1,555 matches
-
de 23 m). Cu scopul disipării energiei, fundul castelului are o geometrie cu vute laterale. Geologic, priza de apă este situată într-o zonă de șisturi negre, iar restul (conducta de derivație, castelul de echilibru, casa vanelor, conducta forțată și hidrocentrala) într-una de sedimente marno-argiloase. În decursul timpului, centrala electrică a beneficiat de diverse activități de reparații, înlocuiri de subansamble, optimizari ale echipamentelor de automatizare și modernizari de echipamente. Un proiect mai amplu bazat pe finanțare de la Banca Europeană de
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
inflitrație foarte mari cât și infiltrații cu gaze pe aproape o treime din lungime (o explozie a unei asemenea pungi de gaze s-a soldat cu aproximativ 30 de morți). Străpungerea s-a făcut pe 11 decembrie 1955. Nici construcția hidrocentralei situată pe terasa aluvională superioară a Bistriței - prima centrală de mare putere realizată în România - nu a fost scutită de evenimente neplăcute, ajungându-se până la inundarea acesteia. Interconectare uzinei electrice s-a realizat cu începere din 1957 când a fost
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
dure și lipsiți de experiență. La construcție a lucrat pe șantierele de la Tunel Intrare și Baraj până la finele anului 1959 și un detașament de 1200 de militari ai muncii. Alții 400 au lucrat la construcția fapricii de ciment și la hidrocentrala de la Stejaru. Realizarea construcției a impus strămutarea parțială sau totală a 22 de sate. Dintre acestea, unele ca Răpciune, Cârnu, Rețeș - au dispărut în totalitate. Au fost strămutați peste 18.000 de locuitori din aproape 2.300 de gospodării. Două
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
prezent. Sectorul energetic ucrainean este al doisprezecelea din lume în termeni de putere instalată, cu . Energia regenerabilă joacă un rol foarte modest în ce privește producția de energie electrică, în 2005 producția energetică fiind asigurată din următoarele surse: nucleară (47%), termică (45%), hidrocentrale și altele (8%). Ucraina consumă anual aproximativ 40-45 miliarde de metri cubi de gaze naturale, jumătate din această cantitate fiind cumpărată anterior de la compania rusă Gazprom, care, în iunie 2014, a oprit complet livrările de gaze către teritoriul ucrainean din cauza
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
nou impuls economic. După construirea barajului de la Bicaz și punerea în funcțiune a întregului sistem hidroenergetic pe cursul mijlociu și inferior ale râului Bistrița în anii 1960, rolul economic și aspectul râului s-au schimbat. Plutele au dispărut, au apărut hidrocentralele ca sursă nepoluantă de energie, debitul apei nu mai cunoaște variațiile din trecut, au apărut lacuri de acumulare și baraje care modifică în întregime aspectul albiei. La apogeu, zona industrială și agricolă a municipiului includea: un combinat de îngrășăminte chimice
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
1.500 tone pe zi; un atelier de bolțar ce putea produce până la 1.200.000 cărămizi pe an; mină de calcar la Bunila; un număr de depozite de cărbuni pentru obținerea mangalului pentru furnale; un furnal la Govăjdia; o hidrocentrală de 400 CP; o linie de funicular pentru transportul materialelor și ateliere pentru producerea uneltelor agricole. Între 1937 și 1940 a fost construită o secție modernă de producere a oțelului și o secție de rulare cu echipamente importate din Germania
ArcelorMittal Hunedoara () [Corola-website/Science/318082_a_319411]
-
Bovaneț (stânga). Cursul râului este meandrat, formând mai multe ostroave. Pe cursul mijlociu, străbate o vale în formă de V (canion)cu pante abrupte, râpi și chei, în care are o lățime de 0,5-1,6 km. Au fost construite hidrocentrale (Bodnarivska și Martînkivska) și aproximativ 140 de iazuri. În antichitate, pe malul râului au existat așezări omenești și s-au desfășurat activități de transport pe apă. Râul a fost navigabil în acele vremuri. Între anii 1933-1934, în perioada construcției hidrocentralei
Râul Zbruci () [Corola-website/Science/319159_a_320488]
-
hidrocentrale (Bodnarivska și Martînkivska) și aproximativ 140 de iazuri. În antichitate, pe malul râului au existat așezări omenești și s-au desfășurat activități de transport pe apă. Râul a fost navigabil în acele vremuri. Între anii 1933-1934, în perioada construcției hidrocentralei Satanovski s-au găsit monede bătute de împăratul roman Gordian III în Tracia. În secolul al X-lea, cneazul Vladimir al Kievului a stăpânit aceste teritorii, Galiția intrând în stăpnirea Rusiei kievene. Râul a fost folosit în transportul de mărfuri
Râul Zbruci () [Corola-website/Science/319159_a_320488]
-
de Jos, Holoșina, Iablonița, Ceremoșna, Coniatin, Polianki, Câmpulung pe Ceremuș (Câmpulung Rusesc) și Stebni. Principalii afluenți ai Ceremușului Alb sunt râurile Ialovicioara și Lăpușna (pe partea dreaptă) și Probina (pe partea stângă). În 1950, pe acest râu a fost construită Hidrocentrala Iablonița, pentru captarea de energie hidroelectrică. Apele Ceremușului Alb sunt propice pentru practicarea de sporturi nautice: rafting și sporturi montane extreme. Ceremușul Alb curge de-a lungul frontierei dintre regiunile istorice Bucovina și Galiția, care aparțin astăzi Ucrainei. În trecut
Râul Ceremușul Alb () [Corola-website/Science/319189_a_320518]
-
este o mică hidrocentrală amplasată pe râul Ceremușul Alb din Carpații Orientali. Ea se află pe teritoriul Ucrainei, la granița raioanelor Verhovina (din regiunea Ivano-Frankivsk) și Putila (din regiunea Cernăuți). Ea a fost construită în anul 1950, fiind distrusă de inundații în anii '90
Hidrocentrala Iablonița () [Corola-website/Science/319190_a_320519]
-
din regiunea Cernăuți). Ea a fost construită în anul 1950, fiind distrusă de inundații în anii '90 ai secolului al XX-lea. În anul 2009, compania Vinnytsa Novosvit a investit 8,5 milioane de grivne în reconstrucția acesteia. În prezent, hidrocentrala are o capacitate instalată de 1,2 MW, având două turbine.
