2,190 matches
-
fost o figură de stil... Figuri, noi știam că făcea sau făcuse. Nu însă și de stil, și acest om, aparent de treabă, în ciuda aerului sau de neguțător abraș, e și poet. S-a văzut. Ba chiar au fost unii gazetari ce susținură că dacă ar fi fost el prim-ministru cum era dânsul poet, alta era soarta țării. Să fi fost, adică, un zeu cu-adevărat; și nu al insectelor cum inspirat zisese; ci al cetățenilor amărâți și bântuiți, tot
De ce, nene Vasile, de ce?.. by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17702_a_19027]
-
unor anonimi. El vizează nume de circulație și de o situare măcar medie (o situare mai clară în deceniile trecute, cînd au fost publicate recenziile cu pricina): "Pagina lui Ion Băiesu amintește prea adesea coloanele cotidianului. Dar una este stilul gazetarului, și alta cel al prozatorului. Primul informează de ceva (...). Țelurile prozei sînt altele și nu e cazul să insistăm, informarea nefiind oricum printre cele mai importante. Dialogurile lui Băiesu sînt, și ele, adeseori descurajante, practic neglijabile în desfășurarea acțiunii". Sau
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
zice, relele năravuri, din trecut și de azi: lașitatea, egoismul, meschinăria, oportunismul, trădarea, colaboraționismul și poate, în cel mai bun caz, revolta în genunchi. Cine cultivă această imagine, măcar excesivă, despre comunitatea literară, cine acuză, cine judecă? Prea adesea tinerii gazetari ignoranți și cinici, doritori să se ilustreze, fie ce-o fi, prin lovituri de presă, prin demascări de senzație etc. Dar nu sunt numai ei. Din păcate, câteodată, chiar foștii disidenți autentici se angajează pe această pârtie, din reflex de
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
Cosmin Ciotloș Eseist, prozator, umorist, epistolier, memorialist, gazetar, ideolog. În Ultimii eretici ai Imperiului, Vasile Ernu e din toate acestea câte puțin. Dar din nici una atât de mult încât să justifice o interpretare "pe culoar", împinsă până la detalii de poetică a genului sau de istorie a metodei. Noutatea
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
să-și înceapă activitatea noul O.N.C. Permutat din ultimul juriu C.N.C. în primul juriu O.N.C. (alături de doi regizori întru totul consensuali: Mircea Dragan și Sergiu Nicolaescu chemați, acum, să decidă - ei! - ce e valoros și ce nu!), omniprezentul gazetar pe post de critic de artă - mereu agreat pentru substituirea convenabilă - e din nou în cunoștință de cauză, dar se lasă mai puțin decît oricînd sedus de umbra vreunei neliniști problematice (Cont. id. euro., nr. 28-1995; respectiv, Ibidem, nr. 20
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
a ne apropia în acest mod direct și modest de marile cărți ale secolului." Se bucură cartea aceasta de o traducere profesionistă cum puține apar. Maurice Nadeau a fost, timp îndelungat, personaj de prim-plan al vieții literare din Franța. Gazetar, cronicar la Combat, L’Observateur, La Quinzaine littéraire, Les Lettres Nouvelles. Critic și istoric literar, editor și descoperitor de mari nume. Lui îi aparține prima istorie a suprarealismului, el a fost primul care i-a publicat pe Roland Barthes, David
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
spovedanie amintind de chinurile unui îndrăgostit înșelat care nu-și poate ucide dezamăgirea decît mărturisind-o în fața tuturor, își descarcă sufletul pe marginea ultimei puneri în scenă a lui Mihai Măniuțiu. Avem de-a face cu tonul amar al unui gazetar silit să contemple eșecul unui regizor de teatru. Se subînțelege că obiectul simpatiei ultragiate este chiar Mihai Măniuțiu: "Mai rar așa cădere în sine, vid exasperant și fioroasă umplere cu noroi cum am avut la spectacolul lui Mihai Măniuțiu cu
De la Măniuțiu la Preda by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9663_a_10988]
-
Prima dată va fi luat la ochi de administrația maghiară din Transilvania, în primăvara anului 1873. A fost revolta de la Păuliș, soldată cu fuga oficialilor pe una din ferestele clădirii asaltate de mulțime. Câțiva săteni vor fi condamnați, iar tânărul gazetar și jurist Slavici, devenit un fel de avocat al răsculaților, va fi doar avertizat. De la acest episod, reluat de scriitor în Revoluția de la Pârlești, va primi titulatura de „agitator daco-român”. Pleacă de la Arad și se stabilește la Oradea. În polemica
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
trebuit să cheltuiesc din proprii mei bani aproape 1.000 fl., dac-am voit să câștig informațiuni”5. În disputele publicației sibiene cu „Luminătoriul”, gazetă ce apărea la Timișoara, aflăm mai multe despre resurse, dar și noi „probe ale trădării”. Gazetarul face o sinteză a acuzelor ce li se aduce, lui și colaboratorilor săi: „Acum, „Luminătoriul” publică, în nr. 87, un articol pe care te rog să-l citești cu toată luarea aminte. Suntem, așa zice dl Babeș, ființe catilinare (s.a.
