99,031 matches
-
în fața teatrului românesc, numindu-l atunci, în '90, pe Șerban directorul Teatrului Național. Restul sînt vorbe și neputințe. Andrei Șerban are autenticul, normalitatea în păreri, în comentarii, în ton și în atitudine. Are, însă, și exercițiul de a spune ce gîndește. Mai diplomatic, mai verde-n față. Un exercițiu fundamental care la noi a fost suprimat zeci de ani și pe care abia dacă reușim să-l redescoperim. Părerile sînt amendate și nu discutate. Nu există un flux de idei, nu
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
a spune, un obicei păgubos, o amprentă, o urmă veche în care dacă mai calci odată, înseamnă că te întorci de unde-ai plecat, din nou fără șansă. Eu sunt un caz fericit. Cu câteva semințe în palmă și în buzunar, gândesc în fiecare primăvară, ca pământul însuși, că nu aș avea a mă plânge de singurătate ori de suflet neocrotit. Pe balconul meu am o lume de plante împletindu-se în sute și sute de fire, fiecare cu personalitate, cu o
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
vesteau totodată apariția Memoriilor dimpreună cu un șir de volume având ca temă istoria literaturii moderne. Omul știa să-și facă reclamă (ceea ce nu era un păcat, ci dimpotrivă), trădând o trăsătură psihologică de natură să spună mult cu privire la ce gândea despre sine și la nevoia pe care o resimțea de a crea o atmosferă spirituală dominată de prestanța sa. Pentru copilul care eram emoția a fost intensă și stăruitoare. A întărit-o, ulterior, și mai mult întâlnirea cu prezența fizică
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
că Scrisoarea deschisă a dlui Petrescu este atît de pretențios-stupidă încît ar fi interzis orice comentariu. De cîte cărți are nevoie cineva ca să fie scriitor? se întreabă dl. Petrescu retoric. De una și bună, am zice noi, fără să ne gîndim neapărat la unicul volum al prozatorului ieșean. Problema e că dl. Petrescu nu se lasă și caută pricină, cum se spune, cu afirmații calomnioase, declarîndu-se gata chiar să meargă la pușcărie, în lipsa banilor, pe care nu-i are, dar pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
fi rămas din ce-știu-câtele lor fotografii care se constituie în istoria ilustrată a literaturii noastre de după 1944, mai ales, dar nu numai ? Sau: cum ar fi apărut filmat în direct acel tânăr invitat, dacă operatorii din seara respectivă ar fi gândit și acționat după principiul respectivului ? Apărea ca o umbră, poate chiar ca o sperietoare... Repet: îmi pare sincer rău că n-am putut vedea emisiunea de la început pentru a afla și numele celor doi și să fi putut urmări pe
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]
-
emisiunea de la început pentru a afla și numele celor doi și să fi putut urmări pe îndelete un dialog interesant; interesant tocmai pentru că el revela, în sine, o stare de fapt. Era reflectarea perceperii și interpretării noului mod de a gândi și de acționa al tinerei generații, indiferent de domeniul în care își desfășoară activitatea. Televiziunile ne demonstrează zilnic adevărul unei atitudini în care sentimentele ocupă din ce în ce mai puțin loc în sufletul și în mintea oamenilor tineri. Lipsa acestora s-a dovedit
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]
-
o bere " sau o țuică, că tare a fost frig anul acesta " să asculte tot felul de concerte. O ediție stufoasă, cu multe întîmplări dar, din păcate, fără multe izbînzi teatrale. Trebuie să recunoaștem asta. Există și unele explicații. Mă gîndesc, de exemplu, că pentru a avea pe lista de invitați trupe în vogă sau spectacole de teatru importante din lume la ora asta, trebuie să știi din vreme pe ce buget contezi. Ca să ai timp să intri în contact, să
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
și cred că în anii următori vom vedea tot mai multe lucrări și acțiuni inspirate de umanismul democratic. în ce mă privește, atît cît am reușit, am încurajat și am sprijinit tînăra generație de istorici, filosofi, literați și politologi să gîndească în chip autonom și să se despartă de ceea ce Francis Bacon numea "idolii tribului". Cît despre pozițiile unor intelectuali deciși să "mă tragă la răspundere", aproape ca în tristele timpuri de demult (slavă Domnului, nu mai avem "excluderi" și "voturi
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
cartea lui Victor Neumann, Neam, Popor sau Națiune? bate, în ce mă privește, la uși deschise. Nu știu în ce măsură mai este necesar astăzi să ne raportăm la citatele antisemite și naționaliste ale unor mari intelectuali din perioada interbelică. Așa se gîndea atunci și exemple similare se pot da din mai toate culturile europene. Mi s-a părut unfair din partea autorului să ilustreze etno-naționalismul doar cu exemplul românilor din Transilvania (cronica mea era la această carte, nu la toată opera lui VN
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
și vin și cele două turturele grațioase, plăpânde, cu nuanța lor cenușie pe care nu am mai văzut-o decât la Toulouse Lautrec, și gonesc porumbeii grași, agresivi, care încearcă să le alunge, să le ia locul, și când mă gândesc la soarta tuturor celor pe care natura i-a născut slabi, lăsându-i pradă ușoară ticăloșilor... și că gândul este al doilea univers al nostru...
