7,863 matches
-
de cunoaștere, cum este secolul care a început. Cu o asemenea putere de calitate superioară, omul Mileniului III este abilitat să facă față noilor provocări ale globalizării, care sunt pe măsura gradului înalt de civilizație atins de societatea contemporană. 1. Globalizarea este procesul de extindere interdependentă la nivel planetar a fluxurilor economice internaționale. Globalizarea actuală este un nou mod de existență a comunității internaționale. Amploarea și conținutul fluxurilor economiei mondiale comerțul cu bunuri și servicii, cooperarea internațională în produse, transporturile și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
calitate superioară, omul Mileniului III este abilitat să facă față noilor provocări ale globalizării, care sunt pe măsura gradului înalt de civilizație atins de societatea contemporană. 1. Globalizarea este procesul de extindere interdependentă la nivel planetar a fluxurilor economice internaționale. Globalizarea actuală este un nou mod de existență a comunității internaționale. Amploarea și conținutul fluxurilor economiei mondiale comerțul cu bunuri și servicii, cooperarea internațională în produse, transporturile și comunicațiile, transferul de tehnologii și dreptul de proprietate intelectuală toate sunt determinate acum
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
este un nou mod de existență a comunității internaționale. Amploarea și conținutul fluxurilor economiei mondiale comerțul cu bunuri și servicii, cooperarea internațională în produse, transporturile și comunicațiile, transferul de tehnologii și dreptul de proprietate intelectuală toate sunt determinate acum de globalizare. Globalizarea nu este nouă. Este observată la începutul secolului al XI-lea, recunoscută până la sfârșitul secolului al XIX-lea și caracteristică a secolului al XX-lea. În era actuală ea este însă diferită, are trăsături specifice: piețe noi piețe valutare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
un nou mod de existență a comunității internaționale. Amploarea și conținutul fluxurilor economiei mondiale comerțul cu bunuri și servicii, cooperarea internațională în produse, transporturile și comunicațiile, transferul de tehnologii și dreptul de proprietate intelectuală toate sunt determinate acum de globalizare. Globalizarea nu este nouă. Este observată la începutul secolului al XI-lea, recunoscută până la sfârșitul secolului al XIX-lea și caracteristică a secolului al XX-lea. În era actuală ea este însă diferită, are trăsături specifice: piețe noi piețe valutare și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu putere economică mai mare decât multe state, rețele globale de organizații neguvernamentale și alte grupări care depășesc granițele naționale; noi reguli acorduri multilaterale privind comerțul, serviciile și proprietatea intelectuală, susținute de reglementări puternice și angajamente pentru guvernele naționale. 2. Globalizarea economiei mondiale ia forme multiple, dintre care: internaționalizarea producției, internaționalizarea tehnologiei, globalizarea pieței de consum și servicii, integrarea piețelor monetare și financiare internaționale, organizarea producției pe baze regionale și mondiale și integrarea ei pe criterii noi, de tip funcțional. La
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
neguvernamentale și alte grupări care depășesc granițele naționale; noi reguli acorduri multilaterale privind comerțul, serviciile și proprietatea intelectuală, susținute de reglementări puternice și angajamente pentru guvernele naționale. 2. Globalizarea economiei mondiale ia forme multiple, dintre care: internaționalizarea producției, internaționalizarea tehnologiei, globalizarea pieței de consum și servicii, integrarea piețelor monetare și financiare internaționale, organizarea producției pe baze regionale și mondiale și integrarea ei pe criterii noi, de tip funcțional. La baza globalizării, se află două procese: unul de natură tehnologică, respectiv, extinderea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mondiale ia forme multiple, dintre care: internaționalizarea producției, internaționalizarea tehnologiei, globalizarea pieței de consum și servicii, integrarea piețelor monetare și financiare internaționale, organizarea producției pe baze regionale și mondiale și integrarea ei pe criterii noi, de tip funcțional. La baza globalizării, se află două procese: unul de natură tehnologică, respectiv, extinderea explozivă a informației, creșterea eficacității comunicațiilor și transporturilor internaționale, al doilea de natură economică, rezultat al înlăturării barierelor naționale față de fluxurile internaționale de bunuri, servicii, tehnologii și capitaluri. Principalii vectori
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
află două procese: unul de natură tehnologică, respectiv, extinderea explozivă a informației, creșterea eficacității comunicațiilor și transporturilor internaționale, al doilea de natură economică, rezultat al înlăturării barierelor naționale față de fluxurile internaționale de bunuri, servicii, tehnologii și capitaluri. Principalii vectori ai globalizării sunt: societățile transnaționale, care acționează prin investiții directe de capital, deschiderea de filiale proprii sau crearea de societăți mixte cu parteneri locali, infuzia de tehnologii noi în țările-gazdă; organizațiile subregionale, regionale și interregionale, care dezvoltă o cooperare multilaterală între țările
