16,377 matches
-
pe vremuri, în parcul de distracții, după ce coboram, împleticindu-mă, din montagne-russe, cu stomacul în gât, însă extrem de fericit în urma experienței avute. Doamna Geta - am văzut-o cu coada ochiului, pe măsură ce mă îndepărtam de ușa librăriei - m-a privit prin geam. Lung. Cu amândoi ochii. Poate că data viitoare va prinde cu mâinile tremurânde receptorul telefonului și va suna la 112, în vreme ce un șuvoi de sânge îi va curge din ochi - stângul, dreptul?, nu m-am decis, atunci când treci la astfel
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ultima pagină, am rupt creionul între degete. Dintr-o singură mișcare. Poc! M-am simțit tare bine! Iar cartea am aruncat-o la gunoi, firește, oricum îmi pierise cheful de lectură. Doamna Geta mi-a făcut semn cu mâna prin geam. Și zâmbea ca o proastă. Rânjea, mai bine zis, o să încerc să fiu cât mai exact atunci când voi povesti anumite întâmplări. Sau toate întâmplările, de fapt. Rânjea, dezvelindu-și dinții. Doamna Geta are buzele roșii și dinții foarte albi. Strălucesc
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
dar nu avea ce face. Auzise ea de la păsări că În țările calde este bine, așa că plecă Într-acolo. Toată iarna Împăratul ofta după pasăre și-i păru rău că pentru o furculiță veche pierduse o prietenă. Privind viscolul pe geam se Întrebă pe unde o umbla pasărea lui, dacă avea ce mânca ori dacă nu a Înghețat pe undeva, Doamne ferește. Spre marea bucurie a Împăratului ( așa de bucuros a fost că a plâns-ați mai văzut vreodată un Împărat plângând
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu fulgi mari și deși. Dimineața, toată lumea fu cuprinsă de mirare, Înțelepții vremurilor, vrăjitorii și cititorii În stele nu știau cum să explice această minune și ce Înseamnă ea. Doar un copil cu fața pistruiată Își lipi nasul cârn de geam și privind la plapuma ce acoperise tot pământul, plin de importanță și pentru a-și impresiona frații mai mici, spuse că afară este ...(și inventă imediat un cuvânt), afară este zăpadă. Și uite așa veni pe pământ prima zăpadă de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
vorbea blând, doar doar l-o Îndupleca să se liniștească, să nu le mai facă bătrânețile de ocară.Se săturasera bieții bătrâni de prostiile ce le făcea Ilie, când ieșea În sat: ori se bătea cu feciorii, ori spărgea un geam la o casă ori răsturna o căpiță. Însă să se Îndrepte Ilie, ți-ai găsit.Din zi În zi mai mult se Înrăi.Și se Înrăi În așa măsură Încât Într-o zi, nu știu În ce chip și În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pași grei spre casa În care văzuse lumina lumii, spre casa În care crescuse și-și petrecuse copilăria. Începu să plângă În hohote căzând În genunchi văzând casa după atâția ani. Casa parcă se uita la el mustrându-l, cu geamurile sparte. Usa se Închidea și se deschidea scârțâind În bătaia vântului.Acoperișul căzuse Într-o parte. Gardul aproape că nu mai exista, iar bălăriile crescuse În neștire. Aceasta era casa În care crescuse? Acestea erau odăile prin care trebăluia mama
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
decât dânsul. Și era fata frumoasă ca o floare și bună ca o pâine. Ce zarvă pe la conac când pețitorul cu mama și tatăl său se anunțară În vizită! Slugile măturau curțile, femeile scoaseră zestrea la soare, puseră mușcate În geam. Iar boieroaica Îi ceru Tușei să se ocupe de bucatele pentru musafiri. Nu se mai știa ce era la bucătărie de oale și lighene. Tușa pregăti rață pe varză, făcu garntura de castraveți și roșii. Fructierele erau pline cu mere
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
florile, fiecare floare și-a căutat și și-a ales un loc În care să-și pună rădăcina, să crească, să Îmbobocească, să Înflorească. Și iar să crească, să Înflorească. Unele flori au vrut să crească În grădini, altele În geamuri ori balcoane, iar cele mai Îndrăznețe au ales să Înflorească toată vara pe dealuri, libere ca toate buruienile. Florile toate sunt frumoase și chiar dacă nu vă vine a crede, uneori sunt răutăcioase. Când a vrut și Busuiocul să-și caute
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
un junghi străbătu inima mamei lui.Adormită , ea visa că feciorul ei drag se cunună cu fata celui ce i-a omorât bărbatul.Când starețul le puse inelele pe deget, ca de un foc mare o usturară ochii.Se trezi. Geamurile erau deschise , bătea vântul, iar crengile copacilor, mișcîndu-se, spuneau: -Alun se Însoară... Alun se Însoară... În cămașa de noapte , desculță și cu părul despletit , bătrâna mamă căzu În genunchi plângând: -Alun, Alun... Ai fost inima mea, dar tu ai uitat
