2,559 matches
-
173, 174, 175, 200, 238, 272 granițe, 24, 37, 77, 88, 89, 90, 135, 137, 234 guvernare, 71, 72, 75, 103, 114, 127, 276 guvernare globală, 144, 145, 172, 176 hegemonie, 28, 105, 126, 138, 144, 145, 146, 197, 227 hermeneutică, 168 homo economicus, 56 homo sacer, 192 idealism, 29, 102, 125, 226, 278 idei, 211, 222, 223, 225, 226, 229, 230, 254 identitate, 22, 62, 180, 184, 186, 187, 189, 194, 195, 196, 197 ideologie, 92, 122, 150, 170, 215
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în Steve Smith, Ken Booth, Marysia Zalewski (ed.), International Theory: Positivism and Beyond, Cambridge, Cambridge University Press, 1996. 4 Robert Keohane este cel care a consacrat distincția între teoriile raționaliste și cele reflectiviste, criteriul de clasificare fiind epistemologia pozitivistă sau hermeneutică. Vezi Robert Keohane, "International Institutions. Two Approaches", în International Studies Quarterly, vol. 32, nr. 4 (1988), pp. 379-391. 5 Referitor la statutul disciplinei Relațiilor Internaționale în România, vezi Șerban Cioculescu, "O dezvoltare "inhibată" a teoriei Relațiilor Internaționale în România? Ipoteza
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
explicat cum o parte din rezultatele cercetărilor utilizate de exegetă cum ar fi analiza retorică, dialogismul și psiholingvistica, achiziții teoretice din deceniile opt-nouă ale secolului trecut nu a provocat până acum, doar cu unele excepții, explorări similare ale publicisticii românești.) Hermeneutica făcută spiritului polemic nu este deloc străină de anumite fundamente metafizice. De altminteri, în prima parte a eseului, unde analizele conturează profilul omului polemic, exegeta face o arheologie a polemicii și dezvăluie ceea ce s-ar putea numi straturile ontologice ale
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a literaturii publicistice. Întâlnirea cu un autor ca Tudor Arghezi nu pare să fie deloc întâmplătoare. Opera publicistică a acestui autor a fost aleasă nu doar pentru posibila empatie trăită în marginile unei gazetării de excepție, ci și pentru ca încercarea hermeneutică să fie validată nu pe un autor "minor", nici pe un amator, ci pe opera unui creator de răscruce. Comentariile asupra polemistului Arghezi sunt făcute cu o plăcere nedisimulată, printr-o lectură preponderent temperamentală. Dispoziția fecundă a spiritului este evidentă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
referință La parole pamphletaire (publicată în 1982 și reeditată în 1995), dar, evident, și toate cele care i-au urmat, l-au făcut celebru în rândul cercetătorilor care au conjugat literatura cu studiul imaginarului politic, cu istoria mentalităților și cu hermeneutica discursului social. Instrumentarul analizei sale aparține cu precădere orientărilor lingvistice moderne, filosofiei limbajului și neo-retoricii perelmaniene. În analiza discursului pamfletar din spațiul francofon (1868-1968), Angenot nu operează dihotomic între perspectiva descriptiv-formală asupra textului și perspectiva socio-critică asupra conținutului ideologic, pentru că
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prea-cuminte conștiinciozitate academică, de oarecare obediență în (re)-formularea aprecierilor. Rigoarea observațiilor relevă însă un ochi analist pătrunzător și predilecția pentru taxinomii pertinente, de care nici un cercetător al publicisticii argheziene n-ar trebui să facă abstracție. Cu o altă energie hermeneutică, abordarea Ruxandrei Cesereanu, focalizată pe imaginarul violenței argheziene, oferă o perspectivă inedită, interdisciplinară prin care discursul pamfletar devine obiect fundamental în studiul mentalului colectiv al românilor. În ceea ce-l privește pe Arghezi, sunt luate în calcul doar textele de o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
