15,944 matches
-
informații, 89 de trenuri din șase regionale CFR sunt afectate de greva spontană. Mii de călători așteaptă în acest moment în trenuri sau în gări pentru încheierea grevei. Potrivit directorului CFR Călători, Ștefan Roșeanu, "de principiu" trenurile vor intra în gările mari și nu vor opri pe câmp.a declarat cesta pentru România TV. "Vom intra în dialog cu angajații, să vedem ce revendicări au. Sperăm ca disconfortul creat călătorilor să fie redus", a spus directorul companiei. Întrebat despre plata salariilor
Grevă spontana la CFR. 89 de trenuri oprite, peste 2.000 de polițiști comasați în gări by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80341_a_81666]
-
acestora pentru luna decembrie și că salariile au fost plătite în proporție de 70-75%, iar până joi dimineață vor fi achitate integral salariile și la CFR Călători și la infrastructură. Pentru a preîntâmpina orice măsuri antisociale, poliția a comasat în gări circa 2.000 de polițiști în gările și împrejurimile acestora.
Grevă spontana la CFR. 89 de trenuri oprite, peste 2.000 de polițiști comasați în gări by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80341_a_81666]
-
au fost plătite în proporție de 70-75%, iar până joi dimineață vor fi achitate integral salariile și la CFR Călători și la infrastructură. Pentru a preîntâmpina orice măsuri antisociale, poliția a comasat în gări circa 2.000 de polițiști în gările și împrejurimile acestora.
Grevă spontana la CFR. 89 de trenuri oprite, peste 2.000 de polițiști comasați în gări by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80341_a_81666]
-
fost lansată marți, termenul de depunere a ofertelor este 20 august, iar deschiderea acestora se va face în 26 august. "Sperăm să scăpăm, astfel, de taximetriștii pirat și de aglomerația continuă și necivilizată de TAXI-uri din fața intrării principale a Gării", se mai menționează pe pagina de Facebook a Gării de Nord din București.
Gara de Nord va avea staţie oficială de taxi. "Pirații" trebuie să-și găsească alte locuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77031_a_78356]
-
vastitatea și varietatea imaginilor, sistematizate pe coordonate bine definite, pe obiective perfect delimitate. Putem cunoaște astfel centrul Brăilei de acum un secol, monumentul împăratului Traian ridicat în anul 1906, când se împlineau 18 veacuri de la cucerirea Daciei de către romani, vechea gară a Brăilei construită în 1869, sediile unor vechi agenții străine de vapoare, căruțele din port care transportau mărfurile, Grădina Mare, Parcul Monument, localitatea balneară din apropiere, Lacul Sărat, și multe, multe alte locuri de melancolice aduceri-aminte. Trebuie remarcat în mod
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
americană tocmai cînd la modă erau automobilele nemțești și cele italiene? De cînd își luase Buick-ul, judecătorul putea fi cronometrat cît și pe la cine se duce în oraș. Cel puțin de două ori pe zi automobilul său era parcat la gară. La prînz, judecătorul se ducea la restaurantul lui Fănică. Mînca o supă de găină cu găluște sau o ciorbă grecească, iar ca fel principal lua o mîncare cu sos în care înmuia dumicați de pîine. În locul desertului bea un pahar
Buick de holtei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7723_a_9048]
-
o supă de găină cu găluște sau o ciorbă grecească, iar ca fel principal lua o mîncare cu sos în care înmuia dumicați de pîine. În locul desertului bea un pahar de bragă. Seara, cînd mașina lui apărea din nou la gară, judecătorul se așeza la o masă separată de clubul discuțiilor politice și uneori bea un pahar cu maiorul Scipione care apărea și el să audă ce se mai mișcă prin oraș. Maiorul mînca seara doar o felie de pîine picurată
Buick de holtei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7723_a_9048]
-
Mac Donald’s în față. DUICU IOAN-ADRIAN: Deci, la Calea Victoriei, da? O iei către clădirea... către... nu știu cum dracu’ îi zice, pe strada asta unde nu se circulă tramvaiele, unde se lucrează, care duce spre tine, mă, vine la IBIS, la gară. BUȘOI CRIȘTI: Da. Da. Știu. Știu.
