4,186 matches
-
a desfășurat (și se desfășoară în continuareă începând cu momentul în care omul, din considerente religioase sau sesizând importanța economică a creșterii organizate a animalelor, a început înregistrarea genealogiei. Astfel, reperele cele mai sigure ale acestui proces rămân totuși registrele genealogice. Noțiunea de istorie genetică este relativ nou apărută în vocabularul de specialitate zootehnic românesc (aproximativ a doua jumătate a anilor ’60Ă, deși în dicționarele tehnice și în lucrările de specialitate internaționale termenul a fost vehiculat foarte des (începând cu anii
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de analiză sau istorie genetică este foarte pretențios. Conform denumirii sale, o istorie genetică ar trebui să includă, în primul rând, dinamica frecvenței genelor și genotipurilor de-a lungul generațiilor. Într-adevăr, acest lucru ar fi de dorit, însă registrele genealogice nu permit. Am amintit că afirmația ar putea fi discutabilă. Discuția care s-ar naște nu ar proveni dintr-o contrazicere a afirmației, ci pur și simplu ar fi un amendament asupra „asprimii” tratării conceptului. Este adevărat că, neatacând problemele
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
poligenic, analizele genetice ar putea fi redenumite utilizând un termen de genul analiza dinamicii genetice aditive a populațiilor. Prezentul deocamdată nu permite acest lucru și atunci operăm cu rezultatele obținute numai prin prisma datelor ce pot fi extrase din registrele genealogice, asumându-ne erorile de care aminteam și desemnând această acțiune cu termenul cel mai potrivit pentru nivelul actual de cunoștințe, acela de istorie sau analiză genetică. Prin analiza genetică a unei populații, respectiv prin punerea în evidență a strămoșilor importanți
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
analiza genetică a populației devine absolut obligatorie. Dacă ar fi să dăm o definiție, prin istorie genetică înțelegem o acțiune obligatorie în managementul resurselor genetice reprezentată de un ansamblu de analize (de unde și denumireaă ce utilizează datele extrase din registrele genealogice pentru determinarea modului și condițiilor în care 115 populația a evoluat sub efectul metodei de ameliorare și a selecției artificiale aplicate, și cele provenite din controlul oficial al performanțelor pentru estimarea efectului selecției și tendinței genetice. Toate acțiunile au ca
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
XVII-lea, de exemplu), altele le lasă acestora o importantă marjă de libertate: calificând un text narativ drept o "povestire", și nu un "roman" sau o "poveste", autorul contribuie la definirea scenei enunțiative a textului său. Întâlnim aici problematica "claselor genealogice" de la Jean-Marie Schaeffer 48, care insistă asupra faptului că, în literatură, etichetele generice sunt adesea menite să introducă textul într-o genealogie bazată pe un text "prototip", în virtutea unei asemănări stabilite doar de autor: de exemplu, Confesiunile lui Rousseau se
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Institutul de Medicină din Iași. Al doilea copil al Prof. Moruzi este Alexandra Moruzi născută În Iași În anul 1936, căsătorită cu Georges Bossy; după ce a locuit o perioadă la New York În prezent lucrează În mass media În Australia. ARBORELE GENEALOGIC AL FAMILIEI MORUZI Pe internet există un arbore genealogic mult mai complet realizat de familie ce datează din anul 2010. CAPITOLUL IV O ZI DIN ACTIVITATEA SERVICIULUI DE NEUROCHIRURGIE AL PROFESORULUI AL. MORUZI. Autorul acestor pagini de memorialistica, doctorul Epifanie
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Prof. Moruzi este Alexandra Moruzi născută În Iași În anul 1936, căsătorită cu Georges Bossy; după ce a locuit o perioadă la New York În prezent lucrează În mass media În Australia. ARBORELE GENEALOGIC AL FAMILIEI MORUZI Pe internet există un arbore genealogic mult mai complet realizat de familie ce datează din anul 2010. CAPITOLUL IV O ZI DIN ACTIVITATEA SERVICIULUI DE NEUROCHIRURGIE AL PROFESORULUI AL. MORUZI. Autorul acestor pagini de memorialistica, doctorul Epifanie Cozarescu, a ajuns astăzi la venerabila vârstă de 92
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
și faptul că în tinerețe acesta a participat la câteva întâlniri ale Grupului de la Oxford, grup apropiat protestantismului. Răspunzând la întrebarea " Cine ești tu, André?", în volumul său Întrebări despre Dumnezeu, Frossard, după ce face o scurtă prezentare a arborelui său genealogic, scrie: După cum vedeți, sunt rezultatul unui afectuos amestec de religii, care mă predispune în modul cel mai firesc, la ecumenism, pentru a răspunde întrebărilor puse de acesta n-am decât să mă convoc pe mine însumi în adunare generală". Este
