2,140 matches
-
nepot în peretele vagonului, peronul principal din Comănești km 73+5 clipă de avînt, vale doldora de case, în interstiții vezi bine dezastrul om, biserica albă burdușită de proporții, plan bizantin și plan moldovenesc, persistă corpurile de brazi, fata în gașcă de băieți a încercat cu piatra la tren, Dofteana de Bacău sonde, arbuști îmbrăcămintea pe coaste, direcția povești în înverzirea lor, nuanțe verzui de înverzit copacii la sălcii, la pruni crenguțele negre, restricție de viteză în complicații pod-viaduct-tunel, grinzi bătrîne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dădea cea mai bună cafea din Iași, și pe niște tineri, pe cei de la "Roșu și Negru", printre care și Ovidiu Lipan Țăndărică. Seara ne-am dus la un chef cu noii prieteni de la Drept și cu alții. Eram o gașcă de rebeli, în felul nostru. S.B.: Era și o perioadă care vă permitea acest lucru. D.T.: Am plecat apoi la Bolta Rece, altă instituție de cultură și odihnă a Iașului, unde am tras primul meu chef, când am băut pentru
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în China? Pe atunci, baleam între Bolta Rece și Bolțile Moldovei, o cramă de lângă Hotelul Traian. S.B.: Dar nici la facultate nu erați prelucrați pe temele acestea? D.T.: Nu. Dar am simțit schimbarea într-o dimineață când am ieșit noi, gașca de prieteni, cu un grec refugiat din cauza regimului militar din țara sa, micul Ziguras Mache, și un coleg mai mic, Corneliu Ostahie, de la o băută de la Bolțile Moldovei, după un examen, și am pornit-o pe la casele noastre. Stăteam atunci
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mai ieșeam la un șpriț cu Bobică, cu Botiș. Era o crâșmă acolo în colț în Podu Roș, pe dreapta, cum vii încoace. Acela era micul nostru chef când ieșeam de la ore, ne așteptam unul pe altul și eram o gașcă de vreo cinci oameni. S. B.: Era om de partid cam cum erați dumneavoastră. D. T.: Bun, el era prins în structuri, era de profil propagandist. S. B.: Dar toți erați de profil propagandist. D. T.: Da, dar nu era
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Partid pe Universitate făceau parte 32: Ronelia Davideanu (secretar), Ioan Florea, Richard Valter, Ioan Agrigoroaie, Călin Ignat, Sorina Bălănescu, I. Mercheș, Constantin Toma, M. Ignat. D.T.: Ioan Agrigoroaie era de la Istorie, un om apropiat de studenți. La Istorie era o gașcă (Vasile Cristian, M. Timofte, M. Baciu) și făceau o notă discordantă, pentru că în fiecare marți seara jucau fotbal și apoi mergeau la CUI33 la o bere. Era și Ion Solcanu, dar el nu juca, ci mergea doar la șpriț. Erau
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
jucau fotbal și apoi mergeau la CUI33 la o bere. Era și Ion Solcanu, dar el nu juca, ci mergea doar la șpriț. Erau coagulați de când erau studenți. Am mers și eu cu ei de câteva ori și era OK gașca asta. Dar eu am intrat mai târziu în grupa lor, căci eram afiliat la altă gașcă fotbalistică. Mai departe, Sorina Bălănescu era de la Filologie, I. Mercheș de la Chimie, de la Universitate, Constantin Toma era de la Biologie, e academician. De M. Ignat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nu juca, ci mergea doar la șpriț. Erau coagulați de când erau studenți. Am mers și eu cu ei de câteva ori și era OK gașca asta. Dar eu am intrat mai târziu în grupa lor, căci eram afiliat la altă gașcă fotbalistică. Mai departe, Sorina Bălănescu era de la Filologie, I. Mercheș de la Chimie, de la Universitate, Constantin Toma era de la Biologie, e academician. De M. Ignat nu-mi amintesc. S.B.: La Drept, la ședința de dare de seamă și alegeri din 3
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Calu"). Prieteni, băieți deștepți, mai scriau și pe la Dialog și pe la Opinia studențească, veneau des pe la mine pe la Centru. Ei au fost colegi și de grădiniță, și de școală generală, și de liceu, și cu soția mea, au legat o gașcă. Prieteni de-o viață. S.B.: Cum era Toderașcu? D.T.: L-am prins în mai multe ipostaze. Era absolvent de Istorie și Filologie, un om ambițios, studios, sistematic. Era apropiat de Mihai Timofte, un om sobru, serios. După Revoluție, l-am
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
