3,476 matches
-
doilea lucru care-ți sărea în ochi era modul în care încerca să disimuleze acest fapt, ca și cum frumusețea ar fi fost un lucru oarecum frivol la o persoană în poziția sa. Părul lui blond-auriu era lăsat puțin mai lung deasupra gulerului costumului de in verde-pal, o opțiune vestimentară originală pentru un doctor. Era subțire și bine proporționat, iar pielea lui avea acea tentă de bronz auriu pe care nu o capeți stând pe marginea unei piscine, ci făcând windsurfing sau navigând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
mod vădit abia îndurându-se să se desprindă de bărbatul care se afla încă înăuntru. Se întinse și-l sărută. Fran simți că-i sare inima din piept când recunoscu chipul de ștrengăriță al lui Carrie Allen. Fran își ridică gulerul hainei pentru a nu fi observată când se uită să vadă cine era cealaltă persoană. Fereastra taxiului se lăsă în jos și, pentru o clipă, se ivi un chip. Bărbatul din taxi era Laurence. Capitolul 22 Acum că avea dovada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Iarna labele își suge, Zmeura îi place tare. Mereu trage câte-o raită Pe la stână sau cireadă, E primejdios când pradă, Iarna, mai ales în haită. Mai puțin este fudulă Și mai mult este șireată; Blana ei e căutată Pentru guler și căciulă. Fără fus și fără furcă, Dânsa toarce, nu se-ncurcă. Părul lui pare de sârmă, Ca și cel domestic râmă; E vânat pentru pastramă, Capul i se pune-n ramă. Zboară numai pe lumină, Floarea-i este cea
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
și și-a trezit fratele cu multă greutate. El s-a frecat la ochi și s-a întins după pachetul de țigări, intenționând să fumeze mai întâi o țigară, dar Tomoe a pus mâna pe el, l-a înșfăcat de guler (de parcă ar fi luat o pisicuță de ceafă) și a reușit să-l târască până jos. — La ce oră crezi că sosește Gaston la noi? Takamori nu i-a răspuns mamei. Își înfuleca micul dejun, făcând eforturi disperate să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
de activitate astă seară! Zău că totul pare atât de sumbru! Bătrânul l-a rugat pe Gaston să-i țină puțin locul, dar nici n-apucă să plece că a și răsărit din umbra podului feroviar un bărbat înalt, cu gulerul pelerinei de ploaie ridicat. Părea bolnav, pentru că ținea mâna la gură și tușea. Când a zărit lumânarea și pe Gaston lângă ea, s-a oprit brusc. Un chip întunecat, sinistru. Se putea citi pe fața lui umbra unei nenorociri negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
încredere în toată lumea?“ Dincolo de pleoapele închise s-a ivit iar imaginea stelelor care străluceau pe cer, în noapte, și apoi cea a lui Napoleon, târându-se după mașină până l-au lăsat puterile. — Am ajuns, Endō. Endō și-a ridicat gulerul pelerinei și a deschis portiera. — Ieși, străine. Picăturile de ploaie cădeau pe fața și pe gâtul lui Gaston. S-a resemnat însă, expunându-și trupul de elefant ploii mohorâte din această țară despre care știa atât de puține lucruri. Șoferul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
am fost! Fratele meu a fost ucis în război. Endō continuă să-i vorbească, clipind mereu din ochi, ca și cum amintirea era prea dureroasă pentru el. A început iar să plouă mărunt, dar nici măcar nu s-a sinchisit să-și ridice gulerul pelerinei. Muncitorii zilieri, în căutare de lucru, treceau pe lângă ei. Nu s-au arătat prea surprinși la vederea lui Gaston. Erau prea preocupați de perspectiva zilei respective ca să-i mai intereseze un străin care se învârtea prin Sanya. — Fratele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
bărbați? Oricât se uita la el, Gaston nu era pentru ea decât un nătăfleț, mai exact, un prost. — Scuză-mă că am întârziat, Tomoe, spuse Ōkuma cu vocea lui pițigăiată. Era îmbrăcat elegant, cu o jachetă neagră peste care scosese gulerul cămășii, de un alb imaculat. Cravata era de bun-gust, cu nod Windsor. Era atât de elegant, încât chelnerițele nu-și mai luau ochii de la el. — Te-am făcut să aștepți cam mult, zise el pocnind din degete. Iartă-mă. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
