2,903 matches
-
arhitectură de gotic flamboaiant, o dantelărie de tip gotic, care imita perfect colegiile din Oxford și Cambridge, cópii ale arhitecturii oxfordiene a lui Sir Christopher Wren. În aceeași situație se află Catedrala Saint Patrick din Manhattan, care își sumețește turnurile gotice între doi zgârie-nori din sticlă și beton, ca o ducesă în crinolină între două tipe în minijupe. Când mi-am exprimat mirarea, mi s-a explicat oarecum patetic că, atunci când nu ai tradiție proprie, dar simți nevoia de tradiție, o
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
nici pagube, nu se ordonă nici mobilizarea generală a armatei ducatului, formată din 25 de soldați - cea mai respectabilă armată de care am auzit vreodată. Și atunci? Atunci, așa cum se cuvine pe un continent care a dat logica greacă, catedrala gotică și suprarealismul, se reține cu toată seriozitatea ipoteza unei erori logistice. Și dacă e eroare, nu se trece nici la contraatac, nici la bubuială, nici la... Liechtensteinul a fost bombardat din greșeală, dar nu începe nici un război. 6: Bizara lipsă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
o așa impunătoare armonie, încât nu-mi închipui că cel care l-a văzut vreodată să nu fi conservat pentru totdeauna, pe retina ochiului său, viziunea acesta incomparabilă. Din pădurile de la Repedea, de pe zidurile închisorei Galata sau de pe balconul sălii gotice de la Cetățuie sau din castelul de la Miroslava sau de la una din viile de la Șorogari sau din cele de la Vlădiceni, orașul lui Lăpușneanu apare sub cele mai diverse și încântătoare aspecte. Astfel dacă s-au găsit unii (printre care mă număr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de alta (nu ca frumusețe, firește). Simplă, armonioasă, cu rozul strălucitor, al zidurilor exterioare, cu eleganta-i loggia de asupra portalului principal, fațada aceasta amintește multe vechi clădiri din centrele apusene, între care (e curios) unele dintre minunatele palate în gotic venețian de pe Canal Grande. Să nu uităm că clădirea aceasta e cea dintâi gară mare ce s-a ridicat pe teritoriul principatelor dunărene, capăt de linie, pe prima noastră cale ferată, Lemberg-Cernăuți-Iași. Timpul a cruțat-o; oamenii mai puțin. Construcțiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
incendii care au prefăcut adesea fața orașului, palatele aceste se râdicau din nou, se râdicau mereu... Așa a fost la 1806, așa a fost la 1834... Înfățișarea de acum n-are nimic comun cu vechile palate domnești, cum viitoarea construcție gotică a palatului de justiție pe care o va conduce cândva, cu nobilă ambițiune, arhitectul Berindei, după stăruința unui Alex. Bădărău și a unui Georgel Mârzescu, nu va avea nimic comun cu cea de acum. Vechimea zidurilor acestora o atestă încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
puțin mai departe: "Juvaer neprețuit, căruia restauratorul ei, Lecomte du Nouy, i-a redat întreagă gingășia tinereței... E bizantină, e rusească, e persană, e strălucitoare ca o mireasă împodobită de dantele și beteală"... Pe timpul când Bellessort admira frumusețile acestea, Sala gotică, cea veche, cea originală, cea clădită de Vasile Lupu, arsă în decursul secolilor de turci și de tătari, stătea tristă lângă biserica refăcută, ca un bătrân infirm și orb, ghemuit sub un zid într-o cetate pustiită. Nu mult după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
putința de a-și da seama de toate aceste lucruri, privind zidurile vechi în care urgia vremurilor lăsase urme grele. Dar epoca lui Vasile Lupu nu-i numai asta; nu-i numai "Trisfetitele". E tipografia așezată lângă ea; e palatul gotic, e măreața clădire a mânăstirei Golia, în prima sa formă. E în același timp epoca lui Miron Costin, a Mitropolitului Varlaam, a Sinodului bisericii orientale și a Soborului clericilor din ambele principate pentru acțiunea contra propagandei calvine. E epoca primei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lor simplă, echilibrată, plină de grație, dacă, mai ales, prin noutatea și prin vioiciunea lor tinerească, ca și prin tot ce ele încântă ochiul și sufletul nostru, toate bisericile aceste, care nu mai au nici strălucirea bizantină și nici grandoarea gotică, nu ne apar ca produsul unei arte originale și nu formează astfel "stilul" epocei și al mediului, din elanul cărora s-au înălțat spre lumină. * Una din cele mai vechi influențe străine e fără îndoială cea pe care cultura polonă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de inginerie (1819) și gimnaziul vasilian (1827), ambele organizate de Gh. Asaki; apoi școala normală de învățători și școala primară Trei Erarhi. Din tot ce a fost n-au mai rămas decât ruinele