considerau mai îndreptățiți să aibă postul scos înaintea colegului, se pictau la partid, chemau pe șeful catedrei și spuneau că aici au sesizări. Niculescu era notoriu în Politehnică, de când l-a adus Mâlcomete la catedra aceea au fost mereu probleme: găști, reclamații până la tovarășa. Au fost tensiuni în multe catedre, în fiecare perioadă: se reactivau dosare, comentarii despre dosare - cum se comenta la un șpriț: "părinții ăluia aveau depozit de vinuri" etc. S. B.: Și în 1977, deși trecuse perioada epurărilor
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a continuat George Ceaușu. D.T.: Foarte bine. S.B.: Dar bridge-ul de ce era considerat subversiv? Eu știu de la Titus Ceia, mare jucător, că printre marii jucători de bridge era Valentin Ceaușescu. D.T.: Exact. S.B.: Și Ceaușescu a vrut să spargă gașca: "Ce-s cu chestiile astea englezești, aristocrate?". Prima dată i-au schimbat numele, i-a spus jucătorii de pod. D.T.: Am fost și eu de vreo două ori acolo să văd tehnica. Sunt tranzacții, negocieri... Informările de la Securitate către Ceaușescu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
atunci le făceam cât mai discret, nu le mai făceam afișe, devenise o ocultă, într-adevăr. S.B.: Veneau, își făceau treaba, dar neanunțați. D.T.: Dar ei se întâlneau. S.B.: Da, că ei sunt împătimiți. D.T.: Și a trebuit să sparg gașca înainte de a ieși din mandat. S.B.: După aceea s-au dus în privat. D.T.: S-au dus în privat. Știu că mi s-a atras... S.B.: Da, s-au dus în privat, în apartamente. Eu i-am ținut cât am
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
liftul ajunsese unde trebuia, ea-mi zice "I'm sorry". Avea și ea aceleași condiții. Am mai filat-o după aceea de câteva ori și după vreo două-trei zile patronul ne-a văzut pe acolo pe la bar, strânși laolaltă în gașcă și ne-a rugat frumos, ne-a spus că are informații, că ne-a văzut că am încălcat regula. Ne-a zis că el ține la curățenia și la moralitatea fetelor lui, ele nu fac prostituție, sunt angajate animatoare cu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pușca, parcă era la Stalingrad, cu colonelul acela, Ardeleanu, sau cum îl cheamă. S. B.: Acolo a fost o diversiune ca să se compromită toată familia Ceaușescu. Ca schemă era să se arate că el ar fi acționat la Sibiu; deci gașca Ceaușescu iese împotriva poporului și atunci, ca să legitimeze totul, a trebuit sa fie scandalul și la Sibiu, organizat cu focuri de artificii, cu tot ce trebuie. Din păcate și cu morți nevinovați. D. T.: Și asta a fost tot ce
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și demnitar de nivel înalt. Liceul a fost terminat de Sorin, dacă nu chiar onorabil, măcar cîine-cîinește. Spun asta pentru că singurele învățături care s-au cuibărit în capul său au fost cele legate de fumat (iarbă ?) și de băut în gașcă. Fericit că băiatul lui a luat bacalaureatul, tatăl său i-a cumpărat un BMW ultimul răcnet, primind în schimb promisiunea că va fi un student model la o universitate privată. Sorin s-a ținut de cuvînt. A devenit un student
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tare » , mai vânjos, iar Țucu mai bolnăvicios. Acum nici eu nu știu nimic de ei. - Îi mai aveam colegi de școală pe frații Lupu - Costică și Gică. Ăștia erau veri buni cu maică-mea. Făceau parte, ca să zic așa, din gașca mea. Când aveam timp, ne distram de minune. - Pe ce motiv vă distrați, că nu vă știam așa zgomotoși? - Motive de distracție ne oferea, în mod regulat și gratuit, și un cuplu binecunoscut în Pungeștiul de atunci, moș Șutu și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
toată regula, consoarta lui moș Șutu cânta frumos, cu o voce cristalină, nealterată ( ?!) de săcărica pe care o procura cu regularitate contra ouă. - Deși știam bine această familie, niciodată nu m-am gândit la așa spectacol ! - Și să termin cu gașca aia a mea, formată în mare din neamuri, să spun câteva vorbe despre ce am pus la cale în momentul în care am mai crescut și am început să intrăm în rândul flăcăiașilor. Cum bine știi, dragă prietene de demult
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
li se spunea țâncilor, umblau în cete de câte 4-5, formate de regulă din neamuri, urând pe la ferestre până își umpleau trăistile cu colaci. În anul 1947 sau‟48, nu-mi mai aduc bine aminte, capra a fost făcută de gașca noastră. Eu am jucat rolul moșneagului. Capra (un țol căptușit pe dinafară cu hârtie colorată tăiată în franjuri crețe și un cap de capră sculptat din lemn care, cu ajutorul unei sforicele, putea clămpăni în ritmul dorit) era jucată de Costică
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
