2,203 matches
-
ca ceara din lumânare pe patul moale. Mirosea a busuioc, calomfir, lămâiță...iar vântul era undeva departe. Țipătul țaței Aglaia opri nunta. Femeie trecută de mult de a doua tinerețe, țața Aglaia trecuse podul când observă de stâlp legată o funie ce se prelingea spre pârău. Curioasă, ca mai toate femeile din sat, țața Aglaia s-a aplecat să vadă ce este. țipătul ei a oprit nunta, iar mâncarea și tot ce mai rămăsese le-au pregătit pentru praznic. - Anica, trebuie
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
englezii să se lase cu cât mai puțin sânge. Deie Sfântul, gândi căpitanul, ca execuția pe care i-o rezervau să nu fie prin strangulare cu sinistrul cerc numit garotă. E adevărat că nici țopăitul la capătul unei coarde sau funii nu era făcut să-i stârnească entuziasmul; dar măcar nu-l expediau pe nenorocit pe lumea ailaltă cu garoul acela dezonorant răsucit pe grumaz, cu mutra de groază a executaților, cu călăul zicând: iertați-mă domnia voastră că-s doar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mai vorbim de etapa obligatorie de dinainte, cu clești, jăratic, jude, secretar, grefier și gealat, ca să obțină o mărturisire În regulă Înainte de a-l trimite pe condamnatul gata dezmembrat la dracu. Partea proastă era că la instrumente de coarde sau funii Diego Alatriste cânta mizerabil; așa că procedeul avea să fie lung și penibil. Dacă era să aleagă, prefera să-și sfârșească zilele de glonț, sau de fier, oricum mai onorabil pentru un soldat care În mod normal dă colțul strigând Trăiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ea mai multă primejdie decât o incursiune nocturnă de-a olandezilor când el tercio dormea dus cu capul pe fasciile pregătite pentru asaltul de a doua zi. O conversație ca asta Îl duce pe om drept cu grumazul În colanul funiei de cânepă. Și În momentul acela el nu dădea un ban pe gâtul lui. — Să mă ierte Excelența Voastră, dar nu-mi aduc aminte de așa ceva. N-ar fi rău să Încerci să-ți amintești. Mai fusese el de multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
distruge bărcile vînătorilor și îi smulge căpitanului proteza piciorului vătămat. "Pe chipul ei rău se citea dorința de a se răzbuna fără întîrziere." Rănită, balena se năpustește asupra corăbiei, o izbește și o scufundă, iar Ahab, cu gîtul prins în funia harponului său, e sugrumat și azvîrlit în mare. Revanșa vînatului împotriva vînătorului este totală și exemplară. Laudă ție, neînfricată Moby Dick!
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
facă fierul viermi s-aud betonul/ scâncind ca un copil la temelii,/ să se ridice revoltat coconul/ din fluturii atomici și zglobii// să înflorească-a noua oară prunii,/ oh veac înnebunit și patruped/ vreau să mai văd chiar coborâți pe funii/ zeii asfixiați în care cred" (Funia de maci). Proprietarul de poduri terorizat de tăvălugul civilizației nivelatoare și reconfortat cu democrația naturii se va exila, memorabil, pe o boabă de piper apărută, nu se știe de unde, într-un secol cefal și
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
scâncind ca un copil la temelii,/ să se ridice revoltat coconul/ din fluturii atomici și zglobii// să înflorească-a noua oară prunii,/ oh veac înnebunit și patruped/ vreau să mai văd chiar coborâți pe funii/ zeii asfixiați în care cred" (Funia de maci). Proprietarul de poduri terorizat de tăvălugul civilizației nivelatoare și reconfortat cu democrația naturii se va exila, memorabil, pe o boabă de piper apărută, nu se știe de unde, într-un secol cefal și apter. Un strop de libertate, o
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
un țț-țț-țț de dezolare, după care, vindecat repede de melancolie, după sărutări de mâini și salutări, se retrase în pripă, tăind din notes punctul efectuat. Bineînțeles, Gaittany nu era omul necivilizat care să spună lui Conțescu de unde venea, vorbind de funie în casa spânzuratului; adevărul este că cele două vizite, la o moartă și la un bolnav, prezentau în program ceva sinonim: obligația socială și plăcerea de a circula. În curând, trecând drumul, apăru și Ioanide cu Hergot. Fiindcă atmosfera de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la Padiște, în plaiul Cloșani, 150 și de atunci încolo au prins a se înglota lume sub steagurile lui. De aceea, față cu acest zgomot au cam sfeclit-o pseudoromînii de la foaia guvernamentală, am putea zice că au simțit fiorii funiei trecîndu-le prin șira spinării. "Romînul" zice: o dată ce conspirațiunea a fost denunțată națiunii, ea este și rămâne spulberată. Care națiune, onorabilă tagmă? Oare nici țăranul nu mai e națiune în ochii voștri de venetic și a rămas redusă nația la voi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