exprimă furia și agresivitatea, duse la extrem. Demersul are ca premisă certitudinea că: "Pamfletele lui Arghezi sunt cele mai feroce din publicistica românească, creând o plasticitate aparte a negativului sancționat"104. O atenție cu totul aparte se cuvine să acordăm hermeneuticii originale propuse de Nicolae Balotă, pentru care pamfletul arghezian, ca "artă de a spurca frumos", reprezintă "un fapt stilistic ce depășește cadrele oratoriei" și, totodată, "un gest verbal de magie neagră". Autorul e preocupat de impulsurile interioare care stau la
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
această dată polemicul este integrat în mod exclusiv discursului pamfletar. De altfel, însuși autorul, delimitându-și aria de cercetare, reclamă necesitatea clarificării segmentului publicistic, important nu doar sub raport cantitativ. Exegeza lui Ștefan Melancu inaugurează, fără îndoială, o nouă grilă hermeneutică asupra discursului polemic și pamfletar arghezian și poate fi considerat primul pas în această direcție. E incontestabil, astăzi, că specificitatea pamfletarului rezidă într-un imaginar al violenței, monstruozității și putridului ca modalitate poetică de a (re)prezenta tragicul unei existențe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
alese, deculpabilizându-se șiret de orice gest eretic anterior discursului, în timp ce adversarul său este exilat în zona dezonorantă a intereselor meschine. În ceea ce privește relația intimă cu divinitatea, lirica argheziană a fost terenul cel mai fertil și, în consecință, cel mai exploatat, iar hermeneutica pe acest palier este cât se poate de generoasă. Fără să intrăm în detalii spațiofage, care nu fac obiectul demersului de față, reținem însă un unghi de interpretare relativ recent, diferit în raport cu viziunile criticii clasice care, se știe, prin reiterare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Pentru Marc Angenot, "pamfletul ar fi polemica în mod particular violentă, explozivă"181, ceea ce presupune, din partea autorului, o depășire asumată a cadrului polemic și accederea într-un univers în care agresivitatea condeiului capătă valențe simbolice, devenind, într-o consacrată viziune hermeneutică, un "act ritualic de magie neagră"182. Așa cum am arătat în paginile destinate exegezei pamfletului arghezian, marca estetică a publicisticii sale rezidă în forța de transfigurare a ficțiunii alegorice, căreia însuși poetul îi subliniază statutul, condiționând literaritatea discursului pamfletar de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
publicistică. Tocmai din acest motiv am acordat un spațiu mai amplu anecdotei ficționale, ca modalitate exclusiv literară, în care dimensiunea polemică e implicită, iar agresivitatea e atenuată sau doar camuflată de râs, ca strategie punitivă, așa cum am abordat-o în hermeneutica dimensiunii comice. În ceea ce privește agresivitatea necenzurată, am oscilat în a încadra poetica invectivei la unul dintre cele două segmente, doar teoretic abordate diferențial, din rațiuni ce țin de organizarea și fluența cercetării, cel al limbajului agresiv și cel al povestirii ficționale
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de a convinge asupra suburbanității pamfletului. În timp, rezistența criticii canonice în fața așa numitei subliteaturi (de unde și conotația negativă atribuită polemicii, tocmai în intervale de explozie a acesteia) se va converti într-un interes tot mai mare (preocupările exegezei și hermeneuticii francofone o demonstrează din plin) de a recupera, antologa și interpreta științific acest segment de creație, ca pe o valoroasă și întregitoare piesă de puzzle. În absența ei, orice mare scriitor ar fi, fără îndoială, injust amputat. Ține, până la urmă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Metaphors we live by, The University of Chicago Press, Chicago, 1980. Laurent Jenny, Rostirea singulară, Editura Univers, București, 1999. Maingueneau, Dominique, Sémantique de la polémique, Éditions L'Age d'Homme, Lausanne, 1983. Marino, Adrian, Modern, modernism, modernitate, E.L.U., București, 1969; Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987. Moutsopoulos, Evanghelos, Categoriile estetice, traducere de Victor Ivanovici, introducere de C-tin Noica, Editura Univers, București, 1976. Munteanu, Cornel, Pamfletul ca discurs literar, Editura Minerva, București, 1999. Orecchioni-Kerbrat, C., L'énonciation. De la subjectivité
