2,577 matches
-
aceste funcții se pot referi la efortul lor de a obține consensul (electoral) și sprijinul maselor sau atunci când dețin funcții la nivel guvernamental și parlamentar, la nivel central sau local, atunci când formulează politici pe care le susțin ca partide de guvernământ și le blochează ca partide în opoziție, dar și în relațiile cu administrația, armata și sistemul judiciar, la nivel de elite 18. Numărul și mărimea relativă a partidelor, aspecte specifice la nivel de organizație 19, compozitia și caracterul (omogen sau
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o alternativă politică fără de care criza ar putea dura la nesfârșit. Trebuie să adăugăm un fel de "contraindicație", indispensabilă în caz de criză și de transformare fără colaps: mobilizarea nu trebuie să intimideze actori care fac parte din coaliția de guvernământ, mai ales armata, care sunt chemate să înțeleagă toate dezavantajele rămânerii în guvern (fisuri în organizare sau chiar dispariția principiului ierarhic) și avantajele "revenirii în la cazarmă" (responsabilități politice scăzute, prestigiu social crescut, existând posibilitatea de a fi considerați protectori
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și avantajele "revenirii în la cazarmă" (responsabilități politice scăzute, prestigiu social crescut, existând posibilitatea de a fi considerați protectori și garanți ai schimbării). În caz contrar, ar putea apărea efectul trecerii în plan secund a divizărilor existente în coaliția de guvernământ, creându-se condițiile de (re)instituire a regimului autoritar și refacerea coaliției. Pe de o parte, trebuie să se contureze premisele unei alternative politice, pe de altă parte este vorba de crearea unui echilibru precar, capabil să ghideze transformarea într-
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
să permită alternanța la diferite nivele de guvernare. Sunt oportune, prin urmare, trimiterile facute de Altman și Perez-Linan (2001) la competiție și la formularea unui indicator referitor la "prezență echilibrată a opoziției în parlament" care măsoară atât dominanța partidului de guvernământ în termeni de mandate, cât și puterea opoziției de a crea probleme de eficacitate decizională. În absența alternanței - și, prin urmare, a unei bipolarități solide între cele două partide, două aliante sau coaliții de partide -, responsabilitatea (accountability) "verticală" se poate
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de a răspunde la cererile celor guvernați. A se vedea în continuare și în capitolul 7. 11 În privința acestui termen, a se vedea capitolul 4, subcapitolul l. 12 Potrivit lui Schmitter și Karl, "o democrație politică modernă este un sistem de guvernământ în care guvernanții sunt considerați responsabili pentru acțiunile lor în sfera publică, din perspectiva cetățenilor, care acționează indirect, prin intermediul competiției și cooperării dintre reprezentanții aleși" (1993: 40). 13 Sartori (1987, paragraful 6.91) pleacă în esență de la această presupoziție, pentru
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ca membri ai autorităților centrale sau locale, pentru o anumită perioadă de timp, numită mandat. Structura puterii politice corespunde opțiunilor electoratului îalegătoriloră. Partidul politic îcoaliția de partide politiceă, care și-a respectat promisiunile electorale, poate fi reales ca partid de guvernământ sau se poate întâmpla ca partidul respectiv să piardă alegerile și să devină partid de opoziție, deoarece alegătorii nu mai au încredere în partid și în reprezentanții săi. Corupția și demagogia politică sunt sancționate de electorat. Potrivit principiului istoric „Pleacă
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
din procedurile și regulile care definesc formele de cooperare principială, iar corectarea ei trebuie să fie ea însăși justă, adică trebuie făcută prin respectarea procedurilor statului de drept și nu prin acțiuni arbitrare. De aceea, a pune semnul egalității între guvernământul arbitrar și dreptatea distributivă, sugerând că teoriile distributive liberale sunt o specie de socialism, înseamnă a ignora distincția dintre modelul liberal al dreptății distributive și dreptatea pe care Rawls o numește "alocativă". Aceasta din urmă se inspiră din viziunea utilitarismului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
se află în strânsă legătură cu afirmația - răspuns opoziția se unește în a face apel Rusiei [...]. Astfel, noi reprezintă de fapt noi, opoziția. Eminescu se declară astfel susținător al ideilor, conceptelor și acțiunilor partidului din opoziției și împotriva partidului de guvernământ. După secvența interogativă, secvență ce se intâlnește în multe articole din publicistica lui Eminescu, acesta oferă explicații suplimentare în legătură cu intențiile articolului său. De această dată noi reprezintă pluralul autorității, căci în acestă secvență se referă la sine, la mesajul ce
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