unde e acel singur om? Îl asigurăm de mai înainte că acel om nu va fi străin. Unde e acel singur om să prețuiască plebea aristocratizată a d-lui C. A. Rosetti cu cât face, cu câte un capăt de funie de fiecare? Unde e acel singur om care să puie pe străini la locul lor, să curețe România de tot ce-a fost mai decrepit, mai ocolitor de muncă, mai stricat dincolo de Dunăre, de ciuma asta orientală? Unde e acel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Eforii și - - ca ton fundamental al muzicei - scăparea țăranului de asuprire. Cum și ce fel nu se spune, dar în sfârșit scăparea lui. Acesta e drapelul lăsat în mînile viguroase ale onor. Costinescu care, cu inima în dinți și cu funia 'n traistă, [î]l va apăra. Iată dar un alt fragment al majorității grupat pe lângă acest drapel, fragment care n-are ridicola pretenție de-a fi virtuos. Din contra, unde găsește ceva pus rău, el pune bine. Iată deci două
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
partid conservator, pentru că nu vrea să ne scape [de] cordeaua de matasă! Dac' ar exista, ne-ar întinde o propunere și nu ne-am zugruma. Dar nu există, nu există pentru că ne lasă să ne zbatem și nu ne taie funia. Cam aceasta este argumentarea "Pseudo-Romînului" de alaltăieri, mortificat de rezerva absolută pe care și-a impus-o partidul conservator în cestiunile esterioare față c-un guvern în care n-are nici o încredere. Dar oare cel ce nu face ceea ce faceți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
apa asta, tot mai roșcată, mai căpruie, mai brună, mai neagră ca smoala, coboară până-n fundul pământului unde niște puncte și niște luminițe prinseră parcă să se miște. Sute de pete țopăitoare, hirsute, roșcovane se iviră din beznă, cățărîndu-se pe funia de lumină. Curând, aripi pieloase de liliac, cozi șfichiuitoare, ciocuri coroiate, piepturi gheboase, coarne de taur și de berbec și de țap și de muflon și de viperă cu corn și de dragon se iscară dintr-o mocirlă de urlete
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
el de ceilalți, și-i sufla-n față o duhoare de cârnați. Fiindcă vagonul era atât de-ncărcat, lumea se certa și se ocăra ca la ușa cortului, dar Maria, privind absentă spre tavernele pline de țărani cu papornițe și funii de usturoi și spre magazinele de "geamuri-oglinzi", chei, fierărie, țesături, nu-i lua-n seamă, suporta stoic marginea de fier gof rat a burlanului înfipt în umăr și, în urletul camioanelor trase de cai și al tramvaielor care se-ncru-cișau și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Case negustorești și mizerabile chilii de chirpici erau mai toate transformate-n crâșme. Printre nenumăratele cârciumi pline de țărani se zăreau și firmele unor magazine și ateliere mizere, în care, în grămezi informe, zăceau coase, cozi de lopată, lanțuri și funii... Un ungurean cu străchini smălțuite ocupa vreo zece metri de-a lungul unei locante, iar dincolo de el niște babe vindeau linguri de lemn. Un țigan stătea-n fund pe-un petic de iarbă și făcea inele din bani de argint
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pe la bâlciuri și pe maidanele din marginea cartierelor de locuințe, trupe recalcitrante la încercarea legitimă de centralizare a fenomenului artistic al lumii circului și de punerea sa sub controlul statului, după modelul celebrului Circ Mare din Moscova. Desigur, dansatori pe funii, înghițitori de flăcări și de săbii, forțoși, pitici și panarame existaseră dintotdeauna, dar ce se petrecea acum părea cu totul altceva. Itinerariile celor vreo douăzeci de astfel de trupe, din Gdansk până la Groznîi, urmau trasee absurde, în aparență nelegate de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