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Pompiliu Eliade n-a izbutit câteva zile să dea de urma studenților români; până la urmă i-a găsit pe toți, reuniți solidar sub inițiala D: de Racovitza, de Golesco, de Philippesco, de Manega și chiar „M. Pierre de Pojénar“! Mofturile genealogice alcătuiesc, de mai multe ori, ținta ironiei scriitorilor, semn că fenomenul era destul de răspândit. „Ginerele ce au luat pe Elena - se indignează un personaj al romanului Manoil - o fi având multe merite, o fi învățat ca Guizot și viteaz ca
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
un egoism total, misoginie moderată, gusturi elevate, o cultură mai degrabă mondenă, căci nu citește cărți. Dimensiunea decadentă a personajului, din nou Eugen Barbu exploatează o serie de locuri comune, vine nu numai din dandysmul său, ci și din ficțiunea genealogică pe care o prezintă în fața naivei Eva. Proprietarul de cai o plimbă pe la vechile reședințe ale domnitorilor munteni, Comana, Mogoșoaia, Câlniștea, Fundenii-Doamnei etc. și îi prezintă o serie de morminte de mari boieri ca fiind cele ale strămoșilor săi. "Pe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
foarte rare) de pacienți diabetici cu diabet zaharat prost controlat care au ajuns la vârst înaintate fără a dezvolta complicații cronice diabetice, sugerând existența unui baze genetice protectoare. Argumente suplimentarea au fost oferite de studiile epidemiologice și de analiza arborilor genealogici care au arătat că există familii în care frecvența anumitor complicații este mai mare comparativ cu populația generală diabetică. Studiul predispoziției genetice pentru apariția diferitelor complicații cronice (atât macro cât și microvasculare) a căpătat o mare amploare în ultimii ani
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
mitologia dacică și cea romană: „Este semnificativ că singurul popor care a reușit să-i învingă definitiv pe daci, care le-au ocupat și colonizat țara și le-a impus limba a fost poporul roman: un popor al cărui rit genealogic s-a constituit în jurul lui Romulus și Remus, copiii Zeului-Lup Marte, alăptați și crescuți de Lupoaica de pe Capitoliu. Rezultatul acestei cuceriri și al acestei asimilări a fost nașterea poporului român” . Numele de „get-geți” nu are o semnificație aparte, deosebindu-se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Cei doi scriitori sunt prezentați separat, în două numere. Primul scriitor finlandez, despre care își propune să scrie în numărul 4 al revistei "Universul literar", este Aleksis Stenvall Kivi90. Numele de familie trădează o origine suedeză, cu toate că în arborele său genealogic, constituit pe o perioadă de două sute de ani, nu s-a găsit niciun ascendent suedez. Scriitorul provenea dintr-un mediu modest, tatăl său fiind "un biet tăietor de lemne, sărac, incult și pe deasupra și cu darul beției. Această patimă ucigătoare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
considerate de actualitate, redactate cu talent, chiar dacă aceasta a scris mereu în umbra soțului ei. Mila M. Räihä și Marilena Aldea realizează traducerea unui fragment din F. E. Sillanpää, Silja. Adormită de tânără sau ultimul vlăstar al unui vechi arbore genealogic (Silja. Nuorena nukkunut eli vanhan sukupuun viimeinen vihanta)724. Revista conține și traduceri din literatura dramatică finlandeză. Astfel, în numărul 19, Noora Lemivaara-Khudoikulova și Marilena Aldea publică un fragment în limba română din piesa Regina K, semnată de Laura Ruohonen
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în casă și pare a urmări felul în care familia sa își duce traiul. Muumin are ocazia de a-l întâlni și de a încerca să comunice cu el; o încercare de reconectare cu originile, de închidere a unui cerc genealogic. Textul lui Tove Jansson este, într-adevăr, plin de referințe mitice, iar planul arhaic este înțesat cu referințe culturale. Muumin-ul devine un model de seriozitate în abordarea problemelor capitale cu care se poate confrunta un individ la un moment dat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 32. Sillanpää, Frans Eemil, Cugetări (fragmente), traducere de Mila M. Räihä, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 64. Sillanpää, Frans Eemil, Silja. Adormită de tânără sau ultimul vlăstar al unui vechi arbore genealogic (fragment), traducere de Mila M. Räihä și Marilena Aldea, în "Columna", nr. 18, 2005, p. 30. Sillanpää, F. E., Sfântă mizerie (fragment), în "România literară", an I, nr. 15, 1939, p. 19. Södergran, Edith, Negru sau alb și Un cântec
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
722 Mila M. Räihä, Cugetări, în "Columna", nr. 16, 2002, pp. 64-67. 723 Katja Kontos, Juha, în "Columna", nr. 16, 2002, pp. 83-86. 724 Mila M. Räihä; Marilena Aldea, Silja. Adormită de tânără sau ultimul vlăstar al unui vechi arbore genealogic, în "Columna", nr. 18, 2005, pp. 30-37. 725 Cf. "Columna", nr. 19, 2008, pp. 43-63. 726 Cf. Lauri Lindgren; Ion Stăvăruș, Kanteletar, în "Columna", nr. 2, 1983, pp. 23-25. 727 Cf. Anja Haaparanta, Epopeea națională finlandeză - 150 de ani, în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