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
M., Metaphors we live by, Chicago, The University of Chicago Press, 1980. Laurent Jenny, Rostirea singulară, București, Editura Univers, 1999. Maingueneau, Dominique, Sémantique de la polémique, Lausanne, L'Age d' Homme, 1983. Marino, Adrian, Modern, modernism, modernitate, București, E.L.U., 1969. Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987. Moutsopoulos, Evanghelos, Categoriile estetice, introducere de C-tin Noica, traducere de Victor Ivanovici, București, Editura Univers, 1976. Munteanu, Cornel, Pamfletul ca discurs literar, București, Editura Minerva, 1999. Orecchioni-Kerbrat, C., L' énonciation. De la subjectivité
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
literatura arheologică. Se pune, deci, întrebarea dacă se poate contura, pe baza datelor arheologice și cu ajutorul unui demers regresiv, sprijinit pe informațiile oferite de istoria religiilor, la o nuanțare a interpretărilor privitoare la viața spirituală a populațiilor preistorice. Pornind de la hermeneutica fenomenologică a lui Mircea Eliade și acceptând ca finalitate a acesteia existența arhetipurilor ca „modele exemplare”, pe care imaginația le reproduce, le reactualizează și le repetă fără încetare, se poate afirma o relativă autonomie a simbolismelor față de istorie. Trebuie ținut
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ceea ce ești, prin respingerea unicității, a configurației și a contextului propriu, pentru a prelua exterior și forțat un mesaj străin. O relație genuină nu poate fi, de aceea, decât unică, personalizată, aducând astfel darul ei lumii. V. DISCURS ȘI METODĂ: HERMENEUTICĂ CREATOARE ȘI PERSPECTIVISM Preambul Explicitare succintă a titlului V.1 Discurs și metodă îndoiala carteziană și purificarea discursului - recontextualizare. Tradiție, creativitate, organicitate. V.2 „Hermeneutică creatoare“ Mircea Eliade și viziunea cu privire la „hermeneutica creatoare“. Ilustrări. Dezvoltarea studiului religiei și reconfigurarea viziunii
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fi, de aceea, decât unică, personalizată, aducând astfel darul ei lumii. V. DISCURS ȘI METODĂ: HERMENEUTICĂ CREATOARE ȘI PERSPECTIVISM Preambul Explicitare succintă a titlului V.1 Discurs și metodă îndoiala carteziană și purificarea discursului - recontextualizare. Tradiție, creativitate, organicitate. V.2 „Hermeneutică creatoare“ Mircea Eliade și viziunea cu privire la „hermeneutica creatoare“. Ilustrări. Dezvoltarea studiului religiei și reconfigurarea viziunii științifice. Precizări metodologice. Noua dimensiune hermene utică și „fenomenologia minții“ (Mircea Eliade). Repere pentru aplicarea noii metodologii de cercetare. V.3 „Perspectivism“ Moshe Idel și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
astfel darul ei lumii. V. DISCURS ȘI METODĂ: HERMENEUTICĂ CREATOARE ȘI PERSPECTIVISM Preambul Explicitare succintă a titlului V.1 Discurs și metodă îndoiala carteziană și purificarea discursului - recontextualizare. Tradiție, creativitate, organicitate. V.2 „Hermeneutică creatoare“ Mircea Eliade și viziunea cu privire la „hermeneutica creatoare“. Ilustrări. Dezvoltarea studiului religiei și reconfigurarea viziunii științifice. Precizări metodologice. Noua dimensiune hermene utică și „fenomenologia minții“ (Mircea Eliade). Repere pentru aplicarea noii metodologii de cercetare. V.3 „Perspectivism“ Moshe Idel și reformularea noțiunii de „perspec tivism“. Unici tate
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Idel și reformularea noțiunii de „perspec tivism“. Unici tate și diferență. Necesitatea dialogului, dincolo de constrângerile sistemice ale propriei viziuni. Virtutea multidisci plinarității. Cercetătorul hermeneut și capcanele minții. Preambul Cele trei formule alese pentru a compune titlulacestui capitol („discurs și metodă“, „hermeneutică creatoare“, respectiv „perspectivism“) reprezintă, fiecare în parte, concepte cheie teoretizate pregnant ori secundar în gândirea a trei autori. Le-am alăturat aici întrucât împreună pot sugera nuanțat și sintetic premisele cadrului metodologic propus și dezvoltat în cele ce urmează. Noutatea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