Autoportret cu lumina stinsă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12795_a_14120]
-
dăruirea educatorilor, când lumea cealaltă, de dincolo de porțile școlii, se deschide tot mai amenințătoare? încă le repugnă copiilor din lumea satelor tentația drogurilor, a sexualității și pornografiei, a violențelor de tot felul... Cât îi mai poate apăra lectura, literatura, mă gândeam, stârnindu-i la discuții, încercând a le afla, dincolo de sfieli și inhibiții, gândurile despre presă, despre istorie, despre cărți citite. Există în mai toate școlile biblioteci, dar multe cărți sunt vechi, sau sunt venite otova, din ce mai donează câte
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
lui era ministrul României în Belgia, și deci refugiat cu guvernul belgian și curtea belgiană la Le Havre, în Franța, unde cu tot războiul care dura de trei ani de zile, nu se murea de foame. Și-atuncea s-a gîndit să-și trimită familia" Dar nu se putea ajunge în Franța decît traversînd Rusia.Și deci mama a plecat pe la Odesa, însă însoțită de o soră a ei mai tînără, care nu era măritată, Ioana Grădișteanu, și de un frate
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
pușcărie, și, după cum au fost mai dîrzi, sau mai slabi de înger, au făcut 15-16 ani, sau au făcut numai 3-4. Eu nu știu în ce categorie m-aș fi aflat, ca să fiu cinstit ! Dar nici un moment nu m-am gîndit să mă stabilesc în străinătate ! Păi, dovadă, știți că eu m-am naturalizat francez în 1989 ! Am stat din "47 în "89 cu un pașaport de refugiat.Nici gînd nu era să rămîn în străinătate. La un moment dat am
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
E vorba de ideologie. Noi nu ne dăm totdeauna seama, dar există anumite limite care sînt stabilite de ideologii, și ideologiile nu sînt numai politice, sînt de toate felurile, și de fapt, chiar și ceea ce nu știm, ceea ce nu putem gîndi, este determinat tot de ideologii. Nu puteam gîndi anumite lucruri și asta nu din pricina cenzurii propriu-zise, ci din pricina climatului ideologic, din pricina izolării. Așa că, într-un fel sau altul, eu aș defini ideologia prin ceea ce te face să nu poți gîndi
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
totdeauna seama, dar există anumite limite care sînt stabilite de ideologii, și ideologiile nu sînt numai politice, sînt de toate felurile, și de fapt, chiar și ceea ce nu știm, ceea ce nu putem gîndi, este determinat tot de ideologii. Nu puteam gîndi anumite lucruri și asta nu din pricina cenzurii propriu-zise, ci din pricina climatului ideologic, din pricina izolării. Așa că, într-un fel sau altul, eu aș defini ideologia prin ceea ce te face să nu poți gîndi anumite lucruri. Nicolae Manolescu: Un fel de mecanisme
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
gîndi, este determinat tot de ideologii. Nu puteam gîndi anumite lucruri și asta nu din pricina cenzurii propriu-zise, ci din pricina climatului ideologic, din pricina izolării. Așa că, într-un fel sau altul, eu aș defini ideologia prin ceea ce te face să nu poți gîndi anumite lucruri. Nicolae Manolescu: Un fel de mecanisme de obnubilare, de blocare. M.C.: De blocare și care sînt nu neapărat legate de un sistem politic. N.M.: Da, interesant. Deci nu atît ceea ce gîndești, cît ceea ce nu poți gîndi... M.C.: Exact
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
prin ceea ce te face să nu poți gîndi anumite lucruri. Nicolae Manolescu: Un fel de mecanisme de obnubilare, de blocare. M.C.: De blocare și care sînt nu neapărat legate de un sistem politic. N.M.: Da, interesant. Deci nu atît ceea ce gîndești, cît ceea ce nu poți gîndi... M.C.: Exact. N.M.: Fără să fii conștient. M.C.: Fără. N.M.: Asta e. Aici e povestea lui Paul. M.C.: Aici e povestea lui Paul și el a exprimat-o cîndva, într-o frază pe care am
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
