2,146 matches
-
discredita Securitatea, susține același Valentin Raiha. 8. Trupele U.S.L.A. ne-au terorizat Ideea apare în cărțile lui Pavel Coruț. Într-una dintre ele Să te naști sub steaua noastră, București, Editura Gemenii, 1993 acest prolific autor, care ar face-o geloasă și pe Sandra Brown, publică un interviu de aproximativ 50 de pagini cu generalul Ștefan Gușe. Aici, Coruț acreditează ipoteza recunoașterii teroriștilor în trupele USLA. Acestea erau formațiuni specializate în lupta antiteroristă. Altfel spus, aceste trupe au fost manipulate și
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Am dat hatârul, cu tot bugetul meu ajuns la pământ și o șterg pe o ușă arătată de această arătare care avea, domnilor, o pereche de picioare O.K., care răsăreau din sâni și care făceau o gazelă să fie geloasă pe viață. Dincolo, în încăperea aceea îngustă și cu o ușă spre verso, am deschis plicul. Ce am citit, m-a pus pe roate imediat. Ușa din spate mi-a arătat drumul. Era și timpul, blonda, dincolo, făcea harachiri doi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de energii oculte explică relativa fragilitate a victimelor la începutul atacului. Cu cît victima înaintează în recunoașterea și numirea situației sale de "fermecat", cu atît va putea "face față", cu sprijinul celor ce dezleagă. În regiunea normandă, vrăjitorul este numit "gelos" și "ciudos" și, în consecință, este un nemulțumit care are nevoie să își aplice puterea dincolo de propriul domeniu. "Ceea ce este "magic" la vrăjitor este așadar această lipsă de măsură fundamentală, acest exces al forței în raport cu numele (sau teritoriul) [...]. Îi lipsește
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
era o ființă atât de fermecătoare, încât oricine ar fi devenit infidel pentru mai puțin. Dna D. cunoștea foarte bine legăturile literei A... cu literele B. și C. Atât pentru a le face bucata, cât și pentru calitățile seducătorului adorator, geloasă să păstreze doar pentru ea tămâia ce ardea pe două altare rivale, ea primi stăruințele lui A... numai cu condiția să o rupă cu obiectele dublului său cult. A... promise tot: "Vreau mai mult decât promisiuni, spuse exigenta dnă D.
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
arnăutul îl înjunghie pe nefericitul amant chiar pe balconul camerei în care fusese surprins. Mare tulburare în oraș, proces intentat soțului și valetului său, amândoi asasini, unul călău, celălalt, instrument. O versiune favorabilă soțului pretinse că arnăutul era el însuși gelos. Ne vine greu să credem că eroina aceste sângeroase tragedii coborâse atât de jos. Valetul fu condamnat la douăzeci de ani de muncă silnică, pedeapsa maximă, iar soțul, la o amendă nesemnificativă. Își păstră soția și nu pierdu nimic din
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
discreție nu sunt rare. Un personaj, destul de bine plasat în societate, se căsători cu o văduvă tânără încă, persoană foarte frumoasă, mama unui fiu de vreo zece ani, care fu adoptat de noul soț. Pe drept sau nu, acesta deveni gelos. Vru să știe care erau vizitatorii casei cât era el plecat. Copilul refuză să-și trădeze mama. Fu supus unei adevărate torturi. În turbarea sa, tatăl îi rupse un picior și îl arse cu fierul roșu. Nu ne întrebați unde
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
mult decât vinerea. Nimeni n-ar îndrăzni să pornească la drum sau să întreprindă o afacere de ceva importanță într-o astfel de zi. Dacă, din prea multă politețe, cineva e complimentat pentru sănătatea sa înfloritoare, e semn rău; influențele geloase trebuie îndepărtate prin mai multe cruci; trebuie în plus să scuipi și să calci în propria salivă. Baba poate, după voie, să vâre sau să alunge epizootia; ea face să treacă laptele vacilor productive în mamelele vacilor sterile; face vitele
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
voie, să vâre sau să alunge epizootia; ea face să treacă laptele vacilor productive în mamelele vacilor sterile; face vitele grase sau slabe pe loc, și asta cu un cuvânt sau un gest. Puterea sa merge mai departe. O amantă geloasă vrea să-și pedepsească rivala sau chiar să-i taie puțin beregata infidelului? Baba se ocupă de această treabă pentru unul sau doi ducați; nimic mai simplu. Nu e vorba decât de a introduce câteva picături de mercur într-un
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