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
te rog să-l citești cu toată luarea aminte. Suntem, așa zice dl Babeș, ființe catilinare (s.a.), speculăm prin servicii secrete (s.a.) pe banii străinului (s.a.), simulăm, amăgim etc. Dta știi ce bani ai «străinului» (s.a.) se înțeleg aici”6. Gazetarul ardelean îl va suspecta pe Vicențiu Babeș că ar fi scris această corespondență din Cluj. „Străinul” erau oameni politici și personalități din România. Scrisoarea îi era adresată lui Ioan Bianu, omul forte a lui Dimitrie A. Sturdza, viitor președinte al
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
Bianu, omul forte a lui Dimitrie A. Sturdza, viitor președinte al Partidului Național Liberal și viitor premier. Vin jandarmii ! Despre acțiunile concrete ale forțelor de ordine în redacția „Tribunei” sibiene aflăm amănunte de la Coșbuc. Tânărul poet își făcea stagiul de gazetar sub ochiul atent al lui Slavici. Tracasările la care a fost supusă publicația în acea perioadă îl făceau să nu se simtă în elementul său. Prefera să le ocolească, după cum rezultă dintr-o scrisoare. E o radiografie succintă și în ceea ce privește
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
contra mea, încât au adus în cele din urmă și pe bătrânul Barițiu, bietul de el, să le facă treburi contra mea, insinuând în „Transilvania” că vreau să propag între români «spiritul nemțesc»”9. Necrolog cu 15 ani înainte de moarte Gazetarul Octavian Goga avea să anunțe moartea lui Slavici în 1910, deci cu 15 ani înainte ca decesul să survină cu adevărat. Episodul este cunoscut, însă dedesubtul lui se împiedică de nedumeriri. Căci este evident că poetul nu înțelegea gestul marelui
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
mulți ca o trădare. Poate că așa și era. Doar că noii și mulții dușmani ai lui Mangra făceau presiuni asupra lui Slavici să ia atitudine. Contra, desigur. Cum părea că ezită, a fost catalogat și el în tabăra trădătorilor. Gazetarul a răspuns, dar pentru că a refuzat să se dezică de prietenul său, publicarea textului a fost întârziată. Scrisoarea a apărut în „Telegraful român”10. E o poziționare pe harta activității sale publicistice care îl face suspect în ochii lui Goga
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
întârziată. Scrisoarea a apărut în „Telegraful român”10. E o poziționare pe harta activității sale publicistice care îl face suspect în ochii lui Goga. Acesta își intitulează articolul-replică A murit un om: Ioan Slavici. Recunoaște marile merite din trecut ale gazetarului, dar nu-i poate ierta acțiunile din prezent: „A murit un om. Meșterul Ioan Slavici, părintele nostru literar, nu mai este. Plângeți-l, căci merită. El a plâns doar atât de frumos durerile noastre”11. Textul este publicat, după cum vedem
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
lucrare, veritabil ghid pentru serviciile secrete și pentru membrii guvernului 15. Aceasta era „patria” descrisă de Slavici, cel care era considerat în manualul lui Huszár „cel mai fanatic dușman al statului ungar și al națiunii maghiare”. Se va fi schimbat gazetarul atât de mult în convingeri într-un deceniu, când își va promova ideile în „Ziua” și „Gazeta Bucureștilor”, încât să fie judecat și închis, în 1919, de români? Nu mai era fanatic antimaghiar, ci fanatic antiromân în doar 10-12 ani
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
și „Gazeta Bucureștilor”, încât să fie judecat și închis, în 1919, de români? Nu mai era fanatic antimaghiar, ci fanatic antiromân în doar 10-12 ani? Acuzarea întocmită de comisarul regal Niculescu-Bolintin așa îl va cataloga... Un apărător tenace va avea gazetarul ardelean în Elisa Brătianu, nimeni alta decât soția premierului I. C. Brătianu, marele prigonitor al lui Slavici! În notele de jurnal, Elisa Brătianu, fostă elevă a scriitorului și jurnalistului, va arăta că s-a gândit la el chiar în ziua Armistițiului
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
ai trimis între puști, cu ordinul ca să mă gândesc la trecutul meu ca la o greșeală și la visurile mele, ce te priveau, ca la o crimă”20. Reproșul este făcut chiar Bucureștiului, orașul în sine. Poetul, dar și marele gazetar Arghezi, denunță, așa cum o făcea și ziaristul ardelean, arestarea conștiinței. Poarta neagră, volumul de memorialistică al poetului, din vremea cât s-a aflat la Văcărești, e o oglindă pentru Închisorile mele. În alt stil și cu o altă abordare, Arghezi
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