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
când în când o umbră acoperea albeața cu mișcări lente, apoi din ce în ce mai repezi. Era silueta unui bărbat, gros de statură, care gemea puternic și împingea către perete pata albă. Eram atât de uimit, încât cred că-mi lipisem fața de geam. Nu-mi puteam dezlipi ochii de la ce eram martor fără să vreau. Deodată am auzit un strigăt de spaimă și pata albă se adună la pământ. Era Magdalena! Am mugit ca un taur, m-am întors și am luat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
flăcăi și încercă să-și rezolve de unul singur problemele casei întâi parterul, apoi etajul. Acolo era o verandă frumoasă, cu deschidere spre livadă. Se vedea frumos poteca ce urca spre casă. Puse țigla pe casă, se îngriji de tocurile geamurilor, de uși, apoi de podele. A respectat aspectul unei case de țară, fără termopane sau parchet. Totul mirosea a brad, era luminos și plăcut. A refăcut sobele. La parter își amenajă un șemineu. Aici gândea să fie living-ul, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
a se strica anunțând sosirea primelor ninsori, se pregăti de plecare la "iernat", la București. Ca și în alte dăți, o rugă pe Carmen să aibă grijă de Toni, îi lăsă ceva bani pentru mâncarea câinelui, cheile, mai verifică odată geamurile și ușile, puse lădițele cu fructe în portbagaj, își luă rămas bun de la casă, de la livadă, de la Toni și, oftând, se sui la volan și plecă. Tot drumul îl făcu trist, se gândi la ce lăsase în urmă, la frumusețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
șoseaua degajată, când am intrat pe la Comarnic iarna și zăpada își făceau plăcut prezența. Casa arăta bine, atât de bine cât poate arăta o casă mare, nelocuită cam de mult. Am pus frigiderele în funcție, am orânduit cumpărăturile, am deschis geamurile să se aerisească. Am plecat, în jurul prânzului, cu Ana la Irbis să mai punem la punct lucrurile și să luăm masa. Mare mi-a fost surpriza când am fost invitat în biroul directorului, unde, înconjurat de telefoane, cine "oficia" "bunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
astă noapte și sunt numai urechi. Nu știu ce ți-a povestit Mihai despre locurile pe unde a trăit, despre ce-o să vezi în aceste câteva zile... Mihai tot timpul gândește în note muzicale... Bine! Aveam două locuri față în față la geam, despărțite de o mică măsuță, așa că nu deranjam pe nimeni. Aerul condiționat susura în surdină, ceilalți din familie își vedeau de-ale lor, cu glume și amintiri... Ai ascultat povești când erai mică? Bineînțeles. Și cum începeau? Nu-mi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
voi, nici n-a plecat trenul din gară și toți au început să sporovăiască, indiferent dacă se cunosc sau nu. La noi merg sute de kilometri fără să-și spună nimic! Trecuseră de Ploiești și acum opriseră la Câmpina. Pe geam, în zare, se vedeau munții, cu crestele albite. Ce mistere ascunde Câmpina? E un orășel mic, dar are și el poveștile lui. Adevărat? Începuse a-i vorbi când se auzi strigat de Camelia: Puteți veni lângă noi, s-au eliberat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
având în vedere că a doua zi pe Beatrice și Mihai îi așteptau un program greu, Moș Crăciun deja venise, adaptându-se și el la necesități. Apăruseră la poartă și colindătorii și atmosfera era cu adevărat de sărbătoare. Au deschis geamurile, au ascultat glasurile de clopoței ale colindătorilor, Ana și cu ospătarii i-au răsplătit cum se cuvine. Beatrice nu se mai potolea din agitație, fiind pentru întâia oară când privea și auzea copii colindând. Darurile lui Moș Crăciun au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
