1,696 matches
-
New York, Random House, 2001, pp. 321-322. 154 Ibid., p. 322. 155 Vezi Martha Carlin, ,,Fast Food și Urban Living Standards in Medieval England", în Food and Eating in Medieval Europe, (ed.), Martha Carlin și Joel T. Rosenthal, Londra și Rio Grande, The Hambledon Press, 1998, pp. 27-51. De asemenea, vezi John E. Stambaugh, The Ancient Roman City, Baltimore, Maryland și Londra, John Hopkins University Press, 1988, pp. 176-178 și Ann Hagen, A Handbook of Anglo-Saxon Food Processing and Consumption, Pinner, Middlesex
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
național" va fi atribuită instituțiilor care-și vor manifesta interesul practic față de vizitatorii colecțiilor. În realitate, puține sunt muzeele care le acordă o atenție aprofundată. Dacă nu luăm în considerare cele câteva mari instituții pariziene (Louvre, Orsay, Cité des Sciences, Grande Galérie de l'évolution), structurile mai mici nu investesc pentru a-și cunoaște mai bine publicul. Nu atât din motive bugetare (costul unui observator nu este prohibitiv), ci pentru că ideea nu se impune. Școala superioară de formare a conservatorilor (Școala
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
constituie puternici activatori ai MMP-1 (colagenaza) și MMP-3 (stromelizina) (Saarien et al, 1994, Lees et al, 1994, Kruger Drasagakes et al, 1996), a căror acțiune întreține eliberarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare (Taipale et al., 1996, O’Kane, Ferguson, 1997, Grande, 1997) și, implicit, instalarea fibrozei tisulare. TGF-beta 1, polipeptid care reglează diferite funcții celulare, ca proliferarea, migrarea și diferențierea, și joacă un rol important în producția de matrice extracelulară, este eliberat sub forma unui complex inactiv, cu masă moleculară mare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Linguistics 3, pp. 17-21 CAPITOLUL 9 Baylon Christian & Mignot Xavier, 1991 La Communication, Paris, Nathan, coll FAC Linguistique Corraze, J., 1988 Les communications non verbales, Paris, PUF Croussy, G., 1990 La communication audio-visuelle, Paris, Ed, d'Organisation, Coll. Travail a grande efficacité Dinu, Mihai, 1997 Comunicarea, Bucuresti, Editura Științifică Efron, D., 1941 Gesture and Environment, New York, King's Crown Fabbri, P., 1969 " Considérations sur la proxémique" în Langages 10, pp. 65-75 Goffman, E., 1957 "Alienation from Interaction" Human Relation 10 (I
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
du tsar Alexandre, Paris, 1938; ed. (Katia. Demonul albastru al țarului Alexandru II), București, 1991; Loulou. Prince impérial, Paris, 1938; Feuilles de calendrier, Paris, 1939; In memoriam: l’abbé Mugnier et lady Leslie, Paris, 1946; Pont l’Abîme ou La Grande passion de la duchesse de Baume, Paris, 1947; Câline ou La Folle equipée de la duchesse de Berry, Paris, 1948; La Vie d’une amitié, I-II, Paris, 1951-1957; Theodora ou Le Cadeau de Dieu, Paris, 1953; Churchill ou Le courage, Paris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
sociologiques", Revue française de pédagogie, nr. 123, aprile-mai-iunie 1998, pp. 123-151. PERRY D.G.. WILLIARD J.C., PERRY L.C. (1990). "Peers' perception of the consequences that victimized children provie agressors", Child Development, 61, pp. 1310-1325. PINÇON M., PINÇON-CHARLOT M. (1997). Voyage en grande bourgeoisie, PUF, Paris. POSEY R., WONG S.. CATALANO R., HAWKINS D., DUSENBURY L., CHAITH.I P, (2000). Communities That Care Prevention Strategies: A Research Guide to What Works, Developmental Research and Programs, Inc, Seattle, WA. POUPEAU F. (2003). Une sociologie
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
n° 276 des Staatsinstituts für Schulpädagogik und Bildungsforschung (ISB), ISB, München. STACKEL L. (1994). "Programming Facism: The Drug War on our Children", High Times, disponibil on-line la http://www.druglibrary.org/ schaffer/library/ D.A.R.E.menu.htm. STIGLITZ J.E. (2002). La Grande Désillusion, trad. franceză după Globalization and its Discontents, Fayard, Paris. SUGAI G., HOMER R., DUNLAP G., HIENEMAN M., LEWIS T.J., NELSON C., SCOTT T., LIAUPSIN C. (1999). Applying Positive Behavioral Support and Functional Behavioral Assesment in Schoools. Technical Assistance, Guide
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la îndemîna cititorului și date din certificatul de naștere a lui Mateiu, fiul Mariei Constantinescu, 20 ani, rentieră, București, strada Frumoasă, nr.14 și al lui Ioan I. Caragiali, 33 ani, rentier, aceeași adresă. Deoarece Maria Constantinescu nu era une grande dame precum Maria Sion, fiul nu i-a prezentat-o niciodată, avînd în vedere și amănuntul că nora era cu cinci ani mai în vîrstă decît soacra! Din scrisorile expediate la Sionu din San Remo rezultă o deplină armonie și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