FP, iar narația în NE (np), este La jalousie de Alain Robbe-Grillet. Este curios că exact consistența cu care se menține tehnica a făcut ca aproape toți criticii să fi numit acel agent anonim un personaj specific: anume, un soț gelos (desigur, aici și titlul a jucat un rol). Dar, cel mai adesea, vocea narativă se asociază, apoi se disociază de personaje care focalizează temporar. Romanul lui Michel Butor, La modification (1957) este unul dintre cele cîteva exemple de romane scrise
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fu luminat de raze albastre. Întunecatele bacante cu lumea lor deliră, împrăștiindu-se prin marile stihii. Tracii s-au convertit la religia lui Orfeu, crezând că acesta a coborât în infern să aplice legea. Fiind în căutarea sufletului soției sale, geloasele bacante l-au supus unui groaznic supliciu. I-au tăiat capul și i l-au aruncat în marele fluviu, unde plutește mereu, strigând etern ca un ecou, din valurile spumoase și tumultoase: Euridice, Euridice. SUPLICIUL Fiind zi de sărbătoare Hermes-zeul
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
soțul prințesei, prințul Mihail. Dogan nu acceptă duelul. -Sunt nemuritor, pe mine glonțul nu mă atinge, Numai dacă ridic un deget ești mort amice. Duelul s-a desfășurat înafara orașului în poiana de la liziera pădurii. Glonțul ucigaș tras de soțul gelos îi străpunse craniul, ucigându-l fulgerător. Când dricul era condus spre cimitir cu trupul magicianului, porni o ploaie torențială. Toți au fugit la adăpost. Caii de la dric au fost deshămați de vizitiu și duși la adăpost. După jumătate de oră
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ale magicianului se consumau în ultima sa reprezentație de iluzionism. O voce macabră străpungea eterul. -Nu uitați că sunt nemuritor. Deviza mea este:Tinerețe fără bătrânețe, viață fără de moarte. Sculat din sicriu, coborî din dric, îndreptându-se spre casa prințului gelos. Materializare spontană. Penetrând zidul intră în casă, devastând totul. Mobile, tablouri, haine. Prințul muri de groază. Adoua zi carul funerar în care zăcea magicianul, a fost găsit lângă castelul prințului. Tragedie și răzbunare. Dincolo de acestea, începe eternitatea. PAȘAPORT PENTRU SATAN
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
vezi ce bucuroase și mândre or să fie când ne vom Întoarce triumfători, acasă, ca niște eroi! - Da’ acuma, unde le spunem că plecăm? prea o să bată la ochi, că plecăm toți, deodată! zise Stanică. A mea, este cam geloasă, cine știe ce o să-și Închipuie? - Bă’, da nărod mai ești! Tu n-ai mințit-o niciodată pe-a ta, când ai plecat și tu, așa, În vizită pe la vreo muierușcă, vreo două -trei zile? - Unde să plec? Glumești! Aoleo, numai să
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
ele nu o să vă mai Întrebe nimic fiindcă nu se pricep la politică. - Da’ bine grăiși nea Mărine, zise Stănică a lu’ Zăpăcitu'. Zgripțuroaica mea nu se pricepe la politică; citește Cancan și Click, ziare de scandal, de-aia este geloasă; tot timpul i se năzare că fac și eu ce fac politicienii, fotbaliștii, patronii... - Zâna mea o să mă creadă, știe că n-o Înșel, zise Dumitrică a lu’ Îmblânzitu'. - Veta este Învățată cu “politica” mea, așa că nu am probleme, spuse
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
soarbă, Când, firul de iarbă, ca un Făt-Frumos, creștea. Gâzele și fluturii se odihneau pe firul mlădios și-ademenitor; și, vai, din când în când mai chicoteau, făcându-l din ce în ce, cuceritor. Dar, într-o zi, vântul, foarte gelos pe înălțimea, culoarea și succesul lui, veni și-l întrebă cu glas mieros: - Frate, de ce ești așa de ’nalt și de verzui pe când, păpădia, e galbenă și mică? Când bat cu putere, te-nclini pân’ la pământ co să te
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
vântura piciorușele mentolate privind fix în ochelarii nesiguri ai lui Braun, zâmbindu-i, fără ca rotofeiul Robert să observe. Filatelistul abia se întorsese din concediu, gata de treabă. Revenise din concediu și tovarășul Manole, se pregătește tovarășul Caropol, Șeful, cu turturica geloasă, tovarășa Gina, peste câteva zile se întorc și Mehmed și bonomul Mișu Varlam, curând vor pleca Nalbandu, molia, bătrânul burlac bolnăvicios, și Lucian Vornicu și doamna Mitulescu știe tot scrie tot tace tot. Neclintit, doar ziarul, pe toate birourile : „Întărirea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cumpărături și acolo I-am întîlnit pe domnul... Se întrerupse, râse cu mici hohote scurte și continuă tot rîzînd: ― Atunci ce mi-am zis? Hai să-l iau cu mine, să-l prezint lui Apostol, ca nu cumva să fie gelos!... Și uite așa I-am luat... De altfel și el e logodnic, așa că... Iar râse. Acuma însă cei doi, încurcați, zâmbiră cu câte o ușoară plecăciune. Marta, încurajată, deveni mai sinceră, aruncă la o parte râsul silit și urmă cu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
