11,589 matches
-
întoarcere la Chang'an, însoțitorii, extrem de necăjiți, susțineau că Zhou a fost prea nepoliticos cu suveranul. Dar împăratul Wen l-a lăudat: "Doar el este un adevărat comandant de armată" și chiar a tras concluzia că Zhou Yafu este un geniu militar. În anul următor, împăratul Wen s-a îmbolnăvit. Înainte de a-și da ultima suflare, l-a chemat pe prințul moștenitor și l-a sfătuit: Dacă într-o zi vor apărea tulburări în țară, să-l lași pe Zhou Yafu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
o fo noapte/ O fo jumătate moarte/ Numa doru iremii/ Scris pe fața perinii...”. Culorile țipătoare, desenașele sunt făcute ca să le șteargă aerul și apa în cel mai scurt timp, rămânând „pentru eternitate” doar lemnul scrijelit al crucii. De fapt, „geniul” popular Patraș nu face decât să mâzgălească imaginea adevărată a crucii. Pe cruce nu are sens să fie scris altceva decât data nașterii, data morții, numele chiriașului crucii și numele proprietarului de sânge: Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor. Orice epitaf, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
acest an electoral pe care domnii politicieni, atât de la Putere, cât și din Opoziție, n-au înțeles-o: mai mult decât un vot împotriva sărăciei sau corupției, un vot împotriva umilinței. Regimul Crapului Gonflabiltc "Regimul Crapului Gonflabil" „Dacă dictatura naște genii și sentiment național, atunci să mai vină o dictatură.” În vechime, japonezii nu se înmormântau cu numele avut în viață, el murea o dată cu omul; pe stela funerară se trecea alt nume, păstrat pentru lumea de dincolo. După ce, în clarobscurul sălii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
flatulențe, dar Crapul Gonflabil, în caz că scapă o bășină din pricina preaplinului sufletesc, cu siguranță se miră de ce nu simți mireasma Zefirului... Bazat pe cuplul mizil-breban, fripto-comunismul românesc ar fi putut supraviețui până la transformarea soarelui într-o gigantă roșie. „Dacă dictatura naște genii și sentiment național, atunci să mai vină o dictatură.” Am retranscris fraza pentru a mă convinge că n-am halucinații. Va să zică trebuie să moară oamenii de foame și frig sau în temniță, sau să fie împușcați pentru ca Crapul Gonflabil (căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
retranscris fraza pentru a mă convinge că n-am halucinații. Va să zică trebuie să moară oamenii de foame și frig sau în temniță, sau să fie împușcați pentru ca Crapul Gonflabil (căci de el și numai de el e vorba în substantivul „genii”Ă să-și scrie cărțile și să ne umplem de sentiment național. Milioane de destine omenești trebuie strivite în malaxorul totalitar ca să-i iasă Crapului Gonflabil de-un personaj memorabil. Că un astfel de specimen a putut să apară în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
poezia dă năvală din toate părțile peste Stănescu, care nu mai prididește să o recepționeze și să o distribuie publicului însetat de „versuri” ininteligibile. Strategia aceasta, asemănătoare cu a lui Nicolae Breban, urmărea împământenirea ideii că Nichita Stănescu e un geniu. După ce manipularea asta a reușit, când numitul Stănescu rostește sepulcral, cosind aerul cu mâinile: Omul este frunza văzută de om/ Omul este floarea mirosită de om/ Omul este calul călărit de om/ Omul este piersica gustată de om/ Omul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
prin care se perindau cohortele de amici dornici să se frece și ei oleacă de gloria lui „Nichita” (pertuul își are și el rolul unicator și totodată unificator cu lăudătoriiă, chefurile interminabile, amorurile furtunoase, toate au contribuit la fabricarea legendei geniului poetic din Amzei. De N.S. s-au agățat ciorchine critici, poeți, prozatori care vedeau că el are o relație privilegiată cu stăpânirea comunisto-securistă. Cel mai adesea am dat peste versurile lui Stănescu recitate din memorie de culturnici și maiori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
aceste prime cuvinte, tot restul va urma automat după ele. M-am gîndit mereu la acea primă propoziție ca la un fel de pîntec semantic, Înțesat de embrioni plini de viață ai paginilor nescrise, mici crîmpeie scînteietor de inteligente de geniu, ce efectiv abia așteaptă să se nască. Din această matcă grandioasă, Întreaga poveste va țîșni, ca să zic așa, singură afară. Ce deziluzie ! Lucrurile aveau să se dovedească exact pe dos. Și nu se poate, În nici un caz, spune că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