amintim pentru o clipă de transformarea lui Pinocchio dintr-o păpușă de lemn, acționată cu sfori, într-un „băiat adevărat“, după ce reușește să ia singur decizii, să acționeze potrivit „conștiinței“ lui (inițial reprezentată, în afara lui, prin greierașul Jiminy). V.2 „Hermeneutică creatoare“ Formula îi aparține lui Mircea Eliade și se regăsește aluziv ori succint teoretizată în câteva dintre lucrările sale. Voi insista în a oferi schematic reperele noii metodologii, doar schițată teoretic de Eliade, însă deja aplicată în lucrările sale. Teoretizările
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ceea ce a întrevăzut a fi noua direcție, de anvergură, în studiul religiei, respectiv posibilitatea eșecului acestui domeniu și riscurile unui asemenea eșec pe linia contribuției, unice, pe care o poate aduce studiul religiei în cadrul mai amplu reprezentat de științele umaniste. „Hermeneutica creatoare“ sau „hermeneutica totală“ reprezintă, în viziunea lui Eliade, pasul următor dezirabil în dezvoltarea istoriei religiilor ca disciplină, respectiv a științei religiei ca arie de cercetare. Am ales ca primă ilustrare în acest sens - mai puternică, cred, prin registrul literar
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a fi noua direcție, de anvergură, în studiul religiei, respectiv posibilitatea eșecului acestui domeniu și riscurile unui asemenea eșec pe linia contribuției, unice, pe care o poate aduce studiul religiei în cadrul mai amplu reprezentat de științele umaniste. „Hermeneutica creatoare“ sau „hermeneutica totală“ reprezintă, în viziunea lui Eliade, pasul următor dezirabil în dezvoltarea istoriei religiilor ca disciplină, respectiv a științei religiei ca arie de cercetare. Am ales ca primă ilustrare în acest sens - mai puternică, cred, prin registrul literar de care aparține
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
aparține - însemnările făcute de Eliade în Jurnal, în ziua de 24 iunie 1968, de Sânziene: „24 iunie. [...] Am insistat asupra acestui fapt: hierofaniile și simbolurile religioase constituie un limbaj pre-reflexiv. Fiind vorba de un limbaj specific, sui generis, necesită o hermeneutică specială. în lucrările mele am încercat să elaborez această herme neutică, dar am ilustrat-o practic, pe documente. Rămâne acum ca eu, sau altul, să articuleze această hermeneutică în mod sistematic.“ „în fapt, istoria religiilor nu este doar o disciplină
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
limbaj pre-reflexiv. Fiind vorba de un limbaj specific, sui generis, necesită o hermeneutică specială. în lucrările mele am încercat să elaborez această herme neutică, dar am ilustrat-o practic, pe documente. Rămâne acum ca eu, sau altul, să articuleze această hermeneutică în mod sistematic.“ „în fapt, istoria religiilor nu este doar o disciplină istorică, precum, de pildă, arheologia sau numismatica. Ea este deopotrivă o hermeneutică totală, chemată să descifreze și să explice toate întâlnirile omului cu sacrul, din preistorie până în zilele
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
dar am ilustrat-o practic, pe documente. Rămâne acum ca eu, sau altul, să articuleze această hermeneutică în mod sistematic.“ „în fapt, istoria religiilor nu este doar o disciplină istorică, precum, de pildă, arheologia sau numismatica. Ea este deopotrivă o hermeneutică totală, chemată să descifreze și să explice toate întâlnirile omului cu sacrul, din preistorie până în zilele noastre.“ „Pentru istoria religiilor, ca și pentru orice disciplină umanistă, drumul spre sinteză trece prin hermeneutică.“ „[...] Nu ne îndoim că «hermeneutica creatoare» va fi
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]