2,691 matches
-
navă spațială, o galaxie a ideilor în care să explodez ca o supernovă, însă mă găseam într-un ghetou al pierzaniei, într-un purgatoriu în care urma să-mi plătesc cu vârf și îndesat nesăbuința. Devenisem una dintre sutele de furnici ale unei imense colonii. Fusesem atrasă într-o cursă, înșelată, trasă pe sfoară, prinsă într-un complot al tuturor oamenilor mari care mă mângâiaseră în copilărie pe cap, întrebându-mă, cu un rânjet rău-prevestitor, ce voiam să mă fac când
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
trei la masă, într-un fel de înțelegere tacită a ratării, încercând să ne păstrăm demnitatea. Indiferent de ce discutam, împărtășeam cu toții sentimentul acut al eșecului. În sinea noastră știam că suntem niște tipi mediocri, cu niște joburi de rahat, niște furnici prinse într-un mușuroi prost făcut. Sub gerul iernii, destinele noastre se făceau și mai mărunte și doar vodca fiartă și serile de poezie de la muzeu, la care mergeam din când în când cu toții, ne mai dezghețau inimile. Dar roata
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
poftim, trecuseră șase ani! - și nu credea povestea cu Înghețul pentru că, după cum bine se vedea, lumea avea să fie luată de ape, tot cădeau din cer puhoaie, ghețurile de la poli, dimpotrivă, se topeau; pînă avea să fie Înecată și ultima furnică. Ar fi rămas peștii, delfinii, balenele, viermii de mare; stridiile, scăpate de pofta gurmanzilor; cum se mai Întorcea roata lumii, scoicile și scrumbiile ar fi ajuns să se hrănească ele cu stîrvuri de oameni; nici păsări nu ar mai fi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Vine ea să schimbe fața lumii! Precis că În vreme ce se uită la mizeriile de după miezul nopții se gîndește la falusul de ebonită pe care nu și l-a cumpărat; o descreierată! Sfințenia ei se numește neputință! Hai la groapa cu furnici! Tot gîndindu-se la Antonia, la lipsa ei de Îngăduință mai degrabă, Thomas se Întreba dacă, peste ani, nu cumva era posibil să i se Întîmple și lui ceva, dacă nu identic, măcar comparabil. Să fie pătruns În minte și-n
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
închiși, dar auzeam în creier un fel de hohote de rîs, reacțiile celor care mă citeau... aveam sentimentul că toți acești oameni, citind romanul Domnișoarei ri, mă pipăiau de fapt pe dinafară și pe dinăuntru, intrau în mine ca niște furnici într-un mușuroi, îmi vizionau fantasmele și îmi notau gîndurile. a doua zi la ora șapte dimineața m-am smuls din patul în care asudasem de atîta agitație, am făcut un duș, m-am ras, am încercat să-mi remodelez
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
orașului ? Cum de au putut dispărea peștii din toate rîurile, din toate fluviile și din toate mările ? „De unde știi că au dispărut din toate mările ?” Deduc. „nu te supăra, metoda deductivă este absolut nocivă pentru gîndire.” De ce nu mai sunt furnici în anotimpul cînd trebuie să fim invadați de furnici ? De ce nu mai sunt păsări ? Unde sunt păsările care se roteau pe deasupra orașului, pe deasupra cîmpiei și pe deasupra tuturor mărilor ? „încetează să mai extinzi domeniul posibilului prin metoda deductivă.” Unde sunt animalele
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
rîurile, din toate fluviile și din toate mările ? „De unde știi că au dispărut din toate mările ?” Deduc. „nu te supăra, metoda deductivă este absolut nocivă pentru gîndire.” De ce nu mai sunt furnici în anotimpul cînd trebuie să fim invadați de furnici ? De ce nu mai sunt păsări ? Unde sunt păsările care se roteau pe deasupra orașului, pe deasupra cîmpiei și pe deasupra tuturor mărilor ? „încetează să mai extinzi domeniul posibilului prin metoda deductivă.” Unde sunt animalele mari ? Caii ? Unde s-au ascuns caii ? Unde sunt
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de fân scrumit, putrezit, strâns în jurul unei prăjini. Totul alcătuia o ruină tristă, prin materialul ei, un Pompei de lut, imposibil de a fi gândit cu oameni într-însul, confundîndu-se cu pământul, părând o rană a lui, o mușuroire de furnici gigantice. Și cum totul părea pe acest orizont, lipsit de dimensiune, colosal, Felix avu intuiția pustietății scitice, învățate la școală. Aici nimic nu putea fi așezat într-un moment al istoriei, nici un monument, nici o formație a solului nu amintea vreun
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