tot copii! Au hotărât să se înapoieze la București a doua zi. Mai aveau de aranjat pe ici-pe colo și de strâns bradul. Drumul cu trenul l-au făcut tăcuți. Două ore de tăcere și unul și altul privind pe geam. La ce gândeau? Așa e la început de an! Vin întrebările ce-o să fie, cum o să fie, ce-o să facă...? Camelia se gândea, după frumoasele zile de la Bușteni, că iar va intra în rutina zilnică, cu Policlinica, bolnavii, cu casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Ieșirea din București îi luă ceva timp, dar, în continuare, șoseaua nu era aglomerată, avea ceva zăpadă, soarele se ițea printre nori... După Câmpina parcă prinsese aripi. Mai avea puțin, colinele erau înzăpezite, pomii străluceau cu podoaba lor albă... Deschise geamul să respire aer curat și dădu drumul la radio să se relaxeze. Din difuzoare se auzi vocea Mariei Tănase, inconfundabilă: "Foaie verde siminoc Țineți Ciuleandra pe loc, Țineți-o flăcăi așa Pân-o ajunge Puica..." Își aduse aminte de film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
la București. Aici las totul în ordine, casă, afaceri, conturi în bancă... Mi-e teamă de călătoria asta, poate nu trebuie s-o fac, dar... Dumnezeu să mă ajute și să ne ajute! Citită ultima scrisoare, Petre se repezi la geam, îl deschise larg și rămase așa uitat, privind colinele înzăpezite, pădurea, livada adormită, ulițele pustii... Clody, Clody, ce-am făcut și ce n-am făcut noi de ne chinuim așa unul pe altul? Cum mă ard scrisorile și gândurile tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
apoi... nimic. Lui Petre nu-i venea a crede că totul, își zicea el, se terminase, în sfârșit, că pusese capăt unei dureri ce-l măcina de atâta timp. Se ridică din fotoliul așezat în fața șemineului, se duse și închise geamul, privi din nou focul care ardea mocnit și se întrebă: ce-o fi fost flăcăruia aceea albastră? Nu cumva...? Trase capacul de la beci, coborî cele câteva trepte și luă de pe o poliță un bidonaș. Erau mai multe, unul lângă altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mare lucru cu Uniunea Europeană și așteptând vestea cu americanii. Cu răbdare, Petre i-a adus cu picioarele pe pământ, spunându-le despre proiectele cu fabrica de mobilă, cu cooperativa de sucuri și dulcețuri... Încet-încet începură a pricepe. Se încălziră, deschiseră geamurile și începură întrebările. Petre, atent, notă totul și răspundea cu atenție. Le spuse că are încredere că vor obține bani buni, "Fonduri nerambursabile", bani de investiții care nu trebuiesc dați înapoi, dar cheltuiți cu chibzuință. Le spuse că primul pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pregăteam, pentru lungile luni de iarnă, o budană cu țuică fiartă de două ori, din care mai trăgeam câte o dușcă când aveam poftă și aveam cam des. Când mă apucau ispitele, meșterisem eu ceva: un capac în podea, sub geam, și deasupra pusei o masă. Acolo îmi plăcea să stau ore întregi privind cine mai trece pe uliță. În beci sub masă, era budana cu rachiu, cu capac din două părți, cu balamale la mijloc, așa că atunci când mă bântuiau poftele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Heci și farmacie la Lespezi. Dezvoltarea comunei în perioada 1945-1989 a fost determinată de resursele locale: teren agricol favorabil, resurse de nisip, argilă, dar și de tradiția meșteșugărească. Ar fi fost probabil mult mai consistentă dacă fabrica de sticlă pentru geamuri, prima de acest gen din România, nu ar fi fost distrusă în timpul războiului și după război. V.S. 2.1.5. 1990 -2009, ANUL ANIVERSĂRII A 600 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ A SATULUI HECI. PERIOADA DE TRANZIȚIE. Evenimentele din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
înființarea prăvăliei. Terenul era plătit cu 2 lei pe metru pătrat, sumă numită bezmet. Negustorii erau obligați să plătească o taxă pentru mărfuri, numită acșiș, atunci când intrau în târg. - 1860-1870 - s-a construit la Lespezi prima fabrică de sticlă pentru geamuri din România;1892 - târgul Lespezi; - 1895 - s-a construit podul peste Siret „Principesa Maria”, cu trei arcade din fier forjat și nituit, sistem Anghel Saligny; - 1894 - era târgușor pe moșia Sirețel, comuna Lespezi și număra 323 de case, 441 de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de șase avioane. Își amintește și câteva nume de piloți locali: Starler, Ionoscuți, Mateescu. Judecătoria care era amplasată lângă Casa Grigorescu, peste drum de actuala poliție, era deservită de 4 judecători și șase avocați. Fabrica de sticlărie producea sticlă pentru geamuri, diverse obiecte unicat, bibelouri și veselă de cristal. În perioada crizei economice din 19291933, pentru dezvoltarea comerțului local, patronii fabricii care erau de origine germană, au hotărât ca o parte din salariile lucrătorilor să fie plătite în jetoane de 50100
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]