4,465 matches
-
mâine și să merg Înainte, așa cum am făcut Întotdeauna. Se ridică brusc În picioare. — Te rog, Îi spuse lui Meri, dacă-l Întâlnești pe Aris, să nu-i spui că m-ai văzut. Meri o privi surprinsă. Maja Își Îndreptă fusta - pe mătase se agățaseră frunze de rozmarin și coji de cartofi. Își luă poșeta. În curte era puțină lumină, dar știa drumul. Probabil că dacă mergea În jurul clădirii putea să-și găsească mașina fără a mai trece prin vacarmul dinăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
gândi că vreun petrecăreț beat voia să-i fure Smartul, atât de căutat pe piața neagră, nou-nouț, cu caroseria sidefată albastră cu argintiu, intactă. Îi fu frică, căci strada era Întunecată și pustie. Dar apoi laba unui câine Îi atinse fusta și două brațe Îi Încinseră talia - și În acea clipă Îl cuprinse și ea. — Ai venit, Îi spuse Aris. — Da, spuse Maja, fără să se Întoarcă. Și dintr-o dată fu copleșită de uimire. Cine ar fi spus că putea avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe care am apucat să le răsfoiesc. Consilierul „Foemina“ sfătuia doamnele cum să se îmbrace pentru a fi în pas cu „băile modei“. Pentru „un efect intenționat provocat“, garderoba trebuia să cuprindă o „toiletă de dimineață în olandă albă, cu fustă scurtă în pliuri, garnisită pe poale cu o bandă brodată de sutașuri late colorate“, cu o „jaquetă tot sutășită, lungă până la genunchi“, ținuta fiind desăvârșită de o „pălărie de pai alb garnisită cu capete de pene roșii și voille d
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
de pai alb garnisită cu capete de pene roșii și voille d’angleterre cu desenuri dese“ și de „umbrela de olandă brodată cu umbre și garofe a jour pe mătase verde“. În timpul zilei, era recomandată „o rochie mai serioasă, cu fusta aranjată pe poale cu bandă de olandă brodată, cu încrustații de irlanda“, un „corsaj de aceeași dantelă, aranjată cu benzi de olandă brodată, la fel ca aceea a fustei“, „centură lungă de mătase verde Empire și cu franjuri“ asortată cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
mătase verde“. În timpul zilei, era recomandată „o rochie mai serioasă, cu fusta aranjată pe poale cu bandă de olandă brodată, cu încrustații de irlanda“, un „corsaj de aceeași dantelă, aranjată cu benzi de olandă brodată, la fel ca aceea a fustei“, „centură lungă de mătase verde Empire și cu franjuri“ asortată cu umbrela, pălărie albă cu flori și acoperită cu tulle. Acestor repere estetice autorul articolului le adaugă în aproape fiecare număr portretul unei doamne „trendy“. Iată una dintre ele, purtând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
fac părul actrițele când joacă rolul unor doctorițe sexy. Nu-mi amintesc cu ce era îmbrăcată. Costumațiile Shebei sunt în general foarte complicate: o mulțime de straturi vaporoase. Dar știu că avea pantofi roșii. Și era cu siguranță și o fustă lungă, pentru că îmi aduc aminte cum m-am gândit că era în pericol să i se încurce în spițe. Când s-a dat jos de pe bicicletă - cu o săritură sprintenă și un pic cam enervantă - am văzut că fusta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
o fustă lungă, pentru că îmi aduc aminte cum m-am gândit că era în pericol să i se încurce în spițe. Când s-a dat jos de pe bicicletă - cu o săritură sprintenă și un pic cam enervantă - am văzut că fusta era făcută dintr-un material diafan. Eteric a fost cuvântul care mi-a venit în minte. O persoană eterică, m-am gândit. Apoi am închis mașina și am plecat. Am cunoscut-o pe Sheba oficial mai târziu, în aceeași zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
mai insuportabile lucruri în ceea ce-l privește este cum își închipuie el că e extraordionar de obrăznicuț și șocant - o iluzie pe care femei precum Antonia se grăbesc să i-o întrețină. — O, Bill, făcu Antonia din nou, strângându-și fusta în jurul coapselor. — Nu-ți face griji, se întoarse Bill spre Sheba, o să te obișnuiești cu întunericul. Apoi îi zâmbi mărinimos - mărețul domn care îi dădea voie să pătrundă în mica enclavă a prieteniei sale. Și, în timp ce o măsura din ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