reușit să priceapă ce vrea. Cred că nu existau cuvinte mai jignitoare, care să-l înfurie mai mult pe acest ucigaș cu inima de piatră, pentru care dragostea și sentimentele erau doar vorbe goale. L-a apucat pe Gaston de guler. — Ascultă aici... Pentru mine nu există decât un singur lucru. Ura. Nu cred decât în ură! — Minți! — Mint? De ce? Endō l-a strâns pe Gaston de gât până când acesta a început să se zbată ca să poată respira. — Te doare, Gas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
de om șiret și rău. „E Kobayashi, sigur“, gândi Gaston. Știind că acest Kobayashi fusese cândva soldat pe o insulă din Pacific, se așteptase să vadă un om mai bine făcut, dar s-a înșelat. Omul a rămas în prag. Gulerul chimonoului nu era bine aranjat la spate, așa că îi distingea și coastele. Și-a scărpinat picioarele murdare, apoi a despăturit o bucată de hârtie, pe care i-a întins-o lui Endō ca să o privească, rămânând cu degetul fixat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
bine să ne Întoarcem Înainte să vină Trish să ne caute și să mă miroasă că am fumat. — Chiar ți-e frică de ea? Întreb eu rîzÎnd. — Hai să zicem așa, propune Lisa. De Crăciun, Andy mi-a cumpărat un guler de blană. — Credeam că Îți luase o brățară. — Neah. M-am dus și mi-am luat singură brățara, pentru că nu-i puteam spune lui Trish că am ceva din blană naturală. L-am ascuns În pod. De cîte ori mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
la mine. — Lașo, Îi zic și rîd. — Tu ai purta blană În prezența ei? Păi, nu. Dar nu e o problemă În ce mă privește, răspund, știind că, și dacă ne-am permite, Dan nu mi-ar cumpăra niciodată un guler de blană. — Uite cum stă treaba. Țin mult la ea, dar sîntem firi diferite. — Știu, știu. Și ai dreptate. Probabil că te-ar face cu ou și cu oțet dacă ar afla că fumezi, chiar și numai În perioada vacanței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
dar magistrul va trebui să accepte altă locație. Am fost condus să-mi las bagajul la episcopat, o clădire de cărămidă cu trei caturi. M-a însoțit un funcționar înalt și slab, care m-a frapat prin înfățișare. Avea un guler de argint de care atârna un medalion în formă de ochi, cu o piatră neagră în locul pupilei; de culoare neagră îi erau și tunica, și hlamida, și tichia mulată de postav, cu șireturile desfăcute atârnându-i de-o parte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
opri. - N-o să credeți în spusele unui notar mai curând decât în cele ale unui sol imperial! În glasul lui se citeau teama și disperarea. - Dă-i hlamida puterii într-o parte, am strigat, și-o să vezi că are un guler de care atârnă o bijuterie stranie în formă de ochi, cu pupila ca o piatră neagră. Ura pe care am simțit-o emanând dinspre Andras m-a speriat. Era ceva drăcesc în ochii lui, și tot acel rău era focalizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
care nici măcar Roma nu exista. COUNT TO SIX AND DIE. Emma se zbătea captivă Într-un grup de liceeni afectați de o formă ciudată de acnee, dând din coate pentru a-i face loc lui Kevin: Îl ținea ridicat de gulerul gecuței, căci, așa cum Îl strângeau Între acele picioare ostile, nu reușea nici măcar să respire. — Ce e glanda perineală? Ce sunt feromonii? insista Kevin, ridicând gura În aer. Mama, ai văzut vreodată un dihor? Pasagerii stăteau lipiți unii de alții, lovindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
fusese pierdut. La urma urmelor, un tribunal este tot o junglă În care domnește legea celui mai puternic. — Purtați perucă? Îl ironiză Ferrante, privindu-i codițele lungi. Poate că Îl invidia: el era aproape chel. Șuvițe aspre Îi ajungeau până pe gulerul cămășii. Câteva fire de păr rare, patetice. — Nu, răspunse Zero, e părul meu. Părul: singurul lucru pe care-l moștenise de la tatăl său, singurul simbol al Înrudirii lor de sânge. Creț, aspru, sârmos. Și-l vopsise violet pentru că nu voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Încerca să se prefacă a nu fi auzit nimic, dar avea fruntea broboane de sudoare. Picăturile se Înmulțeau spre tâmple și se prelingeau pe lângă rădăcina părului. Un pârâiaș Îi curgea Încet pe obraz, ascunzându-se În cele din urmă sub gulerul cămășii. În ianuarie, părinții lui Mataloni conduseseră un fel de revoltă Împotriva suplinitorului de italiană. Întocmiseră o scrisoare către directoarea școlii și adunaseră semnături, apelând la Ministerul Educației, căci, după părerea lor, proful era nedemn de a preda Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