merită sau nu să iubească o fată. Prin educația și citirile lui de până aici înțelesese că iubirea e un sentiment care se înfăptuiește la toți oamenii în același chip: prin căsătorie. Vorbele lui Weissmann i se părură calambururi din Furnica. Felix avea în sufletul lui un fond de gravitate. Se despărți sub un pretext oarecare de Weissmann și se întoarse acasă, unde se închise în odaie. Discuția îi redeșteptase amintirea Otiliei. Singura întrebare era dacă Otilia îl iubește sau nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pară rău”. „Voi fi destul de nefericit” replică greierul „dar mă comport în mod rațional. A fi rațional coincide cu a fi fericit, și în acest moment plăcerea mea depășește suferința viitoare. Alătură-te mie și cântă soarelui!” „După mine”, răspunse furnica, „a fi fericit înseamnă a folosi la maxim ceea ce este util pentru tot arcul existenței. Nefericirea și fericirea au o greutate constantă. Deci, pentru a fi rațională, trebuie să mă străduiesc să adun strictul necesar pentru iarnă”. Ajunse și iarna
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
ceea ce este util pentru tot arcul existenței. Nefericirea și fericirea au o greutate constantă. Deci, pentru a fi rațională, trebuie să mă străduiesc să adun strictul necesar pentru iarnă”. Ajunse și iarna și greierul era înfometat. Atunci el ceru ajutor furnicii. „Aș vrea să te ajut”, spuse furnica, „dar, întrucât sunt rațională, nu pot să prefer bunăstarea ta în defavoarea mea: nu ai nimic ce poți să-mi dai în schimb. Nu te simți vinovat pentru faptul că ai cântat toată vara
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
Nefericirea și fericirea au o greutate constantă. Deci, pentru a fi rațională, trebuie să mă străduiesc să adun strictul necesar pentru iarnă”. Ajunse și iarna și greierul era înfometat. Atunci el ceru ajutor furnicii. „Aș vrea să te ajut”, spuse furnica, „dar, întrucât sunt rațională, nu pot să prefer bunăstarea ta în defavoarea mea: nu ai nimic ce poți să-mi dai în schimb. Nu te simți vinovat pentru faptul că ai cântat toată vara?” „Foarte vinovat, răspunse greierul, „exact așa cum am
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
cântat toată vara?” „Foarte vinovat, răspunse greierul, „exact așa cum am prevăzut. Însă acum e acum, atunci am acționat în mod rațional. Ești tu cea care acționează în mod irațional prin faptul că-mi interzici să primesc un ajutor de la tine”. Furnica a căzut pe gânduri, însă avea hrană suficientă atât cât să poată scăpa de iarnă. „Acum, pentru mine, este toată viața,” explică furnica, „însă pot să te ajut în alt mod. Vezi frunzele acelui copac a lui Epicur? Sunt delicioase
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
cea care acționează în mod irațional prin faptul că-mi interzici să primesc un ajutor de la tine”. Furnica a căzut pe gânduri, însă avea hrană suficientă atât cât să poată scăpa de iarnă. „Acum, pentru mine, este toată viața,” explică furnica, „însă pot să te ajut în alt mod. Vezi frunzele acelui copac a lui Epicur? Sunt delicioase și hrănitoare. Însă după o perioadă te vei îmbolnăvi. Eu nu pot să le mănânc întrucât calculez fericirea pentru tot timpul vieții mele
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
meritat atunci”, răspunse greierul. Și furnica: „Trebuie să-ți spun un lucru, dar nu știu dacă pentru tine este o veste bună sau nu. Există un antidot!” „Imediat, imediat”, exclamă greierul. „Cred că tu nu poți să-l folosești”, replică furnica, „deoarece mai întâi te face să te simți foarte rău și mai apoi te însănătoșește”. „Rea veste” trase concluzia greierul, „văzând că eu nu pot să investesc într-o fericire viitoare. Adio”. Greierul muri iar furnica trăi o viață sumbră
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
în vârstă, ea își spuse: „Este trist să nu poți face aproape niciodată ceea ce vrei ci, dimpotrivă, să ai o viață fericită îți face viața destul de dură”. Dacă efortul făcut pentru a fi fericiți se concentrează doar pe absența nefericirii, furnica a făcut o alegere bună. În schimb, dacă obiectivul este acela de a trăi bine și de a savura momentul prezent, atunci este nevoie să se accepte riscul pe care și l-a asumat greierul. Sunt aceste reacții două modalități
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
-și gestioneze propriile frustrări și să se ferească de relele mari ale omenirii, se apără făcând apel la ceea ce îi dă o mai mare siguranță, cum ar fi reprezentările religioase, idealizarea unui părinte bun și protector. Ca și în cazul furnicii, care pare predestinată să se apere de răul iernii și al precarității vieții, și omul tinde să exorcizeze frica, împăcându-se cu cruzimea destinului care pare să aibă o influență mai mare decât libertatea persoanei. Funcția Eu-lui, instanța centrală a
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