concluzia apariției unei noi discipline ori a dispersiei sale în variate discipline și practici individuale din care ar fi provenit. Toate cele trei momente ale definirii studiilor (culturii) vizuale sunt puse în relație cu istoria artei, datorită influențelor metodologice și genealogice, deși s-au constatat fricțiuni importante între practicile stabilite ale istoriei artei și interesele eclectice ale culturii vizuale. Acest lucru s-ar întâmpla deoarece, din punctul de vedere al culturii vizuale, istoria artei ar fi deconectată de la viața contemporană, fiind
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
jocurile retorice și ambiguitate, ca o mișcare de la o tehnică politică la una personală, de la exprimarea periculoasă și curajoasă a adevărului în public, ca drept instituțional, la deconspirarea personală a adevărului față de sine însuși. Din perspectiva lui Raunig, acest proces genealogic, de la critica în public la autochestionarea critică personalizată, s-ar dezvolta în paralel cu descreșterea semnificației sferei publice democratice a agorei și cu procesul educației de la exersarea publică a opiniilor învățătorului la auto-reflexivitatea celor ce învață, care pune în relație
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
disciplinei) și principiile de determinare a condițiilor de existență a discursului (care țin de ritualurile vorbirii, de societățile de discurs, de grupurile doctrinale și de aproprierile sociale), propunându-și în final să treacă la o analiză critică și o descriere genealogică a instanțelor controlului discursiv 205. În cazul procedurilor [externe] de excludere a discursului, anumite interdicții cu privire la libertatea de a vorbi sunt legate atât de dorința cuiva de a spune lucruri care provoacă convențiile, cât și de puterea politică, chiar a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
381. Dacă judecăm "cantitativ" discursul lui Hitler din Mein Kampf, atestă criticul, "cartea [...] se plasează, în mod cert, în categoria urii"382, litera textului fiind copleșită de "venin", în detrimentul, desigur, al "carității", milei sau al dragostei. Însă, observă Burke, "arborele genealogic raționalizat al acestei uri"383 atestă, la origine, "dragostea ariană"384. Cu alte cuvinte, declară criticul, Hitler "extrage o doctrină a războiului dintr-o doctrină a păcii"385, în timp ce incursiunile sale în regim religios fac ca "modelul gândirii lui Hitler
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
le pun în practică, le instituționalizează, și modul în care aceste practici sunt legate de lumea socială. Se folosesc de studii cantitative pentru a demonstra emergența unei culturi globale prin care se răspândesc practici specifice, valori și modele. Folosesc metode genealogice pentru a identifica factorii contingenți. Apelează la comparații structurale pentru a înțelege mai bine condițiile în care normele difuzează de la un context la altul. Folosesc inclusiv simulări pe computer pentru a modela proprietățile emergente ale politicii mondiale. Constructiviștii și raționaliștii
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o pagină la alta, o adevărată surpriză pentru cititori. Viața cuvintelor te prinde la fel ca destinul unei ființe umane. Odată ce ai asistat la nașterea unui cuvânt, trebuie să mergi mai departe, pentru a afla, eventual, elemente despre arborele său genealogic, despre existența lui în cadrul limbii. Astfel se țese o poveste care o antrenează pe alta, și încă una, ca în O mie și una de nopți, cu singura diferență că înlănțuirea istorioarelor se oprește la 101 „fapte lexicale”, cum îi
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Leonida față cu reacțiunea, O făclie de Paște, Schițe nouă etc. 23 1560-1625 [corect: cca. 1590-1647 n. trad.]. 24 Chronique de Moldavie depuis le XIVe siècle jusqu'à 1594, ediție critică și traducere de Émile Picot, cu note și tabele genealogice, Paris, 1878. 25 1633-1662 [corect: 1633-1691 n. trad.]. Fiul său a fost, de asemenea, istoric. 26 1672-1744 [corect: 1672-1645 n. trad.]. 27 1673-1723. 28 1754-1816. 29 1817-1892 [corect: 1817-1891 n. trad.]. 30 1818-1852. 31 1814-1897 [corect: 1816-1897 n. trad.]. 32
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
le emit cei doi vorbitori. Este mai mult decât tacla de cafenea, sunt vocile unor intelectuali insider-i capabili să pună cap la cap date cunoscute, dar invizibile pentru profanii care se aventurează în zona analizei politice. Un maestru al arborilor genealogici Poate cea mai amuzantă, utilă și surprinzătoare manieră de a sonda legăturile profunde din elita politică a tranziției este jocul genealogic (și identificarea relațiilor și legăturilor dintre familii) în care intră cu delicii Vladimir Tismăneanu de câte ori i se dă ocazia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]