angajare, și ne repezim undeva, poate la mine, ce zici? Scurtăm relația. - Adică? Giulia își fixase privirea pe cele două bube mici de pe gâtul lui. - Adică poate ne-o și tragem, spusese și-o privise cu buza de jos făcută guler pe lângă dinți, încât Giulia nu știa dacă glumește, și până să-și revină din uluială, Andrei Ionescu aruncase mai departe: - Păi, nu asta vrei? Ea se întorsese să iasă, dar trebuia să asculte și partea finală: - Să mă suni, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
elegant, aveam o pereche de pantaloni de birou, cravată neagră și o cămașă de un alb imaculat scoasă din pantaloni și suflecată la mâneci. Pantalonii erau și ei suflecați la glezne, eu fiind desculț pe nisipul rece. Aveam nasturele de la gulerul cămășii descheiat, cravata trasă de la gât și nodul aproape stricat. Pantofii îi țineam în mâna dreaptă și, în stânga, sacoul pe care mi-l dădusem jos deși nu îmi fusese cald. Mă plimbam pe o plajă pustie și aveam sentimentul că
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
vreo patruzeci de metri, în spate stăteau și câte patru-cinci unul lângă altul, dar la intrarea în magazin coada se subțiase, fiindcă pe ușă încăpeau doar câte doi, acolo, în față, un muncitor de la uzina metalurgică tocmai îl scutura de guler pe unul cu mutra roșie, îmbrăcat în trenci, strigând la el că ce-și închipuie, cum o să-l lase înăuntru peste rând, cunoaște el șmecherii de teapa lui, de data asta n-o să se bage înaintea oamenilor cinstiți care stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
de bucătărie cu trei picioare, a scos de sub ea un taburet, a așteptat să mă așez, apoi s-a așezat și el în fața mea. A scormonit puțin în sertarul mesei, a scos din ea un mosor de ață, iar din gulerul paltonului său un ac lung de cusut, și mi-a spus să-i dau haina, să facem și ceva de trebuință, a rupt cu dinții un fir de ață, l-a umezit cu limba la un capăt, l-a băgat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
la el, vrând să-l întreb de unde a făcut rost de dubă, și dacă el m-a urmărit trei zile-n șir, iar dacă da, atunci din ce motiv, și atunci, deodată, am observat că bunicul avea cămașa prost încheiată, gulerul îi atârna strâmb și nici cravată nu avea la gât, asta m-a mirat atât de mult că nu l-am mai întrebat nimic, mă uitam prin geam, n-am mai stat într-o dubă ca asta, avea scaunul mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
mine, s-a sculat de pe jos, mi-a mulțumit, apoi mi-a dat drumul, cu o mână și-a netezit cutele pantalonilor și mi-a spus să-i dau haina, eu m-am aplecat, am ridicat-o, ținând-o de guler și i-am întins-o, însă bunicul n-a îmbrăcat-o, și-a pus-o numai pe braț, a luat sticla de bere, spunând că restul ăsta nu-l mai bea, a întors-o cu gura-n jos, vărsând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Ryan zăbovi să-și scoată o țigară dintr-un pachet. - Bătrînii ziceau că trebuie să fie alungată mireasa, cît mai e Încă fecioară. - Poponarule! De la celălalt capăt al sălii, Anne tresari văzîndu-l pe Gildas cum Îl Înșfacă pe Ryan de gulerul cămășii, apropiindu-și fața de a lui. Punînd tava jos pe tejgheaua barului, cu un gest brutal, se năpusti spre un tînăr de nici treizeci de ani, care avea o expresie deschisă pe chip, o privire zîmbitoare, și a cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
În privire acea lucire deosebită pe care o citea În ochii tinerei polițiste. Aceea a hăituielii. Sentimentul lui de stinghereală spori. - Ce tot spui? Gildas era băut zdravăn, făcut criță. De altfel, așa eram toți! Își lăsă iute În jos gulerul hainei. - Ia uită-te la asta! Trei zgîrieturi se vedeau ca niște dungi pe gîtul lui. - M-am tăvălit printre tufele de tuia cînd m-am Întors acasă la unu noaptea. Marie nici măcar nu păru să-l audă. - Du-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]