Stenograme Adrian Duicu. Cristian Bușoi, europarlamentar PPE, prima reacție by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/77455_a_78780]
-
mai dezmeticit: Mergem la București. să-ți comanzi! Cînd om ține noi restaurantul din Gara de Nord! Că așa, mă duceam la Slobozia, la tanti Lucica, săraca. În oraș erau trei croitorese și o modistă, dna Jeni, la care se ducea șefuleasa gării și doamnele cu pretenții. Turcoaica Sabye dăduse faliment, de nu mai avea cine să le facă șălvăruți celor cîtorva femei pioase care nu ieșeau din vorba imamului, dar nu oftau prea tare după ea. Tătăroaicele, nici atît. Umblau în fuste
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
îmbrăcase niciodată. Jeni o înconjura mîngîietor cu centimetrul, peste țîțe, pe la mijloc, iar cînd îi luase măsura curului, o atinsese și cu mîna, nu numai cu centimetrul. Ce rotunjime impecabilă! Seara, se duce Virginica într-o vizită scurtă la șefuleasa gării: așa și așa, "ce rotunjime impecabilă" cu palma pe cur. Musica începe să rîdă - ea o lăsa pe Jeni să o mîngîie și pe sîni. Plăceri nevinovate de femeie singură care luptă să votăm și noi, nu numai bărbații.
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
zisă "de aur". Ca dovadă avem cîteva texte de rejecție a naționalismului festivist ajuns pe atunci la saturație și încă neistovit. Ecoul imnului național se pierde într-un peisaj crud al indolenței, somnolenței, incuriei, desfigurat pînă la grotesc: "deșteptarea în gara de nord că măturăm culoarele/ astfel se trezesc din somn românii/ care nu mai așteaptă nimic/ nici un tren nu mai vine/ nici un tren nu mai pleacă/ numai cîte-o boare palidă mai pîlpîie/ în ochii lor stinși/ tac și se tem
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
lui M. starea mea, - dându-i aceste două lucruri care să-i țină de foame până la Oradea: o pâine albă-albă, fără sare, și-un măr, care e drept că ți se strepezeau dinții dacă mușcai din el. Și pleacă la gară bunul Marius încărcat de manuscrise și cărți, abia le ducea... Mașină, ioc. A doua zi seara primesc un telefon de la tânărul din Oradea ajuns cu bine. A doua veste mă înfioară. Aud în telefon: "Pâinea și mărul au fost formidabile
Marele drog, foamea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9727_a_11052]
-
ca interesul pentru tinerii eroi de la Păltiniș să dispară definitiv. Aerul mitteleuropean al cărții este amplificat de drama lui Pubi, ultimul conte Teleki. Alungat din casă după venirea comuniștilor acesta trăiește în mizerie și anonimat. Practică munci degradante, doarme prin gară, își îneacă nefericirea în alcool. Copilul născut și crescut în mediul aristocratic își asumă noul destin în mod firesc, fără a face vreodată caz de originea sa și fără a exprima vreun regret pentru pierderea definitivă a castelului și a
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
pierderea definitivă a castelului și a luxului de altădată. În anii '80 când dezastrul existențial al lui Pubi atinsese apogeul, puțini mai erau cei care să bănuiască originea nobiliară a individului sărăcăcios și veșnic băut care își făcea veacul în jurul gării. Dramei lui Pubi îi este dedicat și superbul film-reconstituire aflat pe CD-ul care însoțește cartea. În felul acesta se poate spune că Editura Polirom a realizat o premieră. După cărțile cu variantă auditivă publicate de editurile Humanitas și Cartea
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
tip de geantă de piele din zilele noastre. Sensul "geantă, valiză" este în orice caz unul tehnic, din limbajul secret al hoților; pornind de la acesta s-a format și derivatul maimuțar "hoț de valize, care acționează în trenuri sau în gări": "Maimuțarii trenurilor de cursă lungă" (G. Astaloș, Utopii, 1997); ŤMaimuțariiť sunt hoții de genți și serviete". (Ziarul, 21.09.2004). Nina Croitoru Bobârniche, în dicționarul său de argou românesc (ediția a doua, 2003) înregistrează și formula "Salt la maimuță!", ca
Maimuță by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9750_a_11075]
-
umblat mult prin lume, nu? zise Chavel. Spuse aceste cuvinte pe tonul binevoitor al celui care, în timpul unui interogatoriu, încearcă să-l prindă pe martor cu minciuna. Și da, și nu, răspunse Pierre. Nu cumva ai trecut, din întâmplare, prin gara Brinac? E cam la o oră distanță de Gare de l’Est? — N-am fost niciodată în partea aia, spuse Pierre. Eu cunosc Gare Montparnasse. —Așa? Atunci n-ai de unde să știi de St Jean... Pierzându-și orice speranță, Chavel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
