2,459 matches
-
de duminică și sărbătoare. Pe scurt El ne dă putere și sănătate pentru trup și în zile de sărbătoare ne hrănește și ne întărește sufletul cu hrana lui cea mântuitoare. Săteanul care-l asculta și era și el un bun gospodar, dar un gospodar creștin mai mult cu numele, se hotărî din acel ceas să respecte duminica ziua de odihnă când va lucra Dumnezeu pentru el și casa lui. 58. Pilda rea ăNeascultarea) Un enoriaș veni la preot să i se
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
sărbătoare. Pe scurt El ne dă putere și sănătate pentru trup și în zile de sărbătoare ne hrănește și ne întărește sufletul cu hrana lui cea mântuitoare. Săteanul care-l asculta și era și el un bun gospodar, dar un gospodar creștin mai mult cu numele, se hotărî din acel ceas să respecte duminica ziua de odihnă când va lucra Dumnezeu pentru el și casa lui. 58. Pilda rea ăNeascultarea) Un enoriaș veni la preot să i se plângă de fiul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Popa se bucura de faima unui „măscărici” în satul său și în satele dimprejur, deoarece s-a dovedit de tânăr priceput în confecționarea măștilor din cadrul obiceiurilor de Anul nou, ca și în compunerea unor urări de strigăt pe la casele gospodarilor. Ele nu i-au adus însă o celebritate care să depășească sfera locală, până când, într-o împrejurare ieșită din comun (săpături arheologice efectuate în zonă) și-a pus la încercare simțul plăsmuirilor, în intenția de a-și concura strămoșii neolitici
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
9 dolari. Cele mai mari pierderi le-a suferit județul Câmpulung Moldovenesc, de unde au fost rechiziționate 1.122 capete însemnând 105.005.736 lei/40.002 dolari 1. În același an, un număr mare de bovine au fost luate de la gospodarii rădăuțeni, cele 985 de capete ridicate reprezentând 9.2184.180 lei/36.873,6 dolari.2 În perimetrul județului Rădăuți au fost numeroase abuzuri și acte de violență, plângerile făcute ulterior de cetățeni fiind o dovadă în acest sens. Una
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
468.600.000 lei/187.440 dolari. Județul Câmpulung Moldovenesc a fost cel mai afectat din acest punct de vedere, numărul cabalinelor luate a fost de 2.353 capete, în valoare de 352.950.000 lei/ 141.180 dolari.3 Gospodarii rădăuțeni au fost prejudiciați, în același an, de către trupele de ocupație sovietice de un efectiv de 736 capete cabaline, ceea ce înseamnă o pagubă în avutul privat al acestora de 116.400.000 lei/44.160 dolari 4. Din județul Suceava
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
al jafului exercitat de trupele sovietice, acestea nelipsind din bucătăriile popotelor ofițerești din cadrul comandamentelor armatelor sovietice instalate în principalele orașe din zonă. Din luna aprilie și până în luna decembrie a anului 1944, militarii sovietici și-au însușit, în virtutea forței, de la gospodarii din județul Rădăuți circa 2.960 kg legume (ceapă, usturoi, verdețuri) în valoare totală de 446.812 lei/1.787,2 dolari.4 În acest context al amplificării jafului sovietic se înscrie și documentul cu numărul E 980 din 24
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
940 dolari. Aproximativ 70 % din acestă valoare reprezenta prejudiciul cauzat de trupele sovietice țăranilor din județul Baia, ceea ce înseamnă 9.870 kg legume 1.489.876 lei/595,9 dolari.1 Celelalte 30 de procente reprezintă valoarea pagubelor suferite de gospodarii câmpulungeni, pagube ce se cifrează la 861.924 lei/344,7 dolari, circa 5.710 kg legume.2 Fiind așezate într-o zonă geografică unde relieful predominant este cel deluros și montan județele aflate în atenția noastră dețineau mari suprafețe
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
224 dolari.3 Pentru anul 1944, pierderile suferite de locuitorii din zona rurală a județului Suceava, în ceea ce privește furajele, s-au cifrat la o cantitate de 178.750 kg ce a reprezentat circa 5.977.400 lei/2.390 dolari.1 Gospodarii de pe cuprinsul județului Câmpulung Moldovenesc au fost nevoiți să predea trupelor sovietice, fără bani sau bonuri doveditoare în acest sens, circa 90.000 kg de furaje, în caloare de 3.012.944 lei/1.205 dolari.2 În anul 1945
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
tuturor, copii, tineri și bătrâni, anunțau, pentru acea primă duminică de iulie 1935, un eveniment de seamă în viața satului Dodești: revenirea unui fiu al său, Victor Ion Popa. Într-o atmosferă sărbătorească, entuziastă, întregul sat se mișca! Dis-de-dimineață, toți gospodarii ce aveau căruțe cu cai se grăbeau pe șoseaua de la Făgădău la vale ca să-l întâmpine la acceleratul de București, în gara Banca. Ba au mers să-l întâmpine și copii și tineri pe caii lor mărunți și iuți. Apoi
