187,018 matches
-
Vestului european s-au arătat interesate să achiziționeze pentru bibliotecile lor și cărți în românește. Chiar dacă procentul celor dornici să citească după gratii e de doar 3-4%, în bibliotecile anumitor închisori din Anglia, Franța, Italia, Spania și Portugalia se vor găsi și lecturi pentru conaționalii noștri. Din cîte a aflat neoficial Cronicarul, preferințele șuților, tîlharilor, peștilor, traficanților și criminalilor, care pînă acum n-au pus mîna decît pe cărți de credit și cărți de joc, se îndreaptă spre volumele de basme
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
Claudiu Komartin și Dan Sociu, Teodor Dună și Dan Coman, Elena Vlădăreanu și Zvera Ion sunt voci distincte în literatura ultimilor ani și autori care diferă unul de altul până într-atât încât e greu, dacă nu imposibil, să le găsești o notă comună, supraindividuală, un specific generaționist de toți inhalat și exhibat. Generația 2000 pare mai mult un termen-umbrelă, adecvat varietății de poetici și tendințe, pluralității de coduri artistice. Într-o mai mare măsură decât la componenții promoțiilor anterioare, lumea
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
unui zeu plin de idei, în lumea primitivă a mafioților. Această imagine mi-a venit în minte aflând despre relațiile unor scriitori cu Securitatea. Formal, este greu de dovedit c-ar fi vorba de niște turnători: nu li s-a găsit angajamentul (poate nici nu-l semnaseră), nu există documente scrise de mâna lor, nu aveau ca sarcină urmărirea unor "obiective". Ei erau, pur și simplu, sfătuitorii din umbră ai instituției. Provenind din domenii mai sofisticate (arta, cultura, cultele), unde metodele
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
urmărirea unor "obiective". Ei erau, pur și simplu, sfătuitorii din umbră ai instituției. Provenind din domenii mai sofisticate (arta, cultura, cultele), unde metodele clasice erau greu aplicabile ori ineficiente, s-au dovedit stâlpi de nădejde ai sistemului. Avertizau, informau și găseau metode pentru a înlătura "problema". Un astfel de rol l-au jucat mulți dintre cei care, după 1989, au ocupat fotolii de prim-plan ale vieții politice. Corneliu Vadim Tudor nici măcar nu face un secret din faptul că i se
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
întâlniri: Securitatea era capabilă de acte de mare generozitate - cuantificabile material - față de amicii fideli. În cazul A. B., un document al Securității conține următoare frază: "Am făcut demersuri la C.șonsiliulț C.șulturiiț șșiț E.șducațieiț S.șocialisteț pentru a găsi o posibilitate de transferare a lui A. B. la București, lucru la care ține foarte mult și de care ar putea depinde în mare măsură atitudinea lui în continuare, inclusiv în raporturile lui cu noi" (ACNSAS, Dosar FI 97, vol
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
de film de succes: "Programul Rabla revine" (infonews.ro); Programul rabla se întoarce" (stiri.rol.ro); Operațiunea Rabla se întoarce" (Ziua, 4.03.2006). Dincolo de expresivitatea stilistică, exemplele de mai sus și alte sute de citate similare care se pot găsi pe Internet arată fără echivoc că astăzi unul dintre sensurile stabilizate ale termenului rablă este acela de "mașină (uzată)". Alte utilizări sunt mult mai rare și se referă tot la mijloace de transport - "așa că au adus o rablă de microbuz
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
bine să nu fie acolo. Nu-și face treaba în calitate de cealaltă față a monedei Iuri Orlov, reușind să rămînă doar un crochiu spasmodic. În schimb, merită să vă citez cea mai acurată caracterizare a personajului lui Cage pe care am găsit-o: "se poartă ca-n western și vorbește ca Andrew Undershaft". Comportamentul se referă și la familie, pe care o domină cu o mînă. Necazul apare cînd îl implică pe fratele său în afacere - lui, warbizz-ul îi e fatal. Scenariul
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
din voice off e suficientă să te țină alert. Plauzibilitatea variază, de la o imunitate parcă puțin trasă de păr la un mini-bombardament cu statistici, ceea ce dă un halo inegal lungmetrajului. Un alt element contrastant dintre cele două filme e de găsit la nivelul imaginii, una sterilă, alta aparent în degringoladă (ca elemente) dar luxuriantă. Traficantul de arme e atît de împănat vizual că te obligă să te concentrezi și atît de agresiv că te trage de mînecă. De la artificii nu lipsite
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