chiar Cartea cu C mare, sau ce mai rămăsese din ea. Am recunoscut-o imediat după miros. Inhalat În această formă concentrată, multifoliată, alcătuită din sute de pagini strînse una peste alta, mi-a provocat o stare de amețeală. Impactul geniului. Am ridicat privirea către volumele rămase pe raftul de jos, din care mama Îl extrăsese pe acesta și am descoperit că pot să citesc destul de bine titlurile. Firește că Încă de la acea vîrstă fragedă sufeream deja de darul catastrofal al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
poată zice “Ai avut ghinion, Firmin” și nu “Asta ți-o puteam spune și noi”. Mijesc bine ochii și-mi fixez telescopul, Însă, din păcate, el nu observă nici un gram de har divin, nu oglindește, amplificîndu-le, nici măcar cîteva sclipiri de geniu, nu descoperă nimic decît o tulburare de alimentație. În loc de telescoape, medicii Își vor scoate stetoscoapele, electroencefalogramele, poligrafele, toate În sprijinul diagnosticului zdrobitor : un caz tipic de biblio-bulimie. Și partea cea mai cumplită din toată povestea asta e că vor avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
creaturi. Și, de asemenea, un umanist, la fel de incurabil. Și totuși, În ciuda - sau poate tocmai datorită ? - acestor slăbiciuni ale mele, În decursul educației mele timpurii m-am putut Întîlni cu o sumedenie de oameni ieșiți din comun și o grămadă de genii. Am conversat cu toți Scriitorii cu S mare. De pildă, cu Dostoievski și Strindberg. În ei, i-am descoperit pe toți cei ce suferă, pe toți istericii ca mine. Și, de la ei, am Învățat o lecție importantă - că, indiferent cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
lanul de secară), „Lui Mary, fie ca această carte să-i aducă un pic de alinare” (În Predici de John Donne), „Doar ca să-ți amintesc de cele două săptămîni de rai italienesc” (În Pietrele Veneției de Ruskin), „Nebunia e doar geniu neînțeles - roagă-te pentru mine” (În CÎntecele inocenței și ale experienței de Blake), „Trăiesc, mor ; am trăit, am murit ; voi muri, voi trăi” (În Frică și cutremur de Kierkegaard). Erau cu zecile, la fiecare nou transport. Era de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
vă imaginați ce a Însemnat acest roman pentru stima de sine a unei ființe ca mine. Gata cu ascunzișurile În umezeala junglei, gata cu vorbele și gesturile fără rost - acum povestea mea se schimbase radical. Etichetelor de PERVERS, CIUDAT și GENIU DE NEÎNȚELES, le puteam acum adăuga adjectivul justificator EXTRATERESTRU. Mă ajută mult ca, În anumite nopți, cînd mă simt singur, să pot ridica ochii spre stele și să le văd nu ca pe fulgi de zăpadă incandescentă În Marele Neant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
a făcut special pentru mine, despre privirea ei. Aș putea să vă spun chiar și ce scrie pe foile ce se adună În teanc lîngă mașina de scris. Există un pasaj În Fantoma de la Operă În care fantoma, un mare geniu care trăiește ascuns din cauza urîțeniei sale extreme, zice că lucrul pe care-l dorește cel mai mult pe lume este să se plimbe pur și simplu seara pe bulevarde, cu o femeie superbă la braț, ca un burghez oarecare. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
fel. Am scotocit după descrieri cît mai detaliate și schițe ale diverselor modele, și le-am văzut chiar la lucru, În filme. Verdictul era categoric : prea mari, prea grele. CÎnd ești mic de statură, nu e suficient să fii un geniu. Chiar dac-aș fi putut apăsa pe taste, poate sărind pe ele de la Înălțime, n-aș fi putut niciodată să bag coala pe tambur - șobolanii nu sînt prea buni la manevrat butoane - sau să acționez brațul metalic ce făcea carul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
un clovn și pe care nu-l duce prea tare capul, un soi de cățel de talie minusculă, cu incisivi ceva mai proeminenți. N-avea nici cel mai mic habar cum sînt eu cu adevărat, că sînt de fapt un geniu cît se poate de cinic, temperat vicios și melancolic, sau că am citit mai multe cărți decît el. Îl iubeam pe Jerry, Însă mi-era teamă că ființa pe care o iubea el nu eram eu, ci un construct creat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
acțiune distructivă, ea nu va putea exercita mai apoi un rol creator. În alegeri, „prima calitate pe care trebuie s-o aibă un candidat este prestigiul. Prestigiul personal nu poate fi înlocuit decât de acela dat de avere. Talentul, chiar geniul nu sunt elemente de succes. Necesitatea pentru candidat de a fi investit de prestigiu, de a putea, prin urmare, să se impună fără discuție, este capitală. Dacă alegătorii, cuprinzând îndeosebi muncitori și țărani, aleg atât de rar pe unul de-
