consecință schimbarea concepției despre viața de dincolo de moarte. Interesantă din acest punct de vedere este inscripția în limba greacă de pe o arhitravă de la o construcție funerară din municipiul Constanța (secolele V-VI), pusă de Entolios din Caesarea pentru soția sa, Kaliope a lui Sulifera, unde găsim afirmații precum: Așeaz-o, Doamne, cu drepții, iar mormântul este un lăcaș veșnic. Amintim, în final, cele trei fragmente din marmură
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
iar din necropola cetății romano-bizantine au fost cercetate peste 60 de morminte simple și un cavou romano-bizantin. Acesta din urmă, de mari dimensiuni (8 x 3,5 m), construit din cărămizi și lespezi de piatră, constituită din dromos și cameră funerară, cu interiorul tencuit și pictat, cu pardoseala din plăci de cărămidă, a servit drept loc de înmormântare pentru 39 de indivizi ai unei familii înstărite din oraș. Între anii 2004-2010 au existat diverse abuzuri asupra sitului arheologic din partea unora, provocându
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
veterani și civili romani sau greco-orientali, cetatea era dublată, la sud și la est, de o așezare civilă importantă și era înconjurată de un sistem defensiv format din trei valuri de pământ cu șanț. Necropola cetății, punctată de numeroase movile funerare, dintre ele ieșind în evidență uriașa movilă Kurgan-vizir, se afla spre sud-est, pe o platformă de teren. Cetatea, distrusă de atacurile goților și herulilor în jurul anului 267, a fost refăcută la dimensiuni mai reduse decât cetatea timpurie în vremea împăraților
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de metal, cruciuliță de bronz, sculpturi etc.). Răspândirea creștinismului la Sucidava este atestată și de descoperirea unei bazilici creștine (secolul VI), bazilica cimiterială, rezervată ca necropolă pentru personajele de vază, militare și bisericești. Mormintele descoperite erau lipsite de obișnuitul inventar funerar, întâlnit în necropolele păgâne. În bazilica de aici au fost descoperite 3 morminte și alte 3 alături de acestea: toate fiind de inhumație; erau orientate spre V-E. Amintim și descoperirea în mormântul D a unei cărămizi pe care era trasată
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
arheologice au fost efectuate de Engelhardt între 1864-1865, ruinele nu au mai fost cercetate ulterior sistematic și nici exhaustiv pe întreaga suprafață a sitului. 12.8. Ulmetum (Pantelimonul de Sus, jud. Constanța) În această localitate s-a descoperit o stelă funerară a unui biarcus din partea locului. Frontonul piesei funerare este decorat în centru cu o coroană și cu frunze de acant, la acrotere. Dedesubt apar mai multe imagini cu personaje tipice banchetului funerar și eroizării defunctului. Reprezentarea este specifică epocii târzii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ruinele nu au mai fost cercetate ulterior sistematic și nici exhaustiv pe întreaga suprafață a sitului. 12.8. Ulmetum (Pantelimonul de Sus, jud. Constanța) În această localitate s-a descoperit o stelă funerară a unui biarcus din partea locului. Frontonul piesei funerare este decorat în centru cu o coroană și cu frunze de acant, la acrotere. Dedesubt apar mai multe imagini cu personaje tipice banchetului funerar și eroizării defunctului. Reprezentarea este specifică epocii târzii, ca și neîndemânarea execuției, de altfel, evidentă. Basorelieful
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
În această localitate s-a descoperit o stelă funerară a unui biarcus din partea locului. Frontonul piesei funerare este decorat în centru cu o coroană și cu frunze de acant, la acrotere. Dedesubt apar mai multe imagini cu personaje tipice banchetului funerar și eroizării defunctului. Reprezentarea este specifică epocii târzii, ca și neîndemânarea execuției, de altfel, evidentă. Basorelieful de pe placa de calcar provenind de la Chiosè Aidin, de lângă Silistra, are conținut clar creștin: Maica Domnului este redată cu Pruncul Isus, pe genunchi, flancați
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Aidin, de lângă Silistra, are conținut clar creștin: Maica Domnului este redată cu Pruncul Isus, pe genunchi, flancați de Sfinții Arhangheli Mihail și Gabriel. Piesa datează probabil din secolul VII. Aceste descrieri reflectă mărturiile tardive ale artei sculpturale, prezente în ritualul funerar paleocreștin, despre prelungirea agoniei mentalităților politeiste, care mai păstrau încă unele reflexe accentuate ce vor fi înlocuite ori vor dispărea total în perioada următoare. Capitolul III Analiza generală a elementelor paleocreștine 1. Rituri funerare în necropolele Sciției Minor (secolele IV
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ale artei sculpturale, prezente în ritualul funerar paleocreștin, despre prelungirea agoniei mentalităților politeiste, care mai păstrau încă unele reflexe accentuate ce vor fi înlocuite ori vor dispărea total în perioada următoare. Capitolul III Analiza generală a elementelor paleocreștine 1. Rituri funerare în necropolele Sciției Minor (secolele IV-VI) Riturile funerare surprinse de către cercetarea arheologică, începând de la sfârșitul secolului XIX și până în prezent în necropolele Sciției Minor ne oferă o imagine de ansamblu asupra orientării religioase a locuitorilor acestei zone: credința anterioară
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
prelungirea agoniei mentalităților politeiste, care mai păstrau încă unele reflexe accentuate ce vor fi înlocuite ori vor dispărea total în perioada următoare. Capitolul III Analiza generală a elementelor paleocreștine 1. Rituri funerare în necropolele Sciției Minor (secolele IV-VI) Riturile funerare surprinse de către cercetarea arheologică, începând de la sfârșitul secolului XIX și până în prezent în necropolele Sciției Minor ne oferă o imagine de ansamblu asupra orientării religioase a locuitorilor acestei zone: credința anterioară a defuncților și a celor ce au efectuat ritul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de la sfârșitul secolului XIX și până în prezent în necropolele Sciției Minor ne oferă o imagine de ansamblu asupra orientării religioase a locuitorilor acestei zone: credința anterioară a defuncților și a celor ce au efectuat ritul, evoluția ritului și a monumentelor funerare, a inscripțiilor și a inventarului. Riturile funerare cunoscute în cadrul necropolelor din Sciția Minor sunt două: incinerația și inhumația. 1.1. Ritul incinerației Această practică rituală a fost exercitată îndeosebi în perioada elenistică, cunoscând o anumită amploare în perioada precedentă răspândirii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]