ea dorința de fericire ce trece de la entuziasmul simplu al tinereții la conștiința celui care înaintează în vârstă și este conștient că ceea ce contează este faptul că a avut un motiv pentru a fi fericit. Așa cum au făcut greierul și furnica, în fabula pe care am povestit-o la începutul acestui capitol, fiecare se întrebă la ce anume ar trebui să dea prioritate: prezentului iminent sau perspectivei viitoare? Reflecția progresivă din aceste pagini ne împinge să subliniem că soluția nu este
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
Gabi cel Norocos. Era confecționat dintr-o superbă piele întoarsă. Rezervat și șters, arbora un facies de bagaj înspăimîntat. Purta printre semeni o expresie schimonosită, de necuprinsă durere, contrazisă pe loc de dexteritatea cu care captură trei din cele patru furnici ce i se rătăciseră printre cutele anticlinalelor. De ferocitatea calmă cu care le propulsă în văzduh. Și de rafinamentul cu care, pescuindu- le pe vârful trandafiriu al limbii, le hăpăi, absorbindu-le pe traseele complicate ale unei digestii necunoscute. Fiorosul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
orice stăpânitoare de duhuri trebuie să fie oricând pregătită, la când vrea momentul ei, să prepare din scârboșeniile adunate, vreo ciorbiță de farmece, 56 DANIEL BĂNULESCU un sufleu de cârtiță ori o cât de mică musaca de șopârlă. Garnisită cu furnici zburătoare. Întețită cu unsoare de bicicletă. De să-ți sară și tic-tacul din piept și să vorbești dintr-o dată în toate bolile pământului... Că d-aia s-o fi apucat și ea apoi de-a ciuruit toate pavajele și spinarea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
taxi... - Clienți! But de bani!... De cinci luni nu încetez să fiu tot mai deziluzionată în legătură cu educația acestei fătuci! Îmi pierd nopți întregi cu îndreptări și însemnări. Privind sufletul și predicțiile ei... Stăpâna casei se depărtă de la masa năpădită de furnici, unde, probabil, dăduse de urma vocii cooperatorului, și îi conduse pe cei doi proaspeți sosiți într-o nișă alăturată, de-ți tăia respirația. Decorată fastuos, totuși cu gust. Mobilată cu o canapea stil. O măsuță de muzeu. Două fotolii, în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lângă pereți. Asupra covorului vioriu, reflectând un mic lustru de cristal și nervozitatea maniacală a oglinzilor. La o măsuță, un chip bărbătesc, intimidat, lăcrămos, dat la glașpapirul intemperiilor de pe tarlale, își ținea brațul stâng încordat, deasupra vâlvătăilor unui mușuroi de furnici, încolăcindu-i, acelui bărbat, brațul stâng, sub forfoteala lor de mici și bestiale insecte. Iar după ce-i păscuseră complet, nefericitului, nefastele linii ale Soarelui și ale Inelului lui Venus din podul palmei, acum sub bunele oficii ale fermecătoarei se pregăteau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să-i pirograveze cooperatorului alte linii de destin, îmbunătățite, pe pieile ferfelițite ale labei și ale degetelor spatulate. Din sperietura glisării bruște a ușii, tendoanele țărănoiului se scuturară, eliberând în ceșcuța de cafea a aristocratei casei un cocoloș baban de furnici. Tipa tresări. Cu un gest nobil și imperativ, dădu de înțeles cooperatorului să dispară din Cabinet. Cooperatorul se evaporă. Mușuroiul era răsturnat, ca un ceaun de mămăligă, pe-o folie de plastic desfășurată pe blatul măsuței, printre hărți, grunji de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
unsoare, țopăiau, cu salturile imprecise ale unor crupe nemaibătătorite, cam de mult, de bărbat, până se izbeau de căpriorii șopronului și cădeau înapoi pe spate, pe dușumea, hlizindu-se și, neajutorate precum niște gândaci, printre ligheonele cu măruntaie de liliac, furnici roșii, părți genitale de vulpe și oase de mierlă. Pe-o prispă, o călfăriță, atletică și mustăcioasă, strecurată probabil cu ajutorul unei limbi de încălțăminte într-o minusculă rochie lila, conducea ședințele de tratamente, prescrise, c-o seară înainte, chiar de către
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
catolici să ridice brațul asupra lui. Să-L suprime, să-L tăvălească prin făina asasinatului politic... - De ce naționalitate era Diavolul ăsta? Era rus? Era sîrb? Era neamț sau englez? - Și-și... Diavolul poartă întotdeauna naționalitatea acoliților săi. Iar aceștia, ca furnicile, erau împrăștiați peste tot. Încercaseră de mai multe ori. 233 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Pinky și le zări pe ale lui. Nu erau toate. "The Piper at the Gates of Dawn", sigilat, strălucea însă impecabil, fără amprente de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]