e dată ca să te simți bine, să te bucuri, să te distrezi. Pentru asta îți trebuie, în mod normal, mijloace, drept care e inevitabil să te ocupi nițeluș și de câștig. Lucrezi atât cât să-ți asiguri răgazurile. Te definești prin gașcă, escapadă, mici driblinguri erotice, chef. Vrei „trăiri“. Multe și nu prea problematice. Dacă ai noroc, nici nu-ți dai seama când ți-a trecut vremea. Dacă n-ai, te încurci, de timpuriu, în propriile tale plăceri. Tipul B are și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sau nu, eficient sau nu, util sau dăunător, el se va strădui din răsputeri să se agațe de scena publică împotriva tuturor evidențelor. Ce altceva să facă? Degeaba obține la alegeri procentaje stingheritoare, degeaba nu-și găsește locul în nici o gașcă, degeaba îi întorc spatele și foști aliați, și foști adversari. Omul va gravita impenitent în jurul puterii, cu singura energie și justificare pe care o mai pot da inerția, încăpățânarea și o falsă imagine despre sine. Când nu știi să faci
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nici cum trebuie să se poarte în împre jurarea cu pricina. Sunt simultan necatehizați și needucați. Te întrebi, inevitabil, de ce-au venit. Răspunsul e vădit: au venit să se distreze. Biserica e o versiune a discotecii. Atmosfera e cool, gașca e în formă, viața de noapte e super-viață! Nu-i vorbă că și publicul „obișnuit“ pare să fi uitat regulile minimale ale reculegerii. Se umblă de colo colo, se dau semnale de regrupare către rudele sau prietenii de la alt capăt
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a protestului, guvernul, președinția și parlamentul se epuizează în puru lente manevre de gherilă. Clienții îi detestă pe comersanți și comersanții pe clienți, poporul s-a săturat de politicieni și politicienii de popor, cultele religioase se excomunică reciproc. Psihologia de gașcă, partizanatul, combativitatea de stadion infec tează tonul oricărei conversații, al oricărei dispute. La volan te înfurii, în stația de autobuz, la gară și la aeroport te înfurii, la slujbă te înfurii, la televizor te înfurii. Românul de azi e, prin
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ei înșiși, bine zidiți în certitudini auto-complezente, încântați să și etaleze calitățile proprii („băieți deștepți“, plini de umor, dar oricând gata de bătaie, hiper-descurcăreți, „mai mult sau mai puțin onești“, ca tot românul, autoritari și bășcălioși, oameni de partid, de gașcă, de comitet, una peste alta mereu îndreptățiți să ocupe orice funcție, să ne conducă, să ne certe, să ne învețe). Oricum, avem de a face cu inși a căror principală preo cupare, a căror axă existențială, este reușita personală. Cariera
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
aici, frecventele trădări, conflictele subterane, șantajele, traseismul. Rezultatul e o națiune în derivă, năucită de promisiuni niciodată împlinite, de un război de interese fără nici o legătură cu interesele ei reale. Totul se reduce la o interminabilă vorbărie, la isterii de gașcă, la caft și bășcălie. Imaginea noastră externă nu poate fi, pe acest fundal, onorabilă. O țară în care prim-ministrul și președintele, ca și respectivii lor susținători, își consumă o bună bucată de timp îmbrân cin du-se reciproc nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
tacla sinceră, în jurul mesei din bucătărie. În sfera „informalului“ intră, obligatoriu, stilul haios (engl. „funny“). Vorbitorul are o bună dispoziție indemo labilă. Totul e OK, nu trebuie să ne facem probleme, nu trebuie să devenim patetici. Mica bășcălie, glumița „de gașcă“, volubilitatea zglobie sunt de rigoare. Titlul conferinței, sau al comunicării, trebuie să conțină o poantă, un ce provocator, un șiretlic vesel. Nici o expunere fără o componentă de „entertainment“. O altă trăsătură caracteristică a pedagogului de școală nouă este apetitul pantomimic
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de manej, trivialități de periferie. Bădărănia vinde. Poți să spui orice despre oricine. Poți râde pe socoteala cui vrei tu. Numai cu propria ta persoană ai un armistițiu solid, pe termen nelimitat. Cu tine (și, eventual, cu câțiva colegi de gașcă) ești împăcat. Și pe cât de șturlubatic te manifești când e vorba de alții, pe atât de crunt devii, dacă cineva îndrăznește să-ți răs pundă cu aceeași monedă. Luatul peste picior e monopolul tău. Restul lumii să poftească să stea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]