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în special a Fondului Monetar Internațional (FMI), Băncii Mondiale și Organizatiei Mondiale a Comerțului (OMC). 3. Pentru exprimarea interdependențelor globale, se folosește deseori în analizele internaționale metafora de "sat global" pentru a caracteriza lumea de azi, căpătând astfel sintetic promisiunile globalizării concomitent cu monitorizarea efectelor ei adverse. Kofi Annan recurgea și el la metafora "sat global" în raportul său privind rolul Națiunilor Unite în secolul al XXI-lea, evidențiind discrepanțele lui2. Prin globalizare, se extind și se aprofundează interdependențele dintre agenții
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
caracteriza lumea de azi, căpătând astfel sintetic promisiunile globalizării concomitent cu monitorizarea efectelor ei adverse. Kofi Annan recurgea și el la metafora "sat global" în raportul său privind rolul Națiunilor Unite în secolul al XXI-lea, evidențiind discrepanțele lui2. Prin globalizare, se extind și se aprofundează interdependențele dintre agenții economici și economiile naționale pe întreg globul, distanțele geografice își pierd din semnificație, oamenii, țările se găsesc mai aproape unii de alții. Aceasta a și determinat introducerea în vocabularul relațiilor internationale a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
interdependențele dintre agenții economici și economiile naționale pe întreg globul, distanțele geografice își pierd din semnificație, oamenii, țările se găsesc mai aproape unii de alții. Aceasta a și determinat introducerea în vocabularul relațiilor internationale a noțiunii de "vecinătate globală". 4. Globalizarea deschide multe oportunități pentru națiunile lumii, pentru miliardele de oameni de pe Terra. Pentru comerțul internațional, globalizarea aduce producția și competiția pe piețele mai largi, care întăresc cunoașterea, productivitatea și eficiența, în special pentru economii mici, deschise. Piețele extinse stimulează producția
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
oamenii, țările se găsesc mai aproape unii de alții. Aceasta a și determinat introducerea în vocabularul relațiilor internationale a noțiunii de "vecinătate globală". 4. Globalizarea deschide multe oportunități pentru națiunile lumii, pentru miliardele de oameni de pe Terra. Pentru comerțul internațional, globalizarea aduce producția și competiția pe piețele mai largi, care întăresc cunoașterea, productivitatea și eficiența, în special pentru economii mici, deschise. Piețele extinse stimulează producția, mărind oportunitățile de folosire a brațelor de muncă și veniturile populației. Investițiile străine de capital și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
investițiile străine directe. În domeniul informației, revoluția din domeniul acesteia face să apară centre de excelență în cercetare, medicină și educație cu acces mai ușor și mai rapid la cunoaștere. În era informației globale, cunoașterea înseamnă putere de calitate superioară. Globalizarea creează oportunități sporite pe piețele muncii și determină restructurarea modernă a acestora. Extinderea acestor piețe, stabilitatea și calitatea muncii sunt variabile strategice cheie în politica dezvoltării, au un rol semnificativ în reducerea sărăciei și îmbunătățirea calității vieții. Crește cererea de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în politica dezvoltării, au un rol semnificativ în reducerea sărăciei și îmbunătățirea calității vieții. Crește cererea de muncă în sectorul terțiar, al serviciilor, al muncii bazate pe cunoștințe și tehnologii intensive, atât în economiile naționale, cât și în fluxurile internaționale. Globalizarea, care duce la creșterea producției, a folosirii forței de muncă, exporturilor, nivelului investițiilor interne și externe, a aplicarii de noi tehnologii, are, în ultimă instanță, efecte semnificative privind condițiile de viață ale populației. Efectul constant, cel mai adesea în ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
tehnologii, are, în ultimă instanță, efecte semnificative privind condițiile de viață ale populației. Efectul constant, cel mai adesea în ultimul deceniu al secolului trecut, este, în acest sens, reducerea sărăciei în unele părți ale globului. Beneficiile economice nete generale ale globalizării sunt pozitive, dar distribuirea lor nu este la fel, nici între țări și nici în interiorul lor. În economia globală, constatăm că țări care reprezintă 70% din populația lumii primesc numai 10% din fluxurile de investiții directe străine. Țările cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în interiorul lor. În economia globală, constatăm că țări care reprezintă 70% din populația lumii primesc numai 10% din fluxurile de investiții directe străine. Țările cel mai puțin dezvoltate, cu 10% din populația lumii, dețin doar 2% din comerțul mondial. În timp ce globalizarea oferă multe oportunități, nu toate țările posedă capabilitatea deplină de a-i folosi avantajele. 5. Problema esențială a globalizării, în noul secol, este extinderea piețelor globale, menținerea avantajelor acestora concomitent cu acordarea de suficient spațiu pentru resursele umane, comunitare și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de investiții directe străine. Țările cel mai puțin dezvoltate, cu 10% din populația lumii, dețin doar 2% din comerțul mondial. În timp ce globalizarea oferă multe oportunități, nu toate țările posedă capabilitatea deplină de a-i folosi avantajele. 5. Problema esențială a globalizării, în noul secol, este extinderea piețelor globale, menținerea avantajelor acestora concomitent cu acordarea de suficient spațiu pentru resursele umane, comunitare și ecologice, asigurând că globalizarea acționează nu doar pentru profit, ci pentru oameni. Ar putea răspunde acestei încercări mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
