4,554 matches
-
de lucrări dedicate Anticristului, ale căror concluzii vor fi uneori reluate în prezenta lucrare. H. Gunkel publica în același an, 1895, la Göttingen, volumul intitulat Schöpfung und Chaos in Urzeit und Endzeit, cuprinzând o analiză comparativă a primului capitol din Geneză și a capitolului 12 din Apocalipsa lui Ioan, concluzionând că cele două fragmente revalorizează un foarte vechi mitem babilonian, și anume confruntarea dintre Marduk și Tiamat. Înaintea lui Bousset, el respinge lectura izolată a Apocalipsei, pledând pentru integrarea textului ioanic
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Cartea cu rețete pentru Anna Apafi, 1667), în Medicusi es bórbély mesterseg, Budapesta, 1989, nr. 205, 206, p. 310. în același volum, un studiu de I. Török, la p. 141. 560. Vezi Călători străini..., vol. VIII, p. 378; Nelu Zugravu, „Geneza creștinismului popular al românilor”, în Biblioteca Thracologica, XVIII, București, 1997, p. 536. 561. Vezi Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători, ediție de A. Anghelescu, București, 1981, p. 465; Nelu Zugravu, op. cit., p. 541, nota 132. 562. în Cronicele slavo-române, ed.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
achizițiile cercetărilor actuale cu elemente consacrate de critica și istoria literară mai veche. Exegeta dezvoltă însă și un punct de vedere personal, care se reliefează de fiecare dată, cadrul fiind o schemă cvasiidentică, aplicată în investigarea fiecărei opere: date biobibliografice, geneză, receptare, arhitectură generală (simetrii, opoziții, polifonie), organizare tematică, personaje, modalități epice și dramatice, descriere, dialog, temporalitate și spațialitate, probleme estetice, etice și filosofice incluse în text. În funcție de particularitățile unei scrieri, structura comentariului se modifică, secvențele își schimbă ordinea și ponderea
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
psiho-biologică a omului civilizat la tipul uman primitiv, crud, sălbatic, violent, irațional, nesociabil, lipsit de conștiință morală. Teza Își are rădăcinile În teoria lui A. Morel și V. Magnan, fiind cunoscută sub denumirea de teoria degenerescenței care caută să explice geneza tulburărilor psihice. În domeniul psihiatriei, unde insensibilitatea morală a unor persoane face ca acestea, deși nu sunt normale, să nu poată fi considerate nici bolnave psihic, postulatul degenerescenței este preluat de Pritchard, care include acești indivizi În categoria clinico-psihiatrică denumită
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de personalitate decât de tipuri de personalitate, dar această precizare de termeni nu afectează cadrul epistemologic al problemei. Din cele prezentate mai sus, rezultă că tipurile morale de personalitate au caracteristici particulare care le diferențiază, atât În ceea ce privește configurația, cât și geneza lor, de celelalte tipuri psihologice. Tipul de personalitate, din punct de vedere moral, derivă dintr-un model. Modelul este cel care stă la baza formării tipurilor morale de personalitate. Pentru I. Gobry, „când vorbim de un model se subînțelege o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin sistemul de valori oferite persoanei și pe care aceasta, selectându-le În virtutea propriilor sale aspirații, le interiorizează, construindu-și din ele Supra-Eul, depozitarul unui sistem de valori și norme personale care va controla conduitele, acțiunile și relațiile persoanei respective. Geneza tipurilor psihomorale Un factor important În Înțelegerea tipurilor psihomorale este legat de factorii care contribuie la formarea acestora. Am arătat mai sus că trebuie făcută diferența Între tipul psihologic, constituțional-genetic, și tipul moral de personalitate, fără Însă a le separa
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