să se prezinte din nou când o fată cu genitori originari din sud-estul Asiei, pe care Sheba o văzuse ca pe un copil sfios și bine-crescut, s-a lăsat pe spate în scaun și a strigat: — Uau! Miss are o fustă transparentă. Practic poți să-i vezi chiloții. Toată clasa a izbucnit în râs. — Miss, cum se face că nu purtați chiloți?... Haideți, Miss, arătați-ne țâțele... Miss, Miss, de unde aveți bluza asta? De la Oxfam 1? În acest moment Sheba chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
bucata de hârtie și a rămas tăcută uitându-se la ea în mâna mea. — Așa rămâne? — Sigur, așa rămâne. Atunci pe sâmbătă seara. Am rămas și am privit-o cum se îndepărta. Cardiganul verde, lung, îi flutura în jur, iar fusta i se lipea de ciorapii de lână, adunându-i-se între picioare. Se juca, ca de obicei, cu părul dezordonat. — Fir-ar să fie, am auzit-o mormăind încet, când se aplecă să ia un cleștișor de păr de pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ultima oară, pentru că încercând să-l închid pe talie, unul din nasturi a sărit și s-a rostogolit în întunericul plin de praf de sub dulap. A urmat un interludiu mai degrabă rușinos de furie feminină, în timpul căruia mi-am smuls fusta de pe mine și m-am urcat pe un scaun șubred, în mijlocul camerei, încercând să mă văd în întregime, dezbrăcată, în oglinda care atârnă deasupra șemineului. Propria reflexie în oglindă e întodeauna o afacere dezamăgitoare. Corpul meu nu e rău. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
În timp ce sorbeam și suspinam, Portia, pisica mea, care îmi urmărise atacurile de nebunie cu mare înțelegere felină, se înduplecase și venise să se frece de picioarele mele. Încet, am început să mă calmez. Sandalele erau în regulă. Mă enervasem degeaba. Fusta era o problemă, dar putea fi prinsă cu un ac de siguranță. Dacă nu, fusta cea neagră cu elastic în talie era numai bună. Nu aveam să port ciorapi. Am plecat de acasă suficient de devreme ca să cumpăr niște flori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
înțelegere felină, se înduplecase și venise să se frece de picioarele mele. Încet, am început să mă calmez. Sandalele erau în regulă. Mă enervasem degeaba. Fusta era o problemă, dar putea fi prinsă cu un ac de siguranță. Dacă nu, fusta cea neagră cu elastic în talie era numai bună. Nu aveam să port ciorapi. Am plecat de acasă suficient de devreme ca să cumpăr niște flori pentru Sheba. Florăria de la ieșirea din metrou avea o ofertă deplorabilă și mi-am reproșat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
avut noroc că nu aveam chef de ceartă, pentru că altfel ar fi beneficiat de partea ascuțită a limbii mele. După ce părul mi-a fost gata, am avut exact atâta timp cât să mă întorc acasă și să mă schimb. Mi-am luat fusta neagră și pantofi simpli (fără tocuri stupide de data asta). Apoi am condus spre Camden Town. Restaurantul pe care îl alesese Bangs era nou - sau cel puțin pentru mine era nou - și se numea Vingt-et-trois, chiar la capătul străzii. Ploua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
a zis ea, chiar nu e cazul să vii. Nu avea nici un rost să mă cert cu ea; pur și simplu am început să urc scara. Era mai periculoasă decât mi-am închipuit. Scara era foarte abruptă și eu purtam fustă. În timp ce urcam într-un fel nu tocmai cochet, eram bine încredințată că doamna Taylor se uita supărată de acolo, de jos, direct la chiloții mei. Când am ajuns în vârf, m-am lovit cu capul de un perete înclinat, mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
late, maro? Ți-a marcat copilăria, Îți pierdeai mințile gîndindu-te că există o țară În care oamenii se pot Îmbrăca În astfel de haine, cu astfel de fermoare. Ei bine, În seara asta o poartă pe ea... jacheta asta, o fustă de stofă maro și niște cizme tot maro, Înalte, cu toc... intrați Împreună În teatru. N-a vrut să te lase singur acasă, din motive care nu se mai rețin, familia Ciorogaru, vecinii și prietenii noștri, nu te pot ține
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
o ciuntire de care uneori conștientă se lepăda; atunci, cu adevărat, era imperial să conversezi cu ea. Orele se îmbrăcau în străluciri de aur, de argint, de fosfor, iradiind lumini necunoscute. Reașezându-se data asta în fotoliul aflat lângă geam, fusta i se ridică din greșeală, mai sus de genunchi, eroare pe care o repară imediat, spunându-mi însă, după ce mă privi atentă, sau poate mă și spionase în secundele anterioare fără să observ - cum se întâmplă în prefăcutele virtuți sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