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
grea a învățământului românesc. Aceste deficiențe au condus la alegerea unor oameni datorită charismei lor (farmecului lor personal) sau imitând alegerea făcută de alții. Fostul ministru francez Jules Simon afirma că: „Adunările politice sunt locul de pe pământ unde sclipirea de geniu se face cel mai puțin simțită. Aici nu se ține cont decât de o elocință potrivită cu timpul și locul, cât și de serviciile aduse nu patriei, ci partidelor.” Totuși, politicienii nou apăruți pe scena politică pot aduce o prospețime
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de familie care e minoră, iar polițiștii presupun că... - Vai, domnule Tocilescu, îmi cer o mie de scuze, ce nesimțire din partea subalternilor mei. - Ei, nu-i așa grav... - Sunteți foarte drăguț că ziceți asta, dar este grav! Să aresteze un geniu ca dumneavoastră, un mare creator, un reprezentant al României pe întregul mapamond... - Nu m-au arestat, i-am urmat de bună voie. - Pentru că sunteți un mare om, de-aia... - Ei, lăsați... - Dați-mi numele polițistului care s-a luat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Venim, sigur venim... Am ieșit din secție târând-o pe Dora, care dormise puțin pe un birou, după mine. - Nu te-nțeleg, zise urcându-se în mașină. De ce l-ai lăsat pe mitocanul ăla să scape nepedepsit? Tu ești un geniu, pe când el... el e un nimeni! Ești un om atât de bun! Adăugă fata lingându-mă pe gât. - Hm, da... am răspuns zâmbind și călcând acceleratorul până la fund. Roțile mușcară din asfalt și, din punctul de vedere al unui improbabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
anunță că a băgat dopul în sticlă, dar că mi-o dă cu 10.000 mai ieftin. Era ok. Ne-am întors la masă, unde se vorbea, bineînțeles, despre filme. Discuția era cam dezlânată. - Am văzut un film albanez de geniu, zicea cineva. Era vorba despre un pescar care voia să prindă cel mai mare pește din lume. Un fel de Moby Dick, dar concentrat asupra aspectului social, pescarul simboliza omul muncii... - Am auzit că Almodovar face partea a doua de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
internet; - mp3-player; - multisurround; - diverse alte funcții, pe care Shuoke nu le prea cunoștea. Pe acest veceu deci, pe acest produs de vârf al tehnologiei nipone, pe acest Ferrari sau Rolls Royce sau Lamborghini al veceurilor, pe acest magnific triumf al geniului uman, despre care se spunea - se șușotea - că îl folosea însuși împăratul Japoniei și la a cărui lansare pe piață fuseseră prezenți Hidetoshi Nakata, fotbalist, Takuma Sato, pilot de formula unu, Tomoyasu Hotei, interpret de muzică rock, și Takeshi Kitano
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
nu știu ce... Semnătura mea e prea prețioasă pentru toate fleacurile lor. Să mă legitimez? S-arăt că m-am născut? În fața unor dobitoci de funcționari? Să mă explic lor. Nu, asta nici mort! Ei nu știu cum trebuie să te comporți c-un geniu? Ar trebui să fie bucuroși că le fac o asemenea favoare... Dacă te prind în rețeaua lor, nu mai scapi niciodată. Mi-a depășit așteptările. A avut de băut din banii ăia vreo trei săptămâni, tocmise un taxi să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
tare de tot! Beton! Scrie-o, să n-o uiți... Zi și tu, Sclivi, dacă nu-i așa... se întoarce Anatol, în vreme ce-și desface cureaua de la pantaloni, să mai dea ceva spațiu scriiturii. Bă Bulă, ascultă aici... ai geniu... să-ți fie clar, ge-ni-u... Te lasă mut ăsta micu’, ai? A rămas în niște boxeri cu drăcușori ce-și înfig furcile în baloane în formă de fese. - A, ăștia-s din Germania... mi i-am cumpărat când am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
gât... N-ai pornire, n-ai aprindere... Te-ai înverzit nițeluș... Cool junioru’! Ne taie pe toți, ce mai! - Și cu ce culoare să scriu? se clatină de pe-un picior pe altul, scobindu-se c-un deget între măsele, geniul cel mic. Și un’ să scriu? - Pe Marietta, că-i loc de-o Țiganiadă, declară rituos Anatol. Marietto, lasă suptu’, fă-te-ncoace, dulce mărgăritărel de mai! - Da’ ce culoare? Că nu știu... se mai tânguiește speranța. - Inspirația, ciolovecule, inspirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]