4,959 matches
-
nu ne aflăm în afara limitelor dictaturii judicativului cu premisele dialectice. Totuși, este evident tonul diminuat formal din Topica, fapt legat de tema principală a tratatului, aceea despre constituirea raționamentelor dialectice prin stabilirea "locurilor" (topoi) care, datorită unui anumit grad de generalitate, se potrivesc cât mai multor situații concrete de argumentare. Aspectele formale ale constituirii raționamentelor corecte, în general, reprezintă temă pentru Analitici (chiar dacă se acceptă faptul că Topica este anterioară Analiticilor). În lucrarea menționată, tema se referă la alcătuirea premiselor (sau
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de un anumit fenomen, ci are nevoie de un intermediar, care să aibă ceva comun atât cu conceptul, cât și cu intuiția. Timpul poate fi acest ceva intermediar, deoarece modelând formal diversul sensibil al intuiției, capătă un anume grad de generalitate și se exprimă ca aplicație a unei reguli a priori, ceea ce îl apropie de concept. Totodată, el păstrează legătura directă cu materialul sensibil, întrucât orice reprezentare empirică este condiționată, formal, de timp. Dar această poziție intermediară a timpului corespunde, în privința
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logica transcendentală a termenului "deducție", atunci când demersul kantian trece de la unele instanțe analitice la altele de exemplu, de la tipurile de judecăți la categorii are loc o coborâre pe linia "exemplificării" (folosind un termen al logicii organon), adică al pierderii de generalitate; ceea ce reprezintă, în primul rând, nu reducție, ci deducție. Acesta este drumul constituirii cunoștinței: de la "forma" apercepție originară transcendentală ("eu gândesc"), prin unitatea sintetică a conceptului, către schema imaginativă, la intuiția sensibilă, la "obiect". În această coborâre nu se pierde
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru că timpul este ființare ca atare și el obiectualizează: dar obiectualizează, necesarmente, judicativ, fiindcă el este doar corelatul obiectual al actului de a judeca (de "a lega" în forma judecății). Cu ajutorul conceptului aristotelic de ființă, putem spune că timpul este generalitatea fără gen, ceea ce oferă "existență de fapt", ființare, pur și simplu, fiecăruia dintre cei doi termeni, obiectualitate constituită deja în însuși topos-ul judecății, prin structura operațională a acesteia, care conține în mod necesar tocmai "obiectul" propriu: S și P.
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
capătă, odată timporizat predicatul în așa fel încât subiectul însuși să-și intre în funcție, sensul unui act de generalizare. Propriul predicatului, în reducția dictaturii judicativului, este generalizarea sa. În structura judecății, predicatul trebuie să fie, întotdeauna, sub semnul unei generalități în mișcare. De exemplu, dacă spunem despre un S, identificat cu un "român", că este "om", atunci predicatul "om" trebuie să rămână deschis generalizării, așa încât să putem enunța despre acest subiect, "român", tot ce poate fi enunțat despre predicatul "om
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înseamnă a vorbi fără rost, din perspectivă judicativă. Fiindcă la fel stau lucrurile atunci când vrem să gândim timpul ca transcendent, atâta vreme cât el este, din unghi judicativ, ființare, ființarea cutare (așa cum apar Unul și ființa în Metafizica lui Aristotel, ca o generalitate fără gen), dăm peste "aporii". Desigur, la fel se întâmplă atunci când schimbăm termenii, aducându-i în discuție pe ceilalți doi din structura formală și alethică a judecății, anume predicatul și verbul. Măsura în care aporiile trebuie evitate nu constituie încă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
această ființare a Celuilalt. Dar nu cumva sunt două timpuri, așa cum sunt doi subiecți? Potrivit "logicii" urmate până aici, da, sunt două timpuri. Și trebuie acceptat acest lucru, dacă timpul este luat și asemenea ființei și Unului aristotelic, ca o generalitate fără gen, altfel spus, ca "obiect" (oricare) constituit judicativ în poziția de subiect (oricare). În plus, timpul nu trebuie să fie el însuși ceva, pentru a putea fi apoi ființare determinată ca subiect? Nu trebuie să aibă propria sa ființare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
structurile sale formală și alethică, nu însă dincolo de orizontul pe care chiar aceste structuri îl taie în lumea vieții, orizont luat drept lumea ca atare. Numai că nu poate fi încă vorba despre niveluri ontologice propriu-zise, ci despre trepte de generalitate; nici nu ar fi posibil un veritabil sens de diferență ontologică și, pe baza acestuia, o ierarhie a gradelor de constituire judicativă, fiindcă dictatura judicativului ni s-a dezvăluit, până aici, numai în orizontul de constituire a elementelor judecății. În privința