în care ea face să se lege aiurea formele, datele existenței, sub presiunea instinctelor, ori firile omenești rău, prost întocmite, de autori, deviate, folosind un termen de psihanaliză; cât despre aceste distorsiuni, așadar, acești monștri (nu neapărat sacri) se pot găsi destui rătăciți și în partea de veghe... De care în mod firesc e mai ușor să te ocupi, dacă îți aparțin, tu plăsmuindu-i, făcând parte din închipuirea ta. În plastică există o sferă întreagă de reprezentări în această privință
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
fost dovedit drept colaborator al Securității. Îl cunosc pe Carol Sebastian de mulți ani și sunt convins că e orice altceva, dar nu un ticălos. Drept dovadă, de pe urma colaborării cu Securitatea n-a avut decât ponoase. Decembrie 1989 l-a găsit undeva la țară, ca profesor de limba și literatura română. La sugestia unor colegi, în 1990, l-am angajat la revista "Orizont". Articolele sale erau, fără excepție, admirabile. Pe la mijlocul anilor '90 s-a mutat la București, unde a devenit unul
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
rigorile unei gîndiri al cărei punct final este epura geometrică, Gili Mocanu își face,implicit, un autoportret de o remarcabilă autenticitate și pregnanță. Unul așezat pe valori polare, dar a cărui unitate profundă rezidă tocmai în capacitatea artistului de a găsi punctul unui echilibru dinamic și fertil. n P.S. îi cerem scuze dlui Bogdan Vlăduță pentru absența ilustrației. Cititorii R.l. pot găsi în numere mai vechi ale revistei reproduceri după lucrările d-sale.
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
și pregnanță. Unul așezat pe valori polare, dar a cărui unitate profundă rezidă tocmai în capacitatea artistului de a găsi punctul unui echilibru dinamic și fertil. n P.S. îi cerem scuze dlui Bogdan Vlăduță pentru absența ilustrației. Cititorii R.l. pot găsi în numere mai vechi ale revistei reproduceri după lucrările d-sale.
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
bisericesc al acestui proiect de program-cadru cu importante implicații în cultivarea și apărarea dreptei credințe, susținerea activității misionar pastorale, catehetic-predicatoriale, cultural educative, a dialogului Bisericii cu societatea, precum și necesitatea evidențierii acestuia prin mijloacele media și publicistice ale Bisericii noastre, am găsit de cuviință să venim în întâmpinarea clerului și a credincioșilor prin întocmirea unui un florilegiu patristic tematic, intitulat Sângele martirilor - sămânța creștinilor. Despre martiri și martiriu. După cum se știe, propovăduirea creștină a avut de întâmpinat încă de la început multe piedici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
generală la Actele martirice, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. XI, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 14. footnote>. Ni s-au păstrat până astăzi colecții cu Viețile Sfinților, în paginile cărora găsim mărturii despre martirii primelor secole și despre martirajul lor. Creștinii au păstrat cu cinste și pietate sfintele lor moaște care săvârșesc și astăzi nenumărate minuni. Ne-au rămas, de asemenea, calendare creștine cu numele lor, rugăciuni ale lor, precum și pildele
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și din cele ce urmează. Fiind sfântul un om generos și vrând să răscumpere binefacerile cu care i-a luato înainte Dumnezeu, el caută ce echivalent ar putea aduce Domnului pentru toate câte le-a primit de la El. Și nu găsește nimic pe potriva binefacerilor, care să poată fi dăruit lui Dumnezeu drept recunoștință, decât moartea de martir. Căci și în Psalmul 115 stă scris despre această întrebare fără răspuns: Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie? (Ps
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Și răspunsul, dat celui care se întreabă ce va da Domnului pentru toate pe care le-a primit, sună astfel: Paharul mântuirii voi lua și numele Domnului voi chema (Ps. 115, 4). Paharul mântuirii se numește de obicei martiriul, după cum găsim în Evanghelie<footnote Notă Pr. Bodogae: Expresia paharul mântuirii, în sensul de la Rom. 8, 17 (dacă pătimim împreună cu Hristos), e pusă de Origen în legătură cu ruga Domnului Iisus, din grădina Ghetsimani (Mt. 26, 39), cum se vede din In Math. Comm