față, numai bărbuța de milițian părea mai blondă, mai rară și mai neîngrijită. După câteva minute, Bologa îl pofti dincolo, să vorbească mai în tihnă. Acolo găsiră pe Ilona, care nu mai lăsa pe Petre nici să intre în odaie, geloasă și dornică să-și servească ea singură logodnicul și să-l îngrijească. Klapka, văzînd-o, nici una, nici două, o luă ștrengărește de gușă, alegîndu-se cu o palmă zdravănă peste mână. ― Aa? Aprigă fetiță! murmură căpitanul uimit. Ce-i drept, lovește țapăn
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
observasem cu îngrijorare că toată demnitatea mea constă în gậndurile care mă învăluiau treptat ca o eternă simfonie cu nenumărate instrumente. Nervii se cutremurau puternic la gậndul că un șir de plăceri mărunte pot alcătui ceea ce noi numim fericire. Devenisem geloasă, cumplit de geloasă, semn că iubeam cu adevărat. Încercam să mă controlez, să mă autosugestionez, cu gậndul că nu are rost să fii geloasă pe un mort, pentru că, în definitiv, și uitarea e scrisă în legile omenești, dar nimeni nu
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
că toată demnitatea mea constă în gậndurile care mă învăluiau treptat ca o eternă simfonie cu nenumărate instrumente. Nervii se cutremurau puternic la gậndul că un șir de plăceri mărunte pot alcătui ceea ce noi numim fericire. Devenisem geloasă, cumplit de geloasă, semn că iubeam cu adevărat. Încercam să mă controlez, să mă autosugestionez, cu gậndul că nu are rost să fii geloasă pe un mort, pentru că, în definitiv, și uitarea e scrisă în legile omenești, dar nimeni nu cunoaște încă întunecatele
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
puternic la gậndul că un șir de plăceri mărunte pot alcătui ceea ce noi numim fericire. Devenisem geloasă, cumplit de geloasă, semn că iubeam cu adevărat. Încercam să mă controlez, să mă autosugestionez, cu gậndul că nu are rost să fii geloasă pe un mort, pentru că, în definitiv, și uitarea e scrisă în legile omenești, dar nimeni nu cunoaște încă întunecatele resorturi ale feminității ! Rămăsesem veșnic o enigmă chiar pentru mine însămi, un mister indescifrabil. Mă consideram tot timpul o femeie de
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
veșnic o enigmă chiar pentru mine însămi, un mister indescifrabil. Mă consideram tot timpul o femeie de o rară finețe intelectuală, iar acum ajunsesem să mă îndoiesc de mine. Devenisem și mai sentimentală și mai afectuoasă parcă, dar și mai geloasă. Toată viața îi disprețuisem pe cei care mă doreau cu ardoare, iar acum probabil voi ajunge să iubesc un om care mă va detesta curậnd... Mă obișnuisem să fiu o femeie adevarată și să privesc în sufetul fiecărui bărbat ca
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
-ncreți tu fruntea ta. Durerea chiar de-o simulezi - eu simt Fiori adânci în pieptul meu trezind. Ah! cât ești tu de mândră și frumoasă Când râzi, când plângi, când mă săruți, când - ah! Cuprind în mâni eu capul tău - geloasă! Și sărut ochi-ți plini de lacrimi, ah! Ei strălucesc ca stelele focoase Ce-ntr-a junie-mi noapte lumina! Și te iubesc, și te sărut, te-ador Amorul meu, nespusul meu amor! O, nu-mi muri, o, nu-mi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ș-o ardică, de pulpa-i vezi, stăpâne, 10Tu nu surâzi cu râsul cel lacom și murdar, Tu nu ești ca un taur și nu ești ca un câne, Ce umil dă din coadă cățelei lui cu har. Nu ești gelos - ferit-a... cucoșii doar și vierii Au numai obiceiul de-a se lupta-n duel. 15Tu nu ai patimi scumpe și lacrima muierii Nu mișcă al tău suflet, nu-ntunecă de fel. Ești bun cu ai tăi semeni, nu c-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Iar graiul tău când blând și când ostil Făcea singurătatea-mi sgomotoasă, Cum e cu sgomot luna lui April. Și în necazul tău și mai frumoasă Te cuprindeam, să nu te mai retragi, Să-mi plângi la piept la dragoste geloasă. Și ne-am fi fost atât, atât de dragi... Ca o crăiasă mi-ai fi fost cu toane, Eu lacom de-al tău farmec ca un pagiu. Dar azi, loviți de ale sorții goane, Viața-mi pare-un istovit isvor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]