îl ajuta pe vat-manu-n sutană, cu barba lungă și înnodată, să vadă în părțile laterale, de-a lungul frescelor de pe pereți, până la tamponul din spate, pe care jegosii copii ai străzii se străduiau să se țină-n picioare, atârnați de funia clopotelor din turla din mijloc. Pe jos sau luând una dintre biserici - noaptea se retrăgeau, pudic, la depourile dintre blocuri - ajungeam în fine acasă, intram în holul blocului și chemam liftul antediluvian, ce-avea să mă transporte lângă nori, în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în timpul liber ba chiar și arhitect, deși orașul nu se putea încă lăuda cu nici o casă înălțată după planurile lui. El închipuise o clădire cuprinsă de flăcări, cetățeni dezesperați smulgîndu-și părul pe la ferestre și un angel pompier atârnat de-o funie, ca să pară că sosește în zbor din ceruri, stingând flăcările cu apa dintr-un val de cristal. În taină, mișcătorul tablou vivant era furat de la divinul Rafael, care și el înfățișase o dată fresca unui mare incendiu. Toată hardughia de șipci
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de căței și maimuțe, clovnerii și acrobații, se petrecuseră-n bărci și pe plute minunat împodobite, care apăreau de sub un pod, aflat la intrare, și avansau încet, numai purpură, indigo și sclipiri, până în fața spectatorilor, sub cupola plină de reflectoare, funii și accesorii. Sub reflectoare apa scînteia-n toate culorile, iar dacă priveai drept în ea vedeai, foarte adânc, un oraș scufundat. O luă prin spatele blocului, prin culoarul îngust, plin de tomberoane duhnitoare, dintre bloc și fabrica de pâine "Pionierul". Era
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
că nu te fac preoteasă!" Și la școală mergeam așa, iarna, când nu aveam nimic de făcut. Cum se desprimăvăra, la muncă, la grădină... sau du-te cu vaca la păscut. N-aveai nici trei ani când o luai de funie. Vai de lume... Atât am făcut și io, patru clase, și dup-aia nu m-a mai dat la școală. A venit războiu'... Mătuși-ta Anica a rămas în sat, că se măritase, și io cu Vasilica ne-am dus
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lor o săptămână dacă aflau. Dar toți începură să se laude că or să pună mâna pe scripetele care ardea în soare tocmai sus, de abia se vedea. Se urcară pe rând în găleată, iar ceilalți trăgeau acum cu toții de funie. Găleata se ridica, rotindu-se-ncetișor, prin abisul de deasupra. Cele patru ziduri pline de ferestre se-apropiau spre capătul de sus atât de mult, încît abia se mai vedea un petec de cer. Copiii mai îndrăzneți dădeau găleții un balans larg
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
joc, clasamentul era deja făcut, Vova câștigase, așa că începură să-l tragă mai mult în silă, înjurîndu-se mai departe unul pe altul, monoton: "Ai văzut-o tu pe mă-ta acolo-n rai!" "Ba pe mă-ta!"... Pe măsură ce trăgeau de funie, ea se-nco-lăcea pe asfalt, între copii, iar găleata urca-ncetișor, clătinîndu-se în marea deschidere interioară a blocului, unde lumina nu ajungea până jos niciodată. În gang, pe lângă scuter, era mereu parcată o Dacie rablagită, cu geamurile așa de murdare, că nu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
interioară a blocului, unde lumina nu ajungea până jos niciodată. În gang, pe lângă scuter, era mereu parcată o Dacie rablagită, cu geamurile așa de murdare, că nu puteai privi în ea. Mircea se înălța ca-n vis. Ținîndu-se bine de funie, privea zăpăcit în jur. Trecuse ușor de pilonii uriași pe care stătea proptit, ca un rinocer, blocul. Copiii erau adunați grămadă sub el, cu fețele-n sus, ca petalele unei flori, ferestrele de la primul etaj se apropiau și se depărtau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
hotărât să atingă scripetele cu mâna, venise peste ei o groază fără margini. Povesteau mai târziu că atunci cerul începuse să arate altfel, străin și copleșitor, gata să cadă peste ei ca o placă de plumb. Dăduseră atunci drumul la funie și se-mprăștiaseră peste tot, fugind ca nebunii și țipând, ascunzîndu-se până și-n atelierul de reparat televizoare, unde altfel nu intrau niciodată. Herman se-ntorcea de la aprozar cu o plasă-n mână și, trecând prin dreptul Scării 1, văzuse
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și se-mprăștiaseră peste tot, fugind ca nebunii și țipând, ascunzîndu-se până și-n atelierul de reparat televizoare, unde altfel nu intrau niciodată. Herman se-ntorcea de la aprozar cu o plasă-n mână și, trecând prin dreptul Scării 1, văzuse funia descolăcindu-se repede pe asfalt. Lăsase plasa și, din câțiva pași, fusese acolo, sub puțul de beton. Apucase funia în ultimul moment, și greutatea băiatului ce cădea din cer aproape-i smulsese mâinile din încheieturi. Herman îi spuse să nu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]