în fier forjat și sculpturi în nuc de la intrare. Pașii ei mărunți se îndreptau spre fundul curții, în partea de clădire a doamnei și domnului Pavel. 22. Când mă întorsei în cameră, Keti se ivi lângă mine în bluza și fusta ei de elevă din primăvara anului 1941. „Bine-ai venit, Keti, bine-ai venit „. Fui vesel. Ea mă îmbrățișă și-mi sărută cu aprindere obrajii, eu îi sărutai umerii în bătaia luminii de iunie: eram, pentru o clipă, în 1941
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de mentalitate, care dacă nu concordă cu a majorității, se spune că este excentrică - și așa este! - dar mie nu-mi pasă. Aduceți-vă aminte de moda veacului trecut: plete și barbă, iar moda pleacă și vine. La fel cu fustele domnișoarelor, când lungi, când scurte. - Nu ține numai de mentalitate ci și de imaginație. - Toate astea pentru a găsi o ieșire din monotonie, altfel ar fi nesfârșită plictiseală, însă cum imaginația nu poate fabrica infinite modele, acestea se repetă, dovedind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
femeie Încă tînără, cu o privire precaută, căutînd nesigură ceva, ochii albaștri, tenul palid, pomeții un pic proeminenți, obrajii un pic supți și un gît lung și subțire, puțin aplecat Înainte, care accentua impresia de vulnerabilitate. Costumul din taior și fustă de o culoare Între verde și negru Îi vine corect, dar nu se potrivește tocmai bine coafurii de păpușă Barbie, iar pantofii cu tocuri potrivit de Înalte sunt de fapt cam incomozi. Și un surîs ușor crispat pe chipul nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și se văzu nevoită să recunoască din prima clipă că avea leit nasul lui Marlon Brando. Doar că era cu mult mai tînăr. Ca să-l poată studia mai pe Îndelete, Naggie se prefăcu interesată de cîteva costume cu taior și fustă. Nu avea destui bani la ea, pentru a-și permite să cumpere ceva, dar În definitiv, nu oricine intră Într un magazin e obligat să cumpere. TÎnărul se apropie Într-un tîrziu; avea mîinile cam groase. — Doriți să probați? Întrebă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a se hotărî asupra cadoului, intrară ca din Întîmplare la raionul de confecții. Khosmyn era la post, urmărind vigilent cele cîteva cliente care se tot fîțÎiau printre rîndurile de haine. Naggie se opri să cerceteze un costum cu taior și fustă, de culoare bej. Întorcea mecanic, pe o parte și pe alta, reverele hainei. Chipul ei Încremenise Într-un surîs ușor crispat. Vorbi cu voce joasă, conspirativă. — Tipul de acolo... Nu te Întoarce! E În colț, la capătul rîndului de pardesie
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu venituri mici, ba chiar colosală pentru locuitorii micii insule Roland, unde salariul mediu era de cincizeci de dolari pe lună, Naggie o găsi, la drept vorbind, meschină. Totuși, suficientă pentru a și cumpăra un nou costum cu taior și fustă, de culoare crem. Sau poate o rochie, nu prea decoltată, cu fermoar la spate. În acest din urmă caz, i-ar mai fi rămas ceva și pentru a contribui la cheta organizată de Christina, cu ocazia Marii Spirale. Îi părea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din fete, probabil o colegă. Naggie se tulbură imaginîndu-și că aceea era chiar prietena lui. Apoi, căpătînd curaj, Începu să probeze la Întîmplare tot felul de haine, aproape fără să le privească. În cele din urmă găsi ce căuta, o fustă scurtă și strîmtă. — Băiete, vreau să probez fusta asta, poți să mă ajuți un pic? Întrebarea era precisă, eficientă, părea spontană și excludea inițiativa vînzătoarei cu care el stătea de vorbă, sau a oricărei alte vînzătoare. De prisos să mai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
imaginîndu-și că aceea era chiar prietena lui. Apoi, căpătînd curaj, Începu să probeze la Întîmplare tot felul de haine, aproape fără să le privească. În cele din urmă găsi ce căuta, o fustă scurtă și strîmtă. — Băiete, vreau să probez fusta asta, poți să mă ajuți un pic? Întrebarea era precisă, eficientă, părea spontană și excludea inițiativa vînzătoarei cu care el stătea de vorbă, sau a oricărei alte vînzătoare. De prisos să mai adăugăm că Naggie o pregătise de acasă. Marlon
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]