moralei, prin efectele binelui și răului asupra persoanei umane. Condiția normalității morale a ființei umane este dată de valorile de bine, pe când condiția anormalității morale, a imoralității sau vicierii ființei umane, este dată de influența răului asupra acesteia. Conform mitului genezei, omul primordial, creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu era bun. El era pur din punct de vedere moral. Violând Însă interdicțiile care i-au fost impuse de către voința divină a arhetipului suprem, omul a devenit impur prin păcat, Înlocuind
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
anumită structură de factură perversă a Eului, tulburări ale conștiinței morale, care este Înlocuită cu o conștiință pervertită, factori psihologici de natură psihotraumatizantă (frustrări, complexe, carențe emoționaleă etc. 1Ă Imaturitatea sau structurarea deviantă a supraeului are o importanță majoră În geneza tulburărilor psihomorale ale unei persoane, Întrucât supraeul este depozitarul valorilor morale care normează și cenzurează conduitele și acțiunile persoanei respective. Un supraeu slab, nedezvoltat, sau dezvoltat vicios, poate favoriza apariția unor tulburări psihomorale de diferite tipuri. 2Ă Răul model și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
slab, dominat și submisiv; labilitatea și insecuritatea; incapacitatea de autoafirmare și insatisfacția care decurge de aici; imposibilitatea de a se impune și de a fi mulțumit de sine și de acțiunile sale; sugestibilitatea crescută etc. 4Ă Un rol esențial În geneza și dezvoltarea tulburărilor psihomorale Îl au tulburările conștiinței morale. Slăbirea conștiinței morale, ca factor de cenzură al intențiilor și actelor, al conduitelor individului, este esențială. Locul conștiinței morale este luat, În cazul acesta, de către conștiința pervertită. Conștiința pervertită este cea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
788-793; Manolescu, Arca, I, 141-157; Piru, Ist. lit., 154-160; Valentin Tașcu, Fundamentarea ideologică a tiparului sociologic din romanele lui I. Slavici, DFC, 39-61; Cheie-Pantea, Palingeneza, 40-53; Marcea, Varietăți, 87-94; Țeposu, Viața, 24-34; Zaciu, Viaticum, 167-180; Cioculescu, Itinerar, IV, 144-156; Cosma, Geneza, 200-281; Ion Dodu Bălan, Ioan Slavici sau Roata de la Carul Mare, București, 1985; Indrieș, Polifonia, 126-143; Vintilescu, Secvențe, 81-83; Craia, Fețele, 20-23; Popovici, Eu, personajul, 11-81, 127-144; Vasile, Conceptul, 106-110; Țepelea, Opțiuni, 199-203; Negoițescu, Ist. lit., I, 114-116; Vlad, Lect
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
România nu are indianiști: evident, nu unii comparabili cu Eliade, dar nici măcar unii onești și muncitori pur și simplu. În această privință suntem Încă sub realitatea, și așa dramatică, descrisă de Eliade În prefața la Cosmologie și alchimie babiloniană 2. Geneza și supralicitarea credibilitățiitc "Geneza și supralicitarea credibilității" Prin această singură nuvelă arborescentă, scriitorul Mircea Eliade a reușit să reintroducă figura doctorului Honigberger În cultura română (și să Îl facă cunoscut altundeva, datorită traducerilor nuvelei 3). Chiar dacă numai el știa diferențele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
evident, nu unii comparabili cu Eliade, dar nici măcar unii onești și muncitori pur și simplu. În această privință suntem Încă sub realitatea, și așa dramatică, descrisă de Eliade În prefața la Cosmologie și alchimie babiloniană 2. Geneza și supralicitarea credibilitățiitc "Geneza și supralicitarea credibilității" Prin această singură nuvelă arborescentă, scriitorul Mircea Eliade a reușit să reintroducă figura doctorului Honigberger În cultura română (și să Îl facă cunoscut altundeva, datorită traducerilor nuvelei 3). Chiar dacă numai el știa diferențele dintre biografia reală și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
adecvat, scrierile lui S. pot fi anexate sociologiei literare, dar și istoriei literare, pe care le provoacă din perspectiva mereu fertilă a interdisciplinarității. SCRIERI: Generație și cultură, București, 1985; Lectura și biblioteca publică, București, 1991; Civilizație și națiune, București, 1996; Geneza modernă a ideii naționale, București, 2001; C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, I, București, 2003. Ediții: C. Rădulescu-Motru, Etnicul românesc. Naționalismul, pref. edit., București, 1996, Timp și destin, pref. edit., București, 1997, Psihologia poporului român, pref. edit., București, 1999; Nichifor