nu toate țările posedă capabilitatea deplină de a-i folosi avantajele. 5. Problema esențială a globalizării, în noul secol, este extinderea piețelor globale, menținerea avantajelor acestora concomitent cu acordarea de suficient spațiu pentru resursele umane, comunitare și ecologice, asigurând că globalizarea acționează nu doar pentru profit, ci pentru oameni. Ar putea răspunde acestei încercări mai multe cerințe. În primul rând, oportunitățile și beneficiile globalizării ar trebui împărtășite mult mai larg. În ultimul sfert de secol, multe țări, în afară de cele industriale, au
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
menținerea avantajelor acestora concomitent cu acordarea de suficient spațiu pentru resursele umane, comunitare și ecologice, asigurând că globalizarea acționează nu doar pentru profit, ci pentru oameni. Ar putea răspunde acestei încercări mai multe cerințe. În primul rând, oportunitățile și beneficiile globalizării ar trebui împărtășite mult mai larg. În ultimul sfert de secol, multe țări, în afară de cele industriale, au folosit oportunitățile de globalizare economică și tehnologică, dar foarte multe nu. În al doilea rând, globalizarea creează noi amenințări la adresa securității umane, atât
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pentru profit, ci pentru oameni. Ar putea răspunde acestei încercări mai multe cerințe. În primul rând, oportunitățile și beneficiile globalizării ar trebui împărtășite mult mai larg. În ultimul sfert de secol, multe țări, în afară de cele industriale, au folosit oportunitățile de globalizare economică și tehnologică, dar foarte multe nu. În al doilea rând, globalizarea creează noi amenințări la adresa securității umane, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în dezvoltare și tranziție. Aceasta se concretizează în volatilitatea financiară și lipsa de siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cerințe. În primul rând, oportunitățile și beneficiile globalizării ar trebui împărtășite mult mai larg. În ultimul sfert de secol, multe țări, în afară de cele industriale, au folosit oportunitățile de globalizare economică și tehnologică, dar foarte multe nu. În al doilea rând, globalizarea creează noi amenințări la adresa securității umane, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în dezvoltare și tranziție. Aceasta se concretizează în volatilitatea financiară și lipsa de siguranță economică, insuficienta siguranță a muncii, veniturilor și sănătății, pericole ecologice și insecuritate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în cele în dezvoltare și tranziție. Aceasta se concretizează în volatilitatea financiară și lipsa de siguranță economică, insuficienta siguranță a muncii, veniturilor și sănătății, pericole ecologice și insecuritate personală. În al treilea rând, tehnologiile noi pentru comunicații și informații impulsionează globalizarea, dar polarizează lumea în conectați și izolați creând două lumi paralele. Avantajul conectaților este surclasarea celor marginalizați și sărăciți, cărora li se taie glasul și preocupările pentru dialogul global. În al patrulea rând, străpungerile tehnologice globale oferă un mare potențial
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pot să ofere oportunități egale, ele nu egalizează capacitățile indivizilor și țărilor de a beneficia de ele. Cei care nu au abilitatea să profite de oportunitățile oferite de piețele extinse pot rămâne în afara acestui proces. Ca rezultat, este probabil ca globalizarea să duca la o inegalitate și mai mare între țări. III. PARTENERIATUL GLOBAL PENTRU DEZVOLTARE Am fost preocupat în toată activitatea mea diplomatică să descifrez esența, formele de manifestare și consecințele globalizării vieții internaționale. Dar nu doar atât. Am considerat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în afara acestui proces. Ca rezultat, este probabil ca globalizarea să duca la o inegalitate și mai mare între țări. III. PARTENERIATUL GLOBAL PENTRU DEZVOLTARE Am fost preocupat în toată activitatea mea diplomatică să descifrez esența, formele de manifestare și consecințele globalizării vieții internaționale. Dar nu doar atât. Am considerat important să se creeze în lume o conlucrare internațională eficace, deoarece numai forța comună a tuturor națiunilor poate face din globalizare un factor decisiv pentru progres și civilizație. Pentru aceasta, comunitatea internațională
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
activitatea mea diplomatică să descifrez esența, formele de manifestare și consecințele globalizării vieții internaționale. Dar nu doar atât. Am considerat important să se creeze în lume o conlucrare internațională eficace, deoarece numai forța comună a tuturor națiunilor poate face din globalizare un factor decisiv pentru progres și civilizație. Pentru aceasta, comunitatea internațională trebuie să-și creeze programe corespunzătoare. În anii în care eu am fost ambasador și director în MAE, au existat, printre multe altele, două preocupări majore ale tuturor țărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]