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu pe un bărbat, nu pe o femeie, dar nici pe un copilaș; dar atât de mare este batjocura celor scrise de ei, că demult au dispărut cărțile lor, iar cele mai multe au pierit de cum au apărut. Iar dacă se mai găsește păstrată ici-colo câte una, ai să vezi că acestea s-au păstrat tocmai de creștini. Atât de puțin ne temem că ar putea să ne pricinuiască vreo pagubă atacurile lor. Așa că noi râdem de strădania zadarnică a vicleșugurilor lor”. (Sf.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ferecate strâns de ambele picioare, spânzurate cu capul în jos și înălțate astfel, cu trupurile complet goale și fără nici o îmbrăcăminte, oferind astfel mulțimilor priveliștea cea mai neomenească, mai crudă și mai lipsită de rușine dintre toate priveliștile. Alții își găseau moartea legați de copaci și de crengile lor prin aceea că împreunau cu un scripete, una de alta, crengile cele mai puternice și de fiecare din ele se fixa câte un picior al martirilor, după care se dădea drumul crengilor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
chiar și legile firii, neavând nici atâta rușine să aprobe înmormântarea acestor trupuri neînsuflețite și sfinte<footnote Notă Pr. Bodogae: Se știe că până și grecii vechi socoteau că e osânda cea mai mare pentru un suflet care nu și găsește odihnă în mormânt. Cazul descris în piesa Antigona e tipic. E. Rhode, Psycho. A se vedea mai sus și cazurile cu martirii din Lyon: V, I, 62. (n.s. 65, p. 411) footnote>. Drept aceea el ordonă ca zi și noapte
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nemiloase, călăii, înconjurându-le trupurile, le găureau coastele, le strujeau cărnurile, le descopereau și le lăsau oasele goale! Nimic nu punea stavilă cruzimii și neomeniei lor. Iar când ajungeau la măruntaiele lor, când intrau până în adâncul trupurilor lor, și nu găseau comoara credinței aflată în ei, ca să o jefuiască, atunci pățeau ce pățesc cei ce asediază capitala unui imperiu, plină de multe bogății și cu destule comori în ea, care, după ce dărâmă zidurile ei și intră în vistieriile cu bani, sparg
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ce asediază capitala unui imperiu, plină de multe bogății și cu destule comori în ea, care, după ce dărâmă zidurile ei și intră în vistieriile cu bani, sparg ușile, sfărâmă zăvoarele, sapă dușumeaua și caută peste tot, dar pentru că nu pot găsi bogăția ei, pleacă cu mâinile goale. Așa sunt avuțiile sufletului. Nu sunt trădate de suferințele trupului, când sufletul le Ține cu strășnicie. Chiar de i-ar săpa pieptul și i-ar tăia în bucăți inima, sufletul nu va da comoara
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
p. 249) Atitudinea martirilor în fața morții „Vă rog să nu-mi arătați o bunăvoință nepotrivită. Lăsați-mă să fiu mâncare fiarelor, prin care pot dobândi pe Dumnezeu. Sunt grâu al lui Dumnezeu și sunt măcinat de dinții fiarelor, ca să fiu găsit pâine curată a lui Hristos. Mai degrabă, lingușiți fiarele, ca ele să-mi fie mormânt și să nu lase nimic din trupul meu; ca nu adormind să fiu povara cuiva. Atunci voi fi cu adevărat ucenic al lui Iisus Hristos
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu lase nimic din trupul meu; ca nu adormind să fiu povara cuiva. Atunci voi fi cu adevărat ucenic al lui Iisus Hristos, când nici trupul meu nu-l va vedea lumea. Faceți rugăciuni lui Dumnezeu pentru mine, ca să fiu găsit, prin aceste unelte<footnote Notă Pr. Dumitru Fecioru: Prin aceste unelte, adică: prin dinții fiarelor (n.s. 5, p. 211) footnote>, jertfă lui Dumnezeu”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către romani), cap. IV, 1-2, în PSB, vol. 1, p. 210-211) „Aș dori
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
îl vei vedea la față pe Hristos”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a III-a, capitolul II, în PSB, vol. 75, p. 114) „Se spune că atunci o mulțime fără număr de creștini au pierit prin sabie: pe unii îi găseau ascunși magii, căutându-i cu sârg prin orașe și adăposturi, alții însă, fără să spună nimic, se predau singuri, de bună voie, ca să nu se creadă că, prin tăcerea lor, se lepădau de Hristos”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să fie adusă la el femeia și i-a spus: Femeie nenorocită, încotro alergi fără rușine? Ea spuse: Unde se grăbesc și alții. Iar el: N-ai auzit că prefectul are să-i omoare acolo pe toți pe care îi va găsi? Am auzit și de aceea mă grăbesc ca să mă aflu acolo printre ei. Și unde îl târăști pe acest biet copilaș? Atunci femeia spuse: Ca să merite și el să suporte martiriul. Când bărbatul acela a auzit acestea, s a gândit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]