să intru în amănunte în acest rezumat; trecând prin mai multe aventuri, ajunge totuși până la calea ferată și se urcă într-un tren cu destinația Mexico-City. Intenția lui este să ajungă cât mai repede la un spital, dar, în toaleta gării, găsește un afiș cu fotografia lui Schreiber însoțită de o descriere în spaniolă și engleză publicată de poliție. Poate că întâmplările din ultimele zile i-au asprit trăsăturile, căci acum vede și el asemănarea. E convins că și-a aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
am pornit la drum. Păi suntem atâția jupâne și mâinile aiestea îs învățate cu munca. Nu sunt mâini de conțopist - a vorbit cu oleacă de îndârjire moș Dumitru. Dacă așteptai o zi-două ardea ceva? Nu. Nici trenul nu pleacă din gară. Cum să plece? Să rămână în drum fără lemne și să-i înghețe apa în cazan? Jupâne, dacă tot am venit, fă bine și pune oamenii să descarce, că ne apucă miezul nopții pe aici - l-a oprit Pâcu din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în tot localul. — Vin cu voi. Singur, n-are nici un haz. Roman devine practic: Mergem după Albanez: nu cred c-a apucat să le lipească. — Eu am o treabă... se rușinează Lionel. — Eu zic așa: îl conducem pe Lionel la gară, pe urmă călcăm fiecare pe zebra lui, propune Kiril. De acord, spune Roman, agitându-și disperat degetele pentru o ultimă rație de vodcă. Nu plătești tu? îl întreabă el pe Lionel. În cinstea cetățeniei. — Nu. Din superstiție. Când o să fiu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cazului în care e vorba de un Courvoisier necontrafăcut. Claude umple două pahare de coniac din rezerva personală, din care nu servise niciodată vreun client. Cei trei prieteni de pahar o iau pe o scurtătură, să ajungă mai repede la gară. Trec pe lângă un teren viran. Mai exact, pe lângă un teren pe care-l știau viran. Acum, pe el se așezase o tabără de nomazi - într-o exprimare politically correct. Câteva corturi, câteva căruțe cu coviltir, multe cutii de carton și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
și Lionel sar și ei din rulotă. Lionel întinde palma către cei doi tovarăși. Kiril nu înțelege. Lionel îi explică: — Pariul. Câte o sută de căciulă: era româncă. Cei doi îi întind câte o sută. Toți trei grăbesc pasul spre gară. Sunt foarte tăcuți. Esmé își dă jos cu grijă peruca neagră, lăsând să-i cadă o coamă blondă, numai zulufi. Piticul o întreabă: — De ce porți perucă neagră când ai un păr așa de frumos? — Cine s-ar încrede într-o
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
strălucească. Se așază în fața oglinzii. Cu precauție, își scoate peruca blondă și, în întunericul din încăpere, strălucește doar capul ei, ras complet, ca un craniu de cristal. Despre Esmé Nimic despre Esmé - mi-e frică. Cei trei sunt pe peronul gării Saint-Laud din Angers, în așteptarea trenului care-l va duce pe Lionel la Nantes. Roman și-a mai revenit puțin din șocul prezicerii, dar nu de tot. Din păcate pentru el, i-a secat al lacrimilor izvor. Constată cu voce
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
din munca de proxenet, cu veniturile ilicite din munca de informator la poliție, profesie din care spera să obțină o pensie la bătrânețe. Așa că Lionel, în lungile lui deplasări șantieristice de-a lungul și de-a latul Franței, descoperise, lângă gara din Nantes, un salon de dans unde duminica putea veni oricine, nu numai cursanții. De obicei, veneau femei neconsolate din Nantes, pe care soții, amanții sau rudele de sex bărbătesc de la gradul doi în sus le neglijau. Veneau în căutarea
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
statistic la frecvența o dată pe lună, specifică gulerelor albe, Lionel s-a decis să frecventeze salonul de dans în prima duminică din fiecare lună, să salte o dansatoare de ocazie, s-o ducă la un hotel de două stele din apropierea gării, s-o consoleze rapid, ca să apuce să ia trenul înapoi la timp și să doarmă câteva ore bune, cât să nu meargă lunea obosit la serviciu. Era micul lui secret și al uneia, Polichinelle. În cei cinci ani de când descoperise
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
altor societăți feroviare similare: trântesc câte o grevă când ți-e lumea mai dragă. Iar lui Lionel lumea îi era mai dragă și mai dragă în prima duminică din fiecare lună. Pe geamul larg deschis al salonului de dans de lângă gara din Nantes se aude un tangou pătimaș. E ora 9.40 și în sală mai sunt doar șase amatoare de dans. Toate mestecă gumă. Se uită, toate deodată, la ceas: dacă Lionel nu vine nici cu trenul de 9.40
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]