palatului domnesc, cunoscut sub denumirea de "Sala gotică" din cauza stilului în care e construit; și nu propriu zis ruinele vechei construcții ci ale palatului în curs de reconstituire pe care un incendiu, produs din condamnabilă neglijență, l-a distrus în timpul războiului. Așa cum se prezintă astăzi, biserica Trei Erarhi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Situată pe o colină care domină orașul, biserica aceasta cu zidurile și chiliile care o înconjoară, face parte din decorul Iașului, ca unul din cele mai reprezentative elemente ale sale. Iar de sub zidurile ei sau din cerdacurile arhondaricului sau sălii gotice, Iașul apare într-o desfășurare incomparabilă. Pag. 79. Palatul comandantului corpului IV de armată. Vechiul palat al familiei Roznovanu a fost una din cele mai expresive și impunătoare clădiri ale Iașului de altădată. Cumpărat de primăria orașului, cam prin anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de justiție, actualul Palat al Culturii, executat după planurile arhitectului I. Berindei. Început din inițiativa lui Alex. Bădărău, ministru al Justiției, la 1912, terminat după stăruința lui G. G. Mârzescu, ministru la același departament, la 1925. Fațada sa, în stil gotic, se bucură de o frumoasă perspectivă, pe una din principalele artere ale orașului, str. Ștefan cel Mare. (Din colecția de vederi Socec et Comp., Iași) Pag. 83. Casa de economie "din Poarta Curții", astăzi dărâmată. (Foto-Regal) Pag. 84. Colț pitoresc, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
București. (Polyfoto, București) Pag. 149. Pe strada Carol. În fața grădinei fostului palat D. Sturdza. (Foto M. H.) Pag. 150. Mihail Eminescu, după fotografia reprodusă în fruntea volumului apărut sub îngrijirea lui Maiorescu. Pag. 151. Biserica Cetățuia, văzută din bolțile sălii gotice. (Polyfoto, București) Pag. 152. Mănăstirea Frumoasa, cu o parte din cartierele mărginașe ale orașului (Nicolina), văzută din șesul Bahluiului. Biserica Frumoasa a fost râdicată de Grigore Ghica Vodă, pe la 1730, în locul unei bisericuțe căzute în ruină, căreia i se spunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a Tradiției și Creației Populare, București. Aici am avut șansa ca lucrarea „Sf. Gheorghe”, ce îmi fusese refuzată de profesorul Aurel Istrate, muzeograf principal la Muzeul de Artă, Iași, în urmă cu un an la expoziția de grup de la Sala Gotică a Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi deschisă împreună cu: Valentina Acasandrei, Mihaela Stafie și Floarea Popescu, să-mi fie acceptată. Expoziția a avut ca tematică artă eclezială și laică, la care selectarea lucrărilor pentru expoziție, cu toate că era de grup, după
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Național de Pictură ,,1 Decembrie” - Alba Iulia, Casa armatei; Expoziția Națională de Icoane ,,Crăciunul și Anul Nou în Creația Populară” - București, Teatrul de Comedie. 1999 Salonul de primăvară al A.A.P. - Iași, Galeria Emil Alexandrescu; Expoziție de grup la Sala Gotică a mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi - Iași, tematica artă eclezială; Festivalul de Artă Naivă First - Timișoara, Muzeul Satului; Expoziție personală - Iași, Galeria Emil Alexandrescu; Salonul de toamnă al A.A.P. - Iași, Galeria Emil Alexandrescu; Expoziția Națională de Artă Naivă - Pitești, Galeria
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
sa. Dar pentru un arhitect elin muntele e un templu a cărui materie, depărtîndu-se de poale, se spiritualizează treptat, devenind radioasă și transformîndu-se În idee. De la o margine de pădure În sus, piatra și iarba devin echivoce, așa cum În catedralele gotice zidul vrea să fie un intermediar Între om și Dumnezeu. Sub laurii amari din văile care urcă spre crestele pierdute Între nori, cei vechi rîvneau să uite noroiul și să viseze divinul. Trebuie sa adaug o subtilă observație a lui
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Și totuși de ce aș căuta În aceste valuri Însorite chipul lui Narcis? Cerurile limpezi din picturile Renașterii n-ar fi fost cu putință, desigur, fără ca În Evul mediu să existe acel cer anxios spre care s-au Înălțat săgețile catedralelor gotice. Dar dacă datorez ceva Eladei, aceasta n-o datorez nici unei filosofii care Întoarce spatele vieții; e de ajuns să mă uit În jur ca să fiu recunoscător că exist. În rest, o fîntînă izolată incită În mod firesc melancolia. Icar Nesocotind
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