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de constituire judicativă și pentru obiectul corelativ constituit. Fenomenologic, "eu" mă aflu în punctul zero al lumii, cum spun Husserl, Heidegger, M. Merleau-Ponty ș. a., iar constituirea "lumii" este în funcție de "mine". Să fie vorba, totuși, despre o teză judicativă? Revenind la generalitatea căpătată prin constituirea ființării conștiente, ne întrebăm: cum poți, ca om, să vezi lucrurile ne-uman? (Cum e să fii liliac? se întreabă Thomas Nagel, tematizând chiar această problemă.208) Nu poți, desigur, și atunci trebuie să accepți că toate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de a înteți problema propriu-zisă, fără a-i da vreo soluție. Până la urmă, omul, chiar dacă este constrâns la un mod de a fi, condiționează tot ce intră în raza vieții și existenței sale. Dar putem coborâ din nou de la această generalitate propusă de ființarea conștientă luată în sine la însuși "eul" constitutiv: însă tot prin ființarea conștientă, care este construită obiectual asemenea timpului și celorlalte elemente judicative, adică în așa fel încât fiecare, chiar dacă are un sens de generalitate, să se
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de la această generalitate propusă de ființarea conștientă luată în sine la însuși "eul" constitutiv: însă tot prin ființarea conștientă, care este construită obiectual asemenea timpului și celorlalte elemente judicative, adică în așa fel încât fiecare, chiar dacă are un sens de generalitate, să se constituie ca atare, în carne și oase, prin fiecare act de constituire judicativă. De exemplu, S (subiectul) judecății să fie constituit ca S, pur și simplu, dar, totodată, ca acest-S. Dictatura judicativului îngăduie transmutări interogative, problematice, dubitative
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
general, după cum am observat deja. Această structură semantică justifică anumite trăsături ale discursului de tipul dictaturii judicativului, cel puțin pentru istoria filosofiei: a) locul privilegiat pe care îl are teoria categoriilor în filosofie (fapt care întărește și impune caracterul de generalitate al predicatului, ca element al judecății); b) accentul formal al regulilor care constrâng gândirea și separarea conținutului ("obiectului") acesteia pentru a fi recondiționat strict formal, adică exclusiv la nivelul judecății, în cadrul relației dintre "pozițiile" de subiect și de predicat; c
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dintre subiectul și predicatul logic); d) predeterminarea unui orizont de tematizare în care "obiectul" îl constituie, pe de o parte, "situația existențială", ca relație între om și "lume", iar pe de alta, particularitățile vieții omului pe fondul unei structuri de generalitate care se limitează la gradul de generalitate al predicatului, exprimat în relația sa condiționată cu subiectul, într-o judecată. Aspectul alethic al judecății (ale cărui elemente sunt verbul, adică "este", și timpul), reconstituit din perspectiva timpului, ceea ce conduce către o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unui orizont de tematizare în care "obiectul" îl constituie, pe de o parte, "situația existențială", ca relație între om și "lume", iar pe de alta, particularitățile vieții omului pe fondul unei structuri de generalitate care se limitează la gradul de generalitate al predicatului, exprimat în relația sa condiționată cu subiectul, într-o judecată. Aspectul alethic al judecății (ale cărui elemente sunt verbul, adică "este", și timpul), reconstituit din perspectiva timpului, ceea ce conduce către o reflexivitate parțială (timpul fiind element al aspectului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
află în Metafizica, VII (Z)1038b, unde filosoful susține că doar "poziția" de predicat poate fi preluată de universal.226 Din punct de vedere logic, lucrurile sunt destul de clare, deoarece criteriul după care sunt judecate pozițiile îl reprezintă gradul de generalitate al noțiunilor corespunzătoare individualului și universalului. Astfel, individualul este cea mai puțin generală noțiune, "părțile" sale nefiind tot noțiuni, în vreme ce noțiunea universalului este cea mai generală, nefiind posibilă deasupra sa, în sens de generalitate, o altă noțiune. Și trebuie să
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecate pozițiile îl reprezintă gradul de generalitate al noțiunilor corespunzătoare individualului și universalului. Astfel, individualul este cea mai puțin generală noțiune, "părțile" sale nefiind tot noțiuni, în vreme ce noțiunea universalului este cea mai generală, nefiind posibilă deasupra sa, în sens de generalitate, o altă noțiune. Și trebuie să fim de acord că, "logic", lucrurile pot sta astfel: dar mai degrabă după definirea individualului și universalului în acest chip; altfel, ajungem la o circularitate, care ne menține în același orizont, fără deschidere, ceea ce
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