Hidrocentrala Iablonița () [Corola-website/Science/319190_a_320519]
-
din 1920, an în care s-au recoltat 455 tone de sturioni. Recordul de captură s-a înregistrat în anul 1939: 1.144 tone de sturioni. Capturile din România au scăzut dramatic după mijlocul anilor '70, când au fost construite hidrocentralele de pe Dunăre. ii trimit, din secolul al XIX-lea, la o imagine de mare lux, îndeosebi din cauza caviarului pe care îl produc. În afară de ouă, sturionii furnizează carnea apreciată care însoțește, în mod tradițional caviarul, dar și pielea de prestigiu utilizată
Sturion () [Corola-website/Science/319332_a_320661]
-
conducător științific prof.dr.ing.A.Diaconu) dar, după prezentarea lucrărilor și absolvirea examenelor respective, a renunțat. A fost membru sau președinte în diverse organisme naționale și internaționale: Comisia mixtă româno-iugoslavă pentru SHEN Porțile de Fier, Comisia mixtă româno- bulgară pentru eficiența Hidrocentralei Turnu Măgurele, Comisia Interdepartamentală pentru Porțile de Fier etc.
Nicolae Mănescu () [Corola-website/Science/320906_a_322235]
-
Centrala hidroelectrică de la Stânca-Costești este o hidrocentrală pe râul Prut, construită în dreptul localităților Stânca (Ștefănești), Botoșani, România și Costești din Republica Moldova. Acordul prevedea în principal ca: Amplasamentul lucrărilor se află la 576 km de la vărsare, într-o zonă în care lățimea albiei majore de cca 3 - 4
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
prin glacisuri deluviale de aceea fiind numite depresiuni de contact sau depresiuni subcarpatice interne: -Depresiunea Arefu-Corbeni-Turburea situată în extremitatea vestică a Subcarpaților Argeșului la ieșirea Argeșului din cheile ce pot fi considerate „fosile” din cauza devierii cursului de apă prin turbinele hidrocentralei; -Depresiunea Brădet formată tot la ieșirea dintr-un sector de chei a văii Vâlsanului; -Depresiunea Bahna Rusului ce comunică spre sud cu alte două depresiuni: Nucșoara și Corbi; - spre vest pe sub poala Iezerului se desfășoară Depresiunile Cândești pe Bratia, Albești
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
genul Consiliului European de la Bruxelles. Ponta transferase însă, prin ordonanță de urgență, controlul asupra Monitorului Oficial, de la Parlament la Guvern. Compania Hidroelectrica, o companie de energie aparținând statului, a intrat în insolvență, pe fondul secetei prelungite care a redus productivitatea hidrocentralelor din subordinea sa și pe fondul unor contracte neprofitabile cu niște intermediari, denumiți în discursul public de președintele Băsescu „băieți deștepți”, care au semnat contracte cu toate guvernele pentru a cumpăra energie ieftină de la companie. În timp ce se afla la Bruxelles
Criza politică din România, 2012 () [Corola-website/Science/326997_a_328326]
-
Turcia a înregistrat în ultimele 4 decenii o creștere remarcabilă din punct de vedere economic. Industria energetică este reprezentată îndeosebi prin industria cărbunilor (mai ales lignit si huilă), localizată în nord-vestul Anatoliei. Energia electrica se obține în cadrul hidrocentralelor și termocentralelor. Turcia este ca mărire a 15 a GDP-PPP a lumii, și a 17 a NGDP. Țara este un membru fondator a OECD și G-20 a economiei majore. În timpul primelor 6 decenii a republicii, între 1923 și 1983, Turcia
Economia Turciei () [Corola-website/Science/323120_a_324449]
-
ale Facultății de Construcții din cadrul Institutului Politehnic “Gh. Asachi” din Iași, pe care a absolvit-o în 1960 "cu cea mai mare medie din promoția sa". La numai 22 de ani și-a început activitatea profesională ca inginer pe șantierul Hidrocentralei de la Bicaz, continuând cu Valea Bistriței, la Grupul de Șantiere Bistrița-aval apoi, între anii 1963 și 1967, a participat ca inginer-șef la construirea Hidrocentralei Gârleni, comună unde, în amintirea sa una dintre străzi îi poartă numele. Din anul 1967
Radu Scutelnicu () [Corola-website/Science/324300_a_325629]
-