face posibil zborul. Altfel ne-am azvîrli aripile și ne-am agață cu mîinile de rădăcinile copacilor ca să nu ne soarbă neantul. Ulise a aflat În felul său acest adevăr după ce a rătăcit zece ani pe mare. Și dacă tensiunea gotică neagă zidurile pe care se sprijină, Icar nu-l neagă pe Anteu. Cum nici florile acestea albe spînzurate pe gardul din jurul lacului nu contestă pămîntul ce le hrănește. Intuiesc de ce a fost exaltat adesea peisajul mineral, dar e absurd să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
clipa cînd, renunțînd să privim un templu grec din afara lui, vom Încerca să-l vedem dinlăuntru. Cei care au făcut o asemenea experiență au constatat că În interior spațiul e meschin și n-are nici pe departe măreția unei catedrale gotice. Armonia rațională a templelor grecești a fost gîndită pentru a se impune sufletului fără s-o atingem. Noli me tangere, cum spune și Dumnezeul lui Correggio. Pe drumul rîvnit de cei care ne-au Îndemnat să facem versuri antice pe
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
prin a descoperi că zeii, pentru a fi frumoși, trebuie să ia trup omenesc. Pentru cei care au visat reîntoarcerea Într-un paradis pierdut populat cu statuile sculptorilor antici, socotind că Evul mediu a trădat acest paradis, constructorul de catedrale gotice ar fi un izgonit. O asemenea eroare cred că nu mai trebuie dovedită. Amurgul artei antice era un fapt Împlinit cînd istoria a Început să macine statuile și templele grecești. Zidul gotic s-a lansat pe verticală nu dărîmÎnd templele
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mediu a trădat acest paradis, constructorul de catedrale gotice ar fi un izgonit. O asemenea eroare cred că nu mai trebuie dovedită. Amurgul artei antice era un fapt Împlinit cînd istoria a Început să macine statuile și templele grecești. Zidul gotic s-a lansat pe verticală nu dărîmÎnd templele antice, ci Între ruinele acestor temple. Era o speranță pe care omul singur o căuta printre ruine. Căci pentru un Ulise gotic, Ithaca n-ar mai exista. El și-ar căuta salvarea
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
istoria a Început să macine statuile și templele grecești. Zidul gotic s-a lansat pe verticală nu dărîmÎnd templele antice, ci Între ruinele acestor temple. Era o speranță pe care omul singur o căuta printre ruine. Căci pentru un Ulise gotic, Ithaca n-ar mai exista. El și-ar căuta salvarea și adevărul În larg, adică tocmai acolo unde Ulise se ferește să ajungă corabia sa. Poate și datorită acestei experiențe gotice antichitatea redescoperită În Renaștere nu mai este aceeași cu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
singur o căuta printre ruine. Căci pentru un Ulise gotic, Ithaca n-ar mai exista. El și-ar căuta salvarea și adevărul În larg, adică tocmai acolo unde Ulise se ferește să ajungă corabia sa. Poate și datorită acestei experiențe gotice antichitatea redescoperită În Renaștere nu mai este aceeași cu cea dispărută. Ieșind din nou pe țărmul mării, Afrodita arată altfel. Tocmai marea artă a Renașterii e cea care, conștient sau nu, a fost eretică față de idealul pe care-l adora
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Robyn tocmai atunci... ar fi fost deja înăuntru. Toate! — Îți mulțumesc din suflet. Mă uit razant peste plicurile de un bej elegant, și aproape îmi tremură picioarele când văd toate numele de pe lista lui mami, scrise extrem de elegant cu caractere gotice. — Deci le trimiți tu? — Sigur că da. Brusc, am revelația faptului că Judith așteaptă să mă vadă făcând asta. Dar nu vreau să fie cineva lângă mine în momentul acela, adaug repede. E o chestiune extrem de intimă. Trebuie să... spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
capul plecat, cu coroana căzută, cu o lance ruptă În mână, cu Tablele Legii răsturnate, Însoțită de un animal impur (porc, capră sau măgar), femeia care personifică Sinagoga este Înfățișată legată la ochi, atât În reprezentările tridimensionale, pe portalul catedralelor gotice din secolele XII-XIII (Notre-Dame de Paris, Strasbourg, Reims, Bourges, Bamberg, Trier), cât și În cele bidimensionale : În vitralii (Chartres, Marburg, Varennes-Jarcy etc.) sau În miniaturi. Aceste reprezentări vizuale medievale i-au influențat mai târziu pe unii pictori, precum Rubens, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această poveste a fost inserată de arhiepiscopul Genovei, Jacobus de Voragine, În Legenda Aurea <endnote id="(543, p. 40)"/>. Tot În acea epocă, subiectul era abordat și În teatrul religios <endnote id="(455, I, p. 59)"/> și În vitraliile catedralelor gotice din Franța <endnote id="(564)"/>. O legendă similară există și În folclorul românesc, dar În locul evreului apare un turc. De asemenea, În România sunt atestate și alte legende În care un cârciumar se poartă urât cu o icoană făcătoare de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]