individual și universal, în această ierarhie, se află specia și genul; acestea pot avea când poziția de subiect, când pe cea de predicat, în deosebire de individual și universal, care sunt noțiuni unipoziționale. Ierarhizarea noțiunilor pe baza definirii, după criteriul generalității, a individualului și universalului, este cu totul semnificativă pentru felul de a reglementa al dictaturii judicativului. Dar problema ar fi acum, în orizontul reducției judicative, chiar trecerea subiectului de la statutul de substrat la cel de individual, și a predicatului de la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vorba doar despre o simplă ierarhie în două înălțimi, ci despre ierarhii complicate, subordonate, totuși, acestui sens originar de ierarhie ontologică: substanță primă, însușire, și celui de ierarhie logică: subiect ca individual (substanță primă), predicat ca universal (însușire de maximă generalitate). S-a ieșit uneori din această constrângere exprimată de ierarhia originară, de sens ontologic și totodată logic, prin gândul despre universal ca un fel de individual, așadar nu doar ca un general maxim (extrem). O asemenea întâmplare are, totuși, o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prostie să mă gîndesc la asta. Fratele este cu zece ani mai mic... Ei, întreb și eu așa, teoretic. "Teoretic" este cuvîntul adînc, învățat mai recent, dar nu mă arăt surprins. Bătrînul continuă preambulul la o discuție savantă. Începe cu generalități. Ce-s oamenii ăștia din Cuba? Latino-americani. Mulatri, negri, metiși și de tot felul. Mănîncă spurcăciuni? Adică, ce vrei să întrebi? Dacă mănîncă lighioane spurcate. Nu, mănîncă ce mîncăm și noi. Au unele fructe în plus și altele în minus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pînă acum cîțiva ani puerile și bizare francezilor ce vizitau Statele Unite și erau văzute ca unul dintre semnele cele mai evidente ale incompatibilității funciare dintre cele două mentalități, s-au implantat și aclimatizat în Franța cu o ușurință și o generalitate ce reprezintă o lecție asupra căreia istoricul civilizațiilor trebuie să mediteze. În acest domeniu, ca și în altele, asistăm la o vastă experiență de propagare, probabil nu foarte diferită de acele fenomene arhaice pe care eram obișnuiți să le studiem
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
economică e entropică... În fond, ca invenție umană, măsura trebuia să rămână umană. Etalonul a devenit din unitate de măsură a fiecăruia, și unealtă, apoi aparat tot mai complex. À propos de economic: ce iei pe mere, adică simplitate, uniformitate, generalitate a unității, dai pe pere, o aparatură tot mai complexă. Se măsoară o dimensiune, ceva ideatic, dar materializabil, odată ce a fost materializat În ceva. Dar dimensiunile definesc de fapt cadrul oricărei existențe: un spațiu - lungimea, lățimea și Înălțimea - și un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
schimbat nume dragi de persoane sau de locuri și a lăsat visul să preia locul realității. Cel mai adesea, primul imbold de numire a celor din realitatea imediată era cenzurat, iar la transcrierea textului, acesta dispărea (aproape) cu totul în generalitatea ideilor sale. Tocmai de aceea, identificarea nu numai a textelor, dar chiar afirmarea fără dubiu a diverselor "surse" de inspirație, unele presupuse, altele cu totul incerte, au descurajat cercetătorii în a înainta prea mult pe această cale spinoasă, așa încât mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ziua și anul menționate la început. Pentru România, Radu Berceanu, reprezentant autorizat Pentru Bancă Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Andrew Vorkink, director de țară Unitatea de țară România și Bulgaria Europa și Asia Centrală Anexă 1 TRAGEREA SUMELOR DIN ÎMPRUMUT A. Generalități 1. Tabelul de mai jos precizează categoriile de articole care vor fi finanțate din sumele împrumutului, alocarea sumelor împrumutului pe fiecare categorie și procentul cheltuielilor pentru pozițiile care vor fi astfel finanțate din fiecare categorie: 2. Pentru scopurile acestei anexe
ACORD DE ÎMPRUMUT din 13 octombrie 1999 privind finanţarea Proiectului de închidere a minelor şi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126733_a_128062]
-
de consultanță pentru o evaluare a sectorului de mediu. Se preconizează finalizarea Proiectului până la 31 decembrie 2004. Anexă 3 GRAFICUL DE AMORTIZARE Anexă 4 ACHIZIȚII cu exceptia părții B 1 a Proiectului Secțiunea I Achiziții de bunuri și lucrări Partea A: Generalități Bunurile și lucrările vor fi achiziționate în conformitate cu prevederile secțiunii I din Ghidul pentru achiziții în cadrul împrumuturilor B.I.R.D. și creditelor IDA, publicat de Bancă în ianuarie 1995 și revizuit în ianuarie și august 1996, septembrie 1997 și în ianuarie 1999 (Ghidul
ACORD DE ÎMPRUMUT din 13 octombrie 1999 privind finanţarea Proiectului de închidere a minelor şi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126733_a_128062]
-
anexă nr. 1 la Ghid. 3. Analiza ulterioară În ceea ce privește fiecare contract neguvernat de paragraful 2 din această parte, se vor aplica procedurile stabilite în paragraful 4 din anexă nr. 1 la Ghid. Secțiunea a II-a Angajarea consultanților Partea A: Generalități Serviciile de consultanță vor fi achiziționate în conformitate cu prevederile Introducerii și ale secțiunii IV din Ghidul pentru selectarea și angajarea consultanților de către împrumutații Băncii Mondiale, publicat de Bancă în ianuarie 1997 și revizuit în septembrie 1997 și în ianuarie 1999 (Ghidul
ACORD DE ÎMPRUMUT din 13 octombrie 1999 privind finanţarea Proiectului de închidere a minelor şi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126733_a_128062]