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
cu Vasile Rebreanu), I-II, Cluj-Napoca, 1979-1981; Povești din curtea mea, Timișoara, 1980; Trofeul, Cluj-Napoca, 1980; Sus, în satul de argint, București, 1981; Marile vacanțe, Cluj-Napoca, 1984; Imperiul unei singurătăți, București, 1985; Scrisori din Isihia, Cluj-Napoca, 1987; Valahia în „Cartea Genezei”, Cluj-Napoca, 1996; Norul de martori, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Felea, Dialoguri, 267-269; Oarcăsu, Opinii, 184-195; Nicolae Manolescu, „Fântâni”, CNT, 1966, 33; Gabriel Dimisianu, „Fântâni”, GL, 1966, 33; Marian Popa, „Drumul Gomorei”, LCF, 1968, 4; George Pruteanu, „Drumul Gomorei”, CRC, 1968
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
cinci sute de ediții. În cel dintâi volum au fost incluse scrierile „începuturilor” (1897-1904), precum și cartea de debut, Povestiri (1904), notele și comentariile fiind realizate - aici și la toate celelalte tomuri - în colaborare cu Fănuș Băileșteanu, care se ocupa de geneza și de receptarea operei în epocă. Volumul, extrem de favorabil primit de critica literară, va fi distins cu o „mențiune specială” de juriul premiilor Perpessicius, făcând și obiectul unei dezbateri la Muzeul Literaturii Române. Au urmat alte șapte tomuri până în 1997
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
versiunile lui paralele. Ș. alcătuiește, cu ajutorul lui I.-A. Candrea, și un indice de motive, personaje, simboluri, locuri și obiecte caracteristice imaginației populare reflectate în basm, lucrare utilă, ce prefigurează indicele de motive al lui St. Thompson. Explică însă limitat geneza poveștilor, evoluția lor și exagerează punând basmul românesc sub pecetea, cvasiobligatorie, a unui mit antic. Nefiind un culegător de folclor, pentru cele cinci sute de basme pe care le prezintă în rezumate (utilizate și în tipologia lui A. Schullerus, în
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
232-235; Cioculescu, Varietăți, 380-383; Negoițescu, Scriitori, 277-280; I. Oprișan, Poetul Ion Marin Sadoveanu (Din perspectiva unor noi documente literare), LL, 1967; I. Oprișan, Ion Marin Sadoveanu - schiță biografică, RITL, 1967, 2; Regman, Cărți, 123-136; Baconsky, Marginalii, 54-65, 168-174; Ion Oprișan, Geneza trilogiei lui Ion Marin Sadoveanu, SIL, 445-459; Piru, Panorama, 269-272; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 27; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 562-569; Victor Stoleru, Crochiuri de istorie literară, București, 1974, 75-89; Micu, „Gândirea”, 675-676, 876-878, 980-982; Valeriu Râpeanu, Interpretări și înțelesuri, București
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
socială (L. Frighi). Pe aceste considerente se poate afirma că igiena mintală se ocupă de raporturile dintre individ și societate, boala mintală fiind expresia ruperii acestei legături (L. Frighi). Rezultă de aici că în aprecierea stării de sănătate mintală, a genezei și menținerii acesteia, un rol esențial este jucat de societate. Acest efect a fost recunoscut și susținut de E. Fromm, pentru care „natura individului depinde de structurile societății sale”. După O. Klineberg, sănătatea mintală este o stare care permite dezvoltarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de sănătate mintală va fi direct și imediat influențată de variațiile acestora, fie în sens pozitiv (sanogenetic), fie în sens negativ (morbigenetic). H. Schulze, ocupându-se de analiza evoluției sociale a omului și a sănătății mintale a acestuia, precum și a genezei, în decursul istoriei, a bolilor psihice, a stabilit existența a patru etape importante de evoluție a umanității. În decursul acestor etape asistăm la o schimbare importantă a persoanei umane și a societăților, prin influența modelului socio-cultural. Etapele