sa". La numai 22 de ani și-a început activitatea profesională ca inginer pe șantierul Hidrocentralei de la Bicaz, continuând cu Valea Bistriței, la Grupul de Șantiere Bistrița-aval apoi, între anii 1963 și 1967, a participat ca inginer-șef la construirea Hidrocentralei Gârleni, comună unde, în amintirea sa una dintre străzi îi poartă numele. Din anul 1967 a lucrat pe șantierul Poiana Uzului de pe Valea Trotușului la construcția celui de-al „treilea baraj din țară ca importanță” din cadrul celor de tip "cu
Radu Scutelnicu () [Corola-website/Science/324300_a_325629]
-
lucrările de construire și amenajare a centralei electrice subterane Mărișelu din cadrul Grupului de Șantiere Someș. La acest obiectiv strategic a introdus și experimentat cu succes mecanizarea integrală a lucrărilor de betonare în subteran. Începând din anul 1974 a coordonat realizarea hidrocentralelor din cadrul Grupului de Șantiere Olt-Inferior (Drăgășani, Strejești, Arcești, Slatina, Ipotești, Frunzaru, Rusănești, Izbiceni), ca director de grup, creând și utilizând tehnologii noi. Între anii 1987 și 1993 a condus Trustul de Construcții Hidroenergetice București în calitate de Director General cu rangul de
Radu Scutelnicu () [Corola-website/Science/324300_a_325629]
-
Natura 2000 în România). Aceasta include și rezervația naturală Stânca Ripiceni. Aria Protejată este încadrată în bioregiunea continentală a platformei moldovenenești în bazinul superior al Prutului și reprezintă lacul artificial creat printr-un baraj pe râul Prut (în amonte de hidrocentrala omonimă), în partea nord-estică a României (la granița cu Republica Moldova); și zonele limitrofe acestuia (bălți, stufăriș, păpuriș, zone împădurite, pajiști). Adesea, aici vin pescari și arheologi (în zona Ripiceni). Situl dispune de trei clase de habitate de tip: "Ape dulci
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
după cei trei ani de stagiu a fost transferat la UCECOM, ca inginer energetic șef. Din 1979 până în 1987 a fost inginer proiectant la Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice, ajungând către final șef de proiect pe partea electrică a hidrocentralelor. În martie 1987 i s-a desfăcut contractul de muncă, pe motiv că avea rude în străinătate, pe sora sa, plecată legal, în 1979, în Germania. S-a angajat apoi la șantierul Montaj Instalații Automatizări Punere în Funcțiune, cu sediul
Mihail Montanu () [Corola-website/Science/322863_a_324192]
-
care, sub îndrumarea profesorilor Dorin Pavel și Cristea Mateescu au a constituit nucleul tehnic prin care a elaborat primele proiecte pentru centralele hidroelectrice și lucrările hidrotehnice aferente. Inginerului Aristide Teodorescu a primit însărcinarea de șef de proiect pentru barajul și hidrocentrala Gureni de pe Râul Mare prima lucrare ce trebuia promovată pentru amenajarea hidroenergetica a barajului Râul Mare. De asemenea, a fost direct implicat în elaborarea primului plan de amenajare hidroelectrica a fluviului Dunărea. Printre primele amenajări hidroenergetice a caror execuție a
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
de 25-30 m grosime, si de un strat de diluviu de 3 : 8 m grosime s-a executat un dig de anrocamente fundat pe stratul de diluviu. Situat în aval de barajul Strâmtori, asigură regularizarea zilnică a debitelor uzinate de hidrocentrala Strâmtori la orele de vârf; este prevăzut cu o priză de apă dela care pleacă aducțiunea Strâmtori - Baia Mare, pentru debitele necesare alimentarii cu apă. Berdu este un baraj de anrocamente cu înălțimea de 15 m. Asigura tranzitarea debitelor regularizate de
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
suprafață de tip pâlnie, cu turnul fundat pe platforma mâlului stâng. La baza acestuia sunt dispuse două goliri de semi-adâncime simetrice. Debitele debușează printr-un puț în galeria de bază, utilizată în perioada de execuție la devierea apelor. În afară de priză hidrocentralei,si golirea de fund inițială, de la bază barajului, capacitatea de golire s-a suplimentat, în a doua etapă cu a doua golirie de fund,cu o capacitate de 50 mc/sec, instalată în galeria de deviere: casă vanelor acestei goliri
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]