ajuns în sat însoțit de prefectul județului Vaslui care, pe drum către satul Buda, îi explicase cum se petrecuseră lucrurile. Aceasta îi povestise că se formaseră două tabere: una îl susținea pe Ion Chelaru, vechiul primar, om al partidului de guvernământ, dar care încurcase rău de tot treburile primăriei și alta care o susțineau pe doamna învățătoare, la care oamenii alergaseră „și la boală și la pricini”. Iată ce mai nota reporterul ziarului „Dimineața” în articolul din 3 martie 1930: „Toată
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
lor, dar totodată în raportul lor vertical. Destinul Europei se va modela, potrivit lui Pierre Manent, sub semnul problemei teologico politice. Printr-un paradox structural, doctrina creștină recunoaște oamenilor dreptul de a gestiona domeniul profan, de a-și alege forma de guvernămînt și de organizare socială, dar atribuie totodată Bisericii datoria de a supraveghea puterea politică, în măsura în care comportamentul în lume are, pentru guvernanți și guvernați, implicații asupra mîntuirii lor. Ea aduce o constrîngere religioasă de o amploare inedită, o eliberare sau o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
schimbări radicale în lumea occidentală, edificiul teoretico-politic de factură liberală încheindu-se prin constituționalismul american. Încă din paginile introductive, Gabriela Rățulea anunță că nu ne va fi adus în atenție autorul Eseului despre intelectul omenesc, ci teoreticianul unor tratate despre guvernământ, creatorul ideologiei whig, unul dintre părinții fondatori ai liberalismului democratic. Autoarea nu formulează în mod explicit o metodă pe care ar aplica-o în demersul său, ci alege să realizeze o schiță de portret a lui John Locke, reușind să
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
inegalității. Începând cu John Rawls, teoria contractului social a fost considerată în mod esențial o teorie a dreptății, adică o teorie despre formele cooperării juste între indivizi raționali și rezonabili, și numai în mod derivat o teorie despre forma de guvernământ. O discuție actuală cu privire la teoria lui Locke ar presupune, așadar, caracterizarea acestei teorii din perspectiva dreptății. Cum lucrarea noastră nu este o reinterpretare a teoriei lui Locke din perspectiva teoriilor actuale, ci o abordare contextuală, am propus această caracterizare în
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
că există două modalități de a gândi fundamentul puterii civile: unii cred că oamenii s-au născut în sclavie, iar alții că s-au născut liberi. Cei dintâi susțin că există un drept patern asupra copiilor și pretind că originea guvernământului se află în acest drept. Conform acestei concepții, magistratul primește autoritatea prin naștere și prin instituire divină, în virtutea caracterului și a naturii sale, fiind prin urmare singurul în măsură să dețină puterea. El poate atunci să decidă în mod arbitrar
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și, prin urmare, libertatea și egalitatea nu pot fi instaurate în mod legitim. 2.4. Starea originală. Al doilea tratat În Al doilea tratat despre guvernare, Locke realizează o expunere teoretică a adevăratelor principii ce trebuie să stea la baza guvernământului civil. Înaintea lui, primul gânditor care a făcut acest lucru a fost Thomas Hobbes care, asemenea lui Hugo Grotius, a avansat ipoteza că înaintea societății civile a existat o stare anterioară, numită "naturală". Locke pleacă și el de la presupunerea că
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pot coexista în subiecte și în momente diferite, așa cum rezultă din exemplul oferit de Locke în § 14 al celui de-Al doilea tratat. Aici Locke respinge ideea lui Hobbes că starea de natură este mai rea decât orice fel de guvernământ 101 și spune că starea naturală nu poate fi în nici un caz mai rea decât monarhia absolută. Aceasta e o dovadă prin absurd că oamenii au cunoscut cu siguranță o stare naturală, de vreme ce au cunoscut monarhia absolută care, la fel
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și nu după hotărâri improvizate"95. Puterea executivă este cea care duce legile la aplicare, iar cea federativă apără comunitatea față de pericolele din exterior, asigurând pacea sau, dacă e necesar, purtând războiul. În acest fel s-a născut statul sau guvernământul, adică sistemul de instituții publice menite să apere interesele tuturor membrilor societății pentru conservarea proprietății. Puterea pe care oamenii o aveau în starea naturală și la care renunță prin contractul social era de două feluri. Prima formă de putere este
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
imposibil de stipulat dinainte. Ca atare, membrii comunității trebuie să acorde încredere celor ce exercită efectiv puterea, astfel încât aceștia să poată lua toate măsurile cuvenite în vederea apărării interesului public. Așadar, dacă societatea se naște pe baza unui acord sau contract, guvernământul se naște pe baza "încrederii"96. Faptul că societatea acordă încredere puterii executive generează prerogativa, adică dreptul executivului de a acționa pentru binele public, dincolo de litera legii, atunci când este cazul. În ceea ce privește puterea legislativă, scopul acesteia este de a emite legi