constată în revistă La Vie parisienne (ediția 1885-1890): "Elle n'est pas toujours française, mais presque toujours parisienne, ou l'est devenue très vite. Elle est même quelquefois née parisienne de l'autre côté de l'océan. Elle peut être grande duchesse, princesse, mais aussi financière, actrice et même souvent cocotte" [apud Tetart-Vittu, p.94-95]. Parafrazând-o pe Simone de Beauvoir, vom spune că nu te naști Pariziana, ci devii. Aureola Parizienei nu le este acordată nici macar tuturor acelora care s-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a vu souvent des provinciales devenir Parisiennes, mais jamais une Parisienne devenir entièrement provinciale" [Bauer, p.5]. Poți rămâne provincial și la Paris: "Elle devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de șes perfidies et de șes mystères" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
presupune o relativă bunăstare. Prodigalitatea Parizienei este excesivă, manifestându-se în recepții și ospețe prin care se pune în valoare și își cucerește admiratori. Pariziana este simbolul ruinei 120: C'était la ruine de la maison qui passait, la ruine en grande toilette, avec son petit coupé à la porte, et să mine reposée d'heureuse coquette" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.131]. Sidonie Chèbe este "une Parisienne, un de ces petits chiffons mal peignés qui șont la ruine d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Son Excellence Eugène Rougon, p.80]. Extravaganța este un risc pe care Pariziana, spre deosebire de alte femei, și-l asumă cu îndrăzneala și care îi aduce succes: "Clorinde était alors dans un épanouissement d'étrangeté et de puissance. Elle restait la grande fille excentrique qui battait Paris sur un cheval de louange pour conquérir un mari, mais la grande fille devenue femme, le buste élargi, leș reins solides, accomplissant posément leș actes leș plus extraordinaires" [ibidem, p.346]. Aceste trăsături au la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
-l asumă cu îndrăzneala și care îi aduce succes: "Clorinde était alors dans un épanouissement d'étrangeté et de puissance. Elle restait la grande fille excentrique qui battait Paris sur un cheval de louange pour conquérir un mari, mais la grande fille devenue femme, le buste élargi, leș reins solides, accomplissant posément leș actes leș plus extraordinaires" [ibidem, p.346]. Aceste trăsături au la bază manifestări multiple: ambiția de a fi diferită de alții, de a devansă modă timpului, dorința de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
jucând fără ezitare ea însăși rolurile secundare de moment. Casa lui Nana este administrată de servitoarea să că o mașină de teatru: "Zoé organisait tout, sortait de complications leș plus imprévues; c'était machiné comme un théâtre, réglé comme une grande administration" [Zola, Nana, p.312]. Casă personajului mai oferă și alte asemănări cu teatrul: există două intrări, una pentru artiști și cealaltă destinată publicului, două scări, perdele care ascund amanții neoficiali de cei oficiali ș.a. Existența se aseamănă cu lumea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Unele accepta să trăiască în această ipocrizie, făcând din minciună o a doua natură. În marile orașe, mai ales la Paris, femeia egalează bărbatul în gradul de independență și căutarea frenetica a aventurii. "La ville n'était plus qu'une grande débauche de millions et de femmes. Le vice, venu de haut, coulait" [Zola, La Сurée, p.182]. Eric Hobsbawm mai observa că "această formă de comportament [adulterul] era cea mai obișnuită în cercurile aristocratice și la modă, dar și în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
unde bălul este metaforă Parisului-spectacol. Viziunea mitică a balului asociază ideea feminității unei atmosfere de sărbătoare strălucitoare și luxoase. În viața unei femei bălul este un eveniment: "... Renée qui mourait d'envie d'être invitée aux balș de la cour. La grande soirée arriva, et elle était toute tremblante dans la voiture qui la menait aux Tuileries. (...) C'était, pour elle, la note aiguë de șa vie" [Zola, La Сurée, p.187,190]. Bălul este ocazia mondenă unde se fac cuceririle imposibile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de faire la bête sur mes genoux, tu n'aurais pas dû rompre avec ce sale monde!" [Zola, Nana, p.295]. Familia Beauvilliers personifica ideea decăderii rasei aristocrate 356, "n'ayant plus que le charme pitoyable d'une fin de grande race. Ah! leș pauvres femmes! murmura-t-elle, que cela doit être terrible, cette comédie du luxe qu'elles se croient forcées de jouer" [Zola, L'Argent, p.71]. Nana este musca de aur, care se răzbuna pe condiția clasei sale357. Nana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