de evoluție socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cauzele stresului, majoritatea autorilor sunt de acord în a le recunoaște pe următoarele (L.T. Benjamin, J.R. Hopkins, J.R. Nation): - evenimentele psihotraumatizante; - evenimentele și greutățile vieții cotidiene; - conflictele; - frustrările, carențele emoționale, situațiile castratoare. Un rol deosebit de important se acordă conflictelor în geneza stresului psihic. În sensul acesta, sunt recunoscute trei tipuri principale de conflicte: a) conflictele de „abordare-apropiere”, când individul este pus în fața a două alternative cu același grad de atracție, fiind obligat să aleagă una dintre ele; b) conflictul de „apropiere-evitare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale unei realități constrictive pentru el; în acest caz, refugiul în imaginar devine un pericol grav pentru starea de sănătate mintală și dezvoltarea psihică ulterioară ale copilului; în ceea ce privește devianțele, E. Bleuler și H. Claude au subliniat importanța acestei predispoziții în geneza autismului și a schizofreniei; alte devianțe care mai pot apărea sunt obsesiile, scrupulele, fobiile, misticismul anormal, mitomania; în toate aceste situații, familia este prima care are datoria de a-l împiedica pe copil să evadeze în imaginar în afara situațiilor de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
altele similare; c) teoria anomistă (E. Durkheim), care leagă devianța de anomia socială; d) teoria întregirii (B. Bernstein), bazată pe conceptele sociologice și constând în asimilarea unor atitudini de tip delictual. R.A. Dentler și K.T. Erickson propun trei ipoteze în geneza comportamentului deviant: a) comportamentul deviant tinde să fie indus, permis și susținut de un anumit tip de grup social favorizant; b) funcțiile comportamentului deviant ajută la menținerea stabilității grupului respectiv; c) grupul poate rezista numai prin calitatea de a fi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și narcisismul, în adoptarea unui statut social (bolnavul devine un „caz interesant”); valorizarea statutului social - cu cât bolnavul are un statut social mai precar, cu atât nevoia lui de valorizare prin boală crește. 2. Natura și tipologia bolilor psihice În ceea ce privește geneza și interpretarea bolilor psihice, trebuie avute în vedere două aspecte (K. Schneider): a) anomaliile psihice - varietăți normale ale ființei psihice; consecințe ale unor boli sau malformații; b) conceptele nosologice sau diagnostice, care sunt: somatologice; psihopatologice. Acest punct de vedere deschide
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vedere două aspecte (K. Schneider): a) anomaliile psihice - varietăți normale ale ființei psihice; consecințe ale unor boli sau malformații; b) conceptele nosologice sau diagnostice, care sunt: somatologice; psihopatologice. Acest punct de vedere deschide calea unui „dualism empiric” în interpretarea și geneza bolilor psihice (K. Schneider). Conceptul de boală are în psihiatrie un caracter strict medical, fiind legat de formele proceselor organice morbide. Fără substratul organic, boala are semnificația exclusivă a unei imagini. În psihiatrie, însă, criteriul organic, care este „un concept
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
evenimentele trăite; b) consecințele bolilor și ale malformațiilor. Clasificarea somatologică (etiologică) Clasificarea psihopatologică (simptomatologică) - intoxicații - PGP - alte infecții - alte boli interne - traumatisme cerebrale - ASC - tulburări cerebrale involutive (senile) - epilepsie - malformațiile cerebrale - obnubilarea conștiinței - dezintegrarea personalității și demențele - ciclotimia - schizofrenia 3. Geneza, evoluția și consecințele bolilor psihice Bolile psihice cunosc o etiologie complexă, mult mai bogată și diferită în raport cu cea a bolilor somatice. În general, se consideră că bolile psihice pot fi: ereditare, cu un factor de transmitere familial; dobândite - legate de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]