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
opună hoților pentru că acest lucru ar putea da naștere la dezordine și vărsare de sânge. Ori de câte ori puterea este folosită în mod arbitrar și proprietatea supușilor este încălcată (înțelegându-se și aici prin proprietate atât bunurile, cât și viața și libertatea) guvernământul trebuie dizolvat. Acest lucru este de altfel cât se poate de just, căci oamenii intră în societate tocmai cu scopul de a-și proteja proprietatea și, în acest scop, aleg și autorizează un legislativ care are rolul de a emite
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pune mai întâi capăt stării naturale și, apoi, altul prin care poporul deleagă suveranitatea anumitor persoane (rege, Camera Lorzilor, Camera Comunelor); acestea au drept scop executarea clauzelor primului pact. Putem spune că primul contract a fondat societatea, iar al doilea guvernământul; în termenii lui Locke, primul este contractul social propriu-zis, iar al doilea constituie legea fundamentală în stat38. Puterea legislativă este aceea care definește infracțiunile și stabilește pedepsele. De asemenea, ea deține și puterea de a decide pacea sau războiul, atunci când
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
este vorba de obligație aici) oamenii liberi și raționali trebuie să consimtă în mod liber. Căci, dacă utilitatea nu stă la baza legii naturale, ea este totuși consecința respectării acesteia. Oamenii sunt obligați să-și dea acordul pentru formarea unui guvernământ civil care respectă legea naturală, adică se ghidează după principiile rațiunii și respectă drepturile naturale ale celorlalți. Prin urmare, "conștiința publică", adică universală, există încă din starea naturală, ea nu are nevoie de constrângerea suveranului pentru a fi activă, cum
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
asupra naturii bune sau rele a omului, ideea de societate (de convenție non-civilă) - ca un spațiu intermediar între individ și stat - deschide calea către legitimarea rezistenței față de tiranie. Spre deosebire de Hobbes, Locke consideră că cetățeanul are un drept de rezistență față de guvernământul arbitrar. Justificarea acestui drept de rezistență este în strânsă legătură cu problema obligației morale și politice. Principala schemă de argumentare are în vedere faptul că, în doctrina lockeeană, suveranul are o serie de obligații care rezultă din contract, obligații care
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și Locke de toate teoriile anterioare care au căutat să răspundă la întrebarea cine trebuie să conducă?. Teoriile "legii naturale publice" sunt în căutarea unei ordini sociale care să fie legitimată indiferent de circumstanțe. Ideea celei mai bune forme de guvernământ este abandonată și în locul ei vom găsi ideea unei ordini juste care va trebui să dea problemei politice o soluție universală. "Școala rațiunii de stat [Machiavelli] înlocuiește cel mai bun regim cu guvernământul eficace. Cea a legii naturale publice înlocuiește
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
circumstanțe. Ideea celei mai bune forme de guvernământ este abandonată și în locul ei vom găsi ideea unei ordini juste care va trebui să dea problemei politice o soluție universală. "Școala rațiunii de stat [Machiavelli] înlocuiește cel mai bun regim cu guvernământul eficace. Cea a legii naturale publice înlocuiește regimul ideal cu guvernământul legitim". Strauss, Natural Right and History, p. 191. 12 Locke, Al doilea tratat, § 165, p. 157. 13 Ibidem, § 222, p. 191. 14 Vezi Hobbes, Elements of Law, II, cap
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în locul ei vom găsi ideea unei ordini juste care va trebui să dea problemei politice o soluție universală. "Școala rațiunii de stat [Machiavelli] înlocuiește cel mai bun regim cu guvernământul eficace. Cea a legii naturale publice înlocuiește regimul ideal cu guvernământul legitim". Strauss, Natural Right and History, p. 191. 12 Locke, Al doilea tratat, § 165, p. 157. 13 Ibidem, § 222, p. 191. 14 Vezi Hobbes, Elements of Law, II, cap. II, art. 2, 5. 15 Conform ediției în limba română, în
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
avusese un pronunțat iz electoral. Dar zelul promotorilor unei atare inițiative s-a diminuat treptat, aceștia renunțând, în cele din urmă, la suita de acțiuni la care asistăm astăzi. Probabil, acum miza electorală este una mai mare pentru partidul de guvernământ decât în anul 2004 și de aceea, în 2009, s-a mers mai departe”, a detaliat Ion Varta. Pe de altă parte, istoricul Igor Cașu susține că „aniversarea a 650-a a Țării Moldovei” se sărbătorește și la Iași. Problema
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]