estetic al epocii, corporalitatea sensibilă a Parizienei. Natură țesăturii (satin, mătase, dantelă, catifea) conota senzualitatea atingerii. Încorsetata, decorată cu mănuși și pălărie, în mătase, blănuri și dantele, Pariziana tulbură sufletele și inimile bărbaților. "Quand elle traversa leș salons, dans să grande robe de faille roșe à longue traine Louis XIV, encadrée de hautes dentelles blanches, îl y eut un murmure, leș hommes se bousculèrent pour la voir" [Zola, La Сurée, p.242]. Elegantă și cocheta, Pariziana devine periculoasă. Doamna de Marelle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Pariziana, specializarea în articole de modă, a devenit o problemă de tactică. W. Benjamin vorbește în acest sens de "înfrumusețare strategică" [Benjamin, p.154]. Garderobă lui Renée, foarte variată și imensă, ocupă o cameră întreaga: "Une pièce voisine, la garderobe, grande chambre tendue de vieille perșe, était simplement entourée de hautes armoires en bois de roșe, où se trouvait pendue l'armée des robes" [Zola, La Сurée, p.247]. Ele sunt asemuite unei armate, sugerându-se ideea că vestimentația este o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
rezultă din ansamblul țesăturilor și tonurilor, din ingeniozitatea garniturilor, care demonstrează evoluția gustului. Doamna de Gulleroy Olivier Bertin: "Îl la regardait. Bigre! comme vous êtes belle. Quel chic! Oui, j'ai une robe neuve. La trouvez-vous jolie? Charmante, d'une grande harmonie. Ah! On peut dire qu'aujourd'hui on a le sentiment des nuances" [Maupassant, Fort comme la mort, p.35]. O Pariziana se poate mulțumi și cu un singur detaliu de efect care să atragă atenția: "Seule une roșe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
La Lorette, Dentu, Paris, 1853 HOUSSAYE, Arsène, Leș Parisiennes, în La vie parisienne, 26.VI.1869, p.508-511 JUIN, Hubert, La Parisenne. Leș élégantes, leș célébrités et leș petites femmes. 1880-1914. André Barret, Paris, 1978 KOCK, Ch. Paul de, La grande ville ou Paris îl y a vingt-cinq ans. Tableau comique, critique et philosophique, Ferdinand Sartorius, Paris, 1867 LÂNO, Pierre de, Courtisane!, Rouveyre et Blond, Paris, 1883 LÂNO, Pierre de, L'Amour à Paris sous le Second Empire, Simonis Empis, Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
2002, p.615-637 MAUGUE, Annelise, L'Identité masculine en crise au tournant du siècle, Rivages, Paris, 1987 MAVRODIN, Irina, Modernii precursori ai clasicilor, Dacia, Cluj-Napoca, 1981 MAVRODIN, Irina, Poiețica și Poetica, Scrisul Românesc, Craiova, 1998 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans "Leș Rougon-Macquart", Nizet, Paris, 1966 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans la "Curée", în Leș critiques de notre temps et Zola, Garnier, Paris, 1972 MELIC-SARCHISOVA, Nina V., Conțepția celoveka i tvorceschii metod Emilea Zolea, Dagknogoizdat, Mahacicala
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
siècle, Rivages, Paris, 1987 MAVRODIN, Irina, Modernii precursori ai clasicilor, Dacia, Cluj-Napoca, 1981 MAVRODIN, Irina, Poiețica și Poetica, Scrisul Românesc, Craiova, 1998 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans "Leș Rougon-Macquart", Nizet, Paris, 1966 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans la "Curée", în Leș critiques de notre temps et Zola, Garnier, Paris, 1972 MELIC-SARCHISOVA, Nina V., Conțepția celoveka i tvorceschii metod Emilea Zolea, Dagknogoizdat, Mahacicala, 1975 MÉRÉ, Antoine Gombaud, Leș Conversations, 1668, în Oeuvres complètes, 3 vol., C.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
leș Gauloises légiféraient, leș Anglo-Saxones aussi, leș épouses des Hurons faisaient pârtie du Conseil. L'œuvre civilisatrice était commune. Îl fallait toutes y concourir, et substituer enfin à l'égoïsme la fraternité, à l'individualisme l'association, au morcellement la grande culture" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.322]; "L'affranchissement du prolétaire, selon la Vatnaz, n'était possible que par l'affranchissement de la femme. Elle voulait son admissibilité à tous leș emplois, la recherche de la paternité, un autre code, l'abolition
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
este femeia independența care își alege liber amanții, trăsătură preluată de Pariziana. Mariolle își dă seama cu durere că astfel de femei aparțin tuturor: "Îl venait de reconnaître, de deviner qu'il ne pourrait jamais saisir et posséder la și grande surface de cette femme qui appartenait à tout le monde" [Maupassant, Notre coeur, p.166]. 55 "Elle devient donc en peu de temps une amie intime de la princesse, et par là étendit șes relations avec une grande rapidité dans le
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]