nu poți gîndi anumite lucruri. Nicolae Manolescu: Un fel de mecanisme de obnubilare, de blocare. M.C.: De blocare și care sînt nu neapărat legate de un sistem politic. N.M.: Da, interesant. Deci nu atît ceea ce gîndești, cît ceea ce nu poți gîndi... M.C.: Exact. N.M.: Fără să fii conștient. M.C.: Fără. N.M.: Asta e. Aici e povestea lui Paul. M.C.: Aici e povestea lui Paul și el a exprimat-o cîndva, într-o frază pe care am uitat-o, dar care mi-
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
noi, Călinescu era extraordinar, fiindcă ne dădea impresia că se exprimă perfect liber. Nu era vorba de conținutul articolelor, ci de un anume mod de a vorbi liber, care mi se părea mie extraordinar. Vorbea pe limba lui. Și mă gîndeam că se poate vorbi pe limba ta, chiar și într-un timp al limbii de lemn. M.C.: Se poate vorbi într-o limbă neocupată. N.M.: Exact. Acuma, citind eu pentru o carte la care lucrez ce scria Călinescu în anii
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
avem o datorie pentru cineva, trebuie s-o recunoaștem. Indiferent de ce zic alții. N. M.: Se pare că aicea spiritul de generație funcționează, și e normal ca Adrian Marino, sau AL. Piru... M.C.: Sau Ierunca, la Paris... N. M.: ...să gîndească altfel decît noi. După cum tot așa de adevărat este că unii dintre acești oameni s-au desprins de spiritul din anii '50 și de toate ororile. Uite, Crohmălniceanu este autorul ultimului text despre realismul socialist, apărut în România, în 1960
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
anul morții vocația profesorală. Scrie permanent, fără răgazuri nejustificate, cu aceeași inepuizabilă apetență a cunoașterii. Este convins că doar un temperament problematic (în contrast cu unul contemplativ leneș) poate deveni generator de mare artă. "Pentru mine - spune el - interesanți sînt acei care gîndesc". Chiar dacă aici îi are în vedere mai ales pe poeți (Poeta faber), autorul Esteticii vede în orice artist un "creator moral" prin care opera să devină produsul sacru al unei temeinice și îndîrjite munci profane. Mereu egal cu sine într-
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12814_a_14139]
-
Dumitru Hurubă Un fel de motto: "Lume ce gândea în basme Și vorbea" năzdrăvănii... Nu vi s-a întâmplat uneori să exclamați sub efectul unei mulțumiri cauzate de un te-miri-ce: -Doamne, ce puțin mi-a trebuit să fiu fericit! ? De obicei, asemenea trăiri apar spontan, ne găsesc nepregătiți și
Cvartet de candidați by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12820_a_14145]
-
Filip-Lucian Iorga " Nu am vrut să fac poezie, ci limbaj" - Nu pot să nu mă gândesc, doamnă Angela Marinescu, la încărcătura de discursivitate pe care, în mod inevitabil, o poartă orice interviu. Știu că nu vă place discursivitatea. - Da, eu nu am vrut să fac poezie, ci limbaj. Iar când faci limbaj, nu poți să fii
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
atunci când distanța de care vorbeam nu va mai exista, ci atunci când m-ar putea copleși, cu adevărat, inefabilul gândului dispariției mele și al absenței, în general. Abia moartea dă sens tuturor lucrurilor. Dar, în același timp, fiindcă ești viu și gândești, te cam înspăimântă posibilitatea neviului și a tăcerii totale. "Scrisul s-a întors, oarecum, împotriva mea" - Absențele sunt, pentru dumneavoastră, o prezență continuă. - Absența este spațiul care îți aparține cel mai tare. Așa cum îți aparține umbra, cât timp trăiești, îți
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
pentru dumneavoastră, o prezență continuă. - Absența este spațiul care îți aparține cel mai tare. Așa cum îți aparține umbra, cât timp trăiești, îți aparține și absența pe care ți-o construiești. Absența este un spațiu pe care ți-l construiești atâta timp cât gândești și care, după moarte, îți copleșește trecătoarea ta prezență. - Priviți scrisul ca pe un instrument, nu ca pe un scop. - Eu nu am avut o evoluție artistică, estetică. Nu am pus mai presus de mine îndemânarea mea de a scrie
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]