pe terenul de onoare cu care acest individ e atît de certat. ș...ț 7. Avizăm pe cei datori a supraveghea la siguranța și respectul moralităței publice să iasă din nepăsarea lor culpabilă față cu destrăbălările morale ale numitului domn gazetar. 8. Declarăm că aceasta e una și singura dată cînd studențimea ca corporațiune mai dă măcar atențiune impertinențelor acestui domn moralmente neresponsabil. 10. Sperăm că fiecare dintre noi își va păstra rezerva disprețuitoare față cu acest calomniator ordinar și nu
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
tot admirându-i colecția de cozondraci, am achizițioant și eu vreo două perechi, tot atât de practice, dar mai modeste. Chestie de standing. Zilele trecute, cu actoricească imobilitate pe chip, d-sa a dat citire unei lungi și dureroase scrisori de la un gazetar ce expunea, în termeni de admirabilă modestie, situația sa de condamnat a plăti, într-un proces de calomnie, frumușica sumă de 14.000 de dolari - patru sute de milioane de lei la cota zilei - cu sentință definitivă și execuție grabnică. O
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
cele mai importante ale unui critic literar. În legătură cu aceștia, minuția lecturii cu public pe care-o întreprinde Lefter (la pp. 93-114 și pp. 115-150), m-a făcut, recunosc, curios. În cea de-a doua, cu titlu stendhalian, intră în scenă gazetarul. În locul studiilor academice sau eseistice, avem acum articole, fie ele de panoramare sau de întâmpinare, note editoriale, recomandări, portrete, biobibliografii. Lista e foarte eterogenă, ca și dispersia în timp (de la cronici publicate în anii '80 chiar în România literară la
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
de dolari - și toate acestea dintr-un salar de bugetar! Ideea lui Dudu Ionescu de a explica, simplist, spectaculoasele decizii de "neîncepere a urmăririi penale" prin "fireasca solidaritate de breaslă" a polițiștilor, făcând o paralelă (cel puțin nefericită) cu "solidaritatea gazetarilor", te cam pune pe gânduri. Cred că-ți trebuie multă rea-credință pentru a compara hărțuielile la care sunt supuși adeseori ziariștii, învinuiți pentru "delicte de opinie", cu ascunderea unor fapte criminale de-o maximă gravitate - de la accidente de mașină provocate
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
viață și o carieră nouă și rodnica în Luxemburg. Deși cadrul propus de autoare are în vedere centrarea pe câte o temă principala, traseul dialogului este sinuos și incursiunile colaterale, în aparență lor dezordine, dau convorbirilor fluenta spontaneității. Cu competența gazetarului care și-a studiat foarte bine subiectul, Ada Brumaru își concentrează întrebările asupra problemelor semnificative pentru persoana pe care o are în vizor, ca de exemplu pasiunea lui Pântea pentru literatură de lied (artă mai puțin apropiată cântareților români), în
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
opinie. Alegînd să scrie despre politic ș.cl., Mircea Cărtărescu putea foarte ușor s-o zbîrcească. În schimb, avem acum, iată, o bună parte din articolele sale adunate în volum, sfidînd efemerul de principiu ce caracterizează articolul de ziar. Nefiind un gazetar hîrșîit într-ale scrisului la presiunea cotidianului, scriitorul a ales calea cea mai la îndemînă dar și cea mai riscantă dintre toate: să nu se încurce în protocoale, să nu se piardă printre prea multe nuanțe, să lase deoparte prudența
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
autorul se arată nemulțumit că la bursele și facilitățile acordate de Institutul de Fete Oteteleșanu nu se primesc decât fetițe care au făcut școala primară în România, ceea ce lui i se pare o reală discriminare. Autorul acestor rânduri pare un gazetar experimentat care a trăit și în România și care și-a făcut, probabil, studiile la Viena, în vremea cât fusese acolo Ciprian Porumbescu. E la curent cu legea cetățeniei sau indigenatului, e chiar mâhnit că fetițele din Ardeal nu pot
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
care și-a făcut, probabil, studiile la Viena, în vremea cât fusese acolo Ciprian Porumbescu. E la curent cu legea cetățeniei sau indigenatului, e chiar mâhnit că fetițele din Ardeal nu pot urma cursuri la Institutul Oteteleșanu. Poate fi un gazetar din anturajul lui Slavici, Coșbuc, Albini, Brote, Russu- Șirianu, G. Bogdan-Duică, tineri care au trecut cu toții prin România. Deocamdată identificarea pseudonimului „Mitică” rămâne o enigmă ce va trebui dezlegată în viitor.
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]