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
mâinile . Femeii Ana Sălaj in vârstă de 31 ani, deși însărcinată a fost străpunsă cu baioneta. Vasile Magarus a fost găsit cu capul spintecat în două, iar copilul Ion Sălaj de 2 ani a fost ucis cu grenada. 47 de gospodarii țărănești din Trăznea au fost complet mistuite. După cum arată documentele " la plecarea din comună soldații maghiari au legat de un tun pe locuitorii Gavrilă Andries si Ana Danilă, târându-i după ei pană în comuna Hida, jud. Cluj, unde i
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
urma să aibă oc anunțata manifestare culturală și unde așteptau mulți copii, tineri, cadre didactice și oameni ai locului (foto 9-10). Când am trecut prin fața porții Domnului Ionescu, mi s-au lipit ochii de imaginea casei. Aceeași, aproape aceeași. Noul gospodar, aflat la poartă, mă privea lung și s-o fi gândit curios la zăbava cu care priveam casa. Nu mai fusesem pe-aici de la înmormântarea învățătorului Ionescu, din 1982. La înmormântarea doamnei n-am ajuns, din varii motive. S-a
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
nu plec de aici” (1992). Și a rămas acolo, înmormântată alături. Prin grija primarului satului, dl. Victor Popa, preotul a ținut o slujbă de pomenire la mormântul celor doi învățători (foto 11-12). Noii proprietari, Valentin și Anișoara (Paraschiv) Grigoraș, destoinici gospodari au dat strălucire casei, devenite etalon de „casă boierească”, păstrată ca o dovadă materială că și aici s-a scris istoria satului. Surprinzător, ca-ntr-un cerc al amintirii, am descoperit că sunt nepoții mamei Vasâlca, cea care ne-a
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
a nevoii de pământ împin-să de-a lungul timpului, până la patimă. Eroul reprezintă o natură psihică plină de contradicții, complexă, vicleană, intrepidă și inteligentă.Ca să dobândească pământul care l-ar fi scos din sărăcia umilitoare, punându-l în rând cu gospodarii satului potrivit vechii mentalități strămoșești, el acționează lucid, întocmai ca un “erou stendhalian”, dar uzând de o tehnică țărănească autohtonă. Zbaterea dramatică a lui Ion între “glasul pământului” și “glasul iubirii” îl va determina spre primul imbold, trăind o altă
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
se vâre între bogătași”. Aceștea se țin semeți chiar înaintea autorităților, de altfel foarte prevenitoare cu cei avuți. Vasile Baciu nu se sfiește nici de popă, nici de învățător. El nu concepe să- și mărite fata decât tot cu un gospodar de seama lui.“ Mie-mi trebuie ginere cum se cade, nu fleandura...”spune el apăsat. Pe Ion îl numește, “hoț”, “golan”, în fața întregului sat:“Ce are hoțul cu fata mea?Ce are!...” strigă mânios, în gura mare. Și George se
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca "destin implacabil". Motivul "testamentului ciobanului" există în toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă viitorul lui, familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la întâmplare. Astfel, baladele devin o formă simbolică, de prezentare a confruntării "omului cu limitele" pe care le impune condiția sa de "făptură creată". Practicile divinatorii de aflare a norocului au
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
noi, având ca necesară piatră de temelie jertfa de sine a căpeteniei locale: Decebal. ... [Traian, n.n.] a ridicat oaste nenumărată ... și el însuși era oștean în oastea lui. A luat cu sine chiar și mai mulți, pentru colonizare cu soțiile gospodarilor ... ; a pornit pe față la luptă cu puteri neîntrecute împotriva dacilor. Iar Decebal, rege războinic, a trecut călărimea lui peste Dunăre în Missia și a dat o luptă aprigă împotriva romanilor. Dar întrecerea ... a pierdut-o în fața romanilor, care pe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
revista berlineză „Der Sturm” a lui Herwarth Walden (septembrie 1930). Sașa Pană, căruia după sfârșitul prematur al lui Z. familia i-a încredințat arhiva rămasă, alcătuiește placheta Deschidere, apărută în 1933. Nemulțumit de ceea ce numea în revista „Prospect” literatura „scriitorilor gospodari”, Z. caută cu înfrigurare, în puțin numeroasele scrieri pe care le-a definitivat, să evadeze din tot ce simțea a fi formulă închistată, cale bătătorită. Se poate afla în experimentele lui, trecând peste inevitabile exagerări ori eșecuri, existente și în
ZAREMBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290708_a_292037]
-
a literaturii unor autori oficializați, prezenți în manualele școlare și abonați la premiile anuale. Placheta Deschidere însumează unsprezece poeme selectate dintr-un ciclu cu același titlu, în mare măsură inedit, nouă schițe în proză și o parodie, Resemnare, la versurile „gospodarului Demostene Botez”. Metafore insolite, alăturări neașteptate de cuvinte, versuri întrerupte abrupt, într-un cuvânt o tehnică surprinzătoare, în linii generale comună avangardiștilor, dar și cu o amprentă personală, conferă un sunet aparte acestor încercări poetice. E atât o tentativă, adesea
ZAREMBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290708_a_292037]
-
se sprijinea de microfonul de la care trebuia să țină un discurs; apoi hipnotizatorul Mircea Miclea, care nu știa cum să-i trimită mai repede la pensie pe cei mai buni profesori ai noștri; apoi Mihail Hărdău, cu figura lui de gospodar muncit de idei; în fine, cel mai trist personaj, actualul Cristian Adomniței, care vrea să distrugă și ce a mai rămas în picioare... În afara unui calcul elementar de algoritm politic, nimic nu-l recomanda pe actualul ministru al Învățământului pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
și rezonator. Doar ipostaza de polemist resoarbe aceeași acribie arătată anterior, dar impregnată de indignare, de consternare, de revoltă. Fraza sa, deși tot cu limpezimi de cristal, cumpănită și dreaptă, devine însă executorie și irefutabilă. Și lui, ca oricărui bun gospodar, îi place curtea curată. "Observator" (Tecuci), nr. 244, 31 iulie-6 august 1997 Sergiu ARJOCA 4 Un "de ce" dureros Cu Dubla sacrificare a lui Eminescu (Editura Macarie, Târgoviște, 1999, dl. Theodor Codreanu își înscrie pentru a treia oară numele în eminescologie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rămână barem vreo urmă, ori vreun semn oarecare. Sugestiv pentru cititorul capabil să citească în subtext este momentul când reprezentanții ordinii publice, doi polițiști însoțiți de un câine-lup dresat să ia urmele delincvenților, își făcură apariția în ograda păgubașului: "nevasta gospodarului se puse pe bocit, găinile cotcodăcind îngrozite, își făcură vânt peste garduri, un cârd de rațe se buluci în plasa de sârmă, iar dulăul din lanț se repezea în rafale răgușite în direcția vizitatorilor". Semnificația cazului relatat atinge niște dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
făcând ... Într-adevăr, naratorul, prins în cursă, lasă totul și toate baltă, pleacă în satul cu pricina și descoperă uimit că "Varvara era un sat ca toate satele, o comună destul de prosperă, beneficiind de prefacerile înnoitoare ale timpului, cu buni gospodari, cu spital nou, cu două școli generale și liceu, cu două blocuri de locuințe în centru..." Aici află că există și învățătorul Rebega cu niște povești aiurite despre istoria satului, dumerindu-se că acesta are "o imaginație cel puțin la fel de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
primitorul scrisorii care referitor la gazde spune că „e vorba de familia Paraipam din Băiliești-Vrancea”, după care mai scrie: „La această dată eram cu plutonul în sectorul de fortificații de la Băiliești lângă Suraia și stăteam în gazdă la Candide Paraipam, gospodar de frunte care avea două fete ce nu se mai săturau s-o privească pe Mia, care era ca un „crin pe deplin înflorit”. A făcut o mică escapadă de două zile, furând un strop de fericire. Urma să vină
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
plecarea. Numai eu nu țio regret ?! Mă crezi? S-ar putea să cumpăr purceluș de la Focșani, unde aș găsi de o rasă garantată. Voi mai vedea. Tu ce faci? Au ajuns bine gogonelele? Știi tu care... se juca în cuvinte gospodarul care se ridicase la Priponești, cu de toate în gospodăria părinților, dar și cu deprinderea de a vorbi figurativ, când avea de spus ceva, ca să înțeleagă numai ei doi, convorbitorii. Și continua cu vorbele serioase. Ți-aș mai scrie multe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Revenind la ce spune autorul în cartea sa, despre alți eroi ai satului, căzuți pe câmpul de luptă, aflăm despre cum s-a desfășurat cununia lor religioasă. Tot acum, continuă el, rezerv câteva zile, mă deplasez la Buciumeni, la casa gospodarului cu faimoasa batistă la piept de care am amintit și facem rapid cununia religioasă, mai mult la sugestia mamei, care motiva că e război și că trebuie și binecuvântarea bisericii pentru căsătoria noastră. În cele trei zile petrecute la Buciumeni
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]