1,975 matches
-
diareele acute pot fi hidrice sau denutritive. Diareele hidrice constau dintr-o eliminare excesivă de lichide care conduce la deshidratarea rapidă a organismului. Au origine În colon și se datoresc unor toxiinfecții alimentare, dizenterie bacilară, botulism, enterocolite bacteriene, febră tifoidă, holeră, tuberculoză intestinală. Tot din cauza infecțiilor apare diareea inflamatoare la nivelul colonului, cu dureri În partea stângă a abdomenului și cu posibilități de evoluție spre abces, peritonită și ocluzie intestinală. Cu caracter ocazional apare diareea turiștilor, la persoanele care călătoresc
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
jur. De numele lui Mihai Ciucă. (1883-1969) - medic, bacteriolog, membru al Academiei -, născut la Săveni, este legată eradicarea malariei, altădată endemică pe teritoriul României. El a devenit unul dintre cei mai respectați experți internaționali În combaterea paludismului. Cercetările sale asupra holerei, tifosului exantematic, difteriei, scarlatinei, tuberculozei, colibacilozelelor i-au adus faima de organizator al luptei Împotriva maladiilor infecțioase În lume. Preotul Dumitru Furtună (1890-1965) - cărturar, etnograf, istoriograf, folclorist - s-a născut la Mănăstireni, la câțiva kilometri de Jijia, cândva centrul comunei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lider al tuturor fricilor clinice și patologice nu putea dichisi o infrastructură organizatorică mai potrivită decât cea bazată pe „Mache, zi-o p-aia cu «Afundă-mă, române, în visul meu de lepră...Ă”. Retoric ca un pisoar, contagios ca holera și etern ca moartea, de la o vreme pacientul național a început să semneze cu titlul de... Doctor. Părea că începe să se ducă, dar, rămas fără costisitoarele-i sedative de import, s-a răzgândit. Revenirea pacientului național pe tronul rigolei
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
biserică, care a fost sfințită de către episcopul A. Parsi în 1855. Între timp a izbucnit războiul din Crimeea (1855-1856), și Muntenia a fost ocupată de către austrieci, iar parohul Ambrozie s-a îngrijit destoinic de numeroșii soldați răniți, de bolnavii de holeră sau de tifos, de înmormântări (până la șapte într-o singură zi), etc; sub atâtea poveri, parohul de Brăila și-a făcut timp să caute un bun învățător, poliglot și cu credință puternică în suflet, și l-a găsit în persoana
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ecumenic în 1862 a înființat o școală pentru copii unguri, o capelă calvină la care slujea un pastor (care mai târziu avea să oficieze căsătorii mixte, fără actele necesare cerute de către Starea Civilă, făcând mereu propagandă calvină printre credincioșii catolici). Holera din anul 1865 a omorât la Brăila, doar în câteva săptămâni 83 de persoane, statistic, 40% din populația Brăilei a decedat. Cu cât zel și cu câtă dăruire de sine și blândețe a îngrijit bolnavii, făcând zilnic și câteva înmormântări
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
câteva înmormântări, acest om al lui Dumnezeu, franciscanul Ambrozie. Într-un raport oficial al Consulatului Austriac din Viena, se exprimă recunoștința adâncă și admirația față de preoții catolici, și, în primul rând față de parohul Ambrozie. În 1866 au fost epidemii de holeră și angină și au murit foarte mulți copii. S-a stins și parohul Ambrozie Bogdanfi, iubit și respectat de către întreaga comunitate, el care a muncit cu har în via Domnului, spre binele tuturor. Dar a lăsat ceva în urmă, de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și celelalte obiecte de învățământ. În 1846 a venit la Ploiești episcopul Molajoni și a cumpărat un teren în vederea construirii unei biserici catolice. În 1856 societatea „Sfântul Ladislau” din Budapesta a subvenționat școala. În 1848 a izbucnit o epidemie de holeră. În 1851 în Ploiești existau aproximativ 3000 de catolici, alături de calvini și luterani. În 1866 episcopul Angelo Parsi a efectuat la Ploiești vizita pastorală și a administrat Sfântul Mir. În același an vrednicul paroh Ludovic Bodor a plecat la București
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Sora Pucci, împreună cu care a început calea regală a carității: în 1905 au sosit în țară Fiicele Carității, în 1906 s-a deschis primul dispensar gratuit, iar între 1908-1912 s-a construit Sanatoriul Sf. Vicențiu de Paul. În timpul epidemiei de holeră și a războiului balcanic V. Ghika s-a aflat în Zimnicea, în „iadul suferinței” (1912-1913). Iată cum l-a descris Regina Maria: „Preot prin chemarea de sus”..., „cu toată inima și cu tot sufletul făcea parte dintre cei ce simt
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lucrare științifică pe care a realizat-o Dan , fiul dvs., și pe care recent a m comunicat-o la Congresul Internațional de Toxicologie Clinică, Strasbourg, Franța, 1-4 iunie 2004. * Lucrarea care găzduiește și participarea lui Dan: „Considerații asupra epidemiilor de holeră din România în perioada 1977-1994.” Din România au fost acceptate pentru prezentare numai două lucrări științifice. Acest fapt subliniază talentul și valoarea pe care Dan le-a avut în domeniul cercetării științifice medicale, el a realizat prima cultură celulară de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
M-am născut la Galați, vechi port pe Dunăre, cu tradiționale legături negustorești în lumea largă. Familia mea, din partea bărbătească, este băștinașă din acest oraș. Pe la mijlocul secolului trecut, bunicul meu, Neculai Dimitriu, era directorul Carantinei. Relele boli ale timpului, ciuma, holera, frigurile galbene, lepra și altele, tot atît de grave, bîntuiau porturile lumii și secerau multe vieți omenești. Carantina, după cum arată denumirea, avea misiunea să oblige vasele, care soseau în port de peste mări și țări, să ancoreze în mijlocul Dunării și să
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
nutreț. La noi se răpândise Într-un timp sorgul zaharat căruia i se spunea găolean. Un inimos propangadist la noi al găoleanului a fost generalul Ion Popescu Sanitaru. „Mi se spune Sanitaru, Îmi spunea el, pentru modul cum am combătut holera În rândurile oștiri din 1913, dar mi se pare că o să mi se spună Popescu găoleanu”. Totuși sorgul zaharat nu s-a extins. La fel nici cel pentru boabe și nutreț. Un fapt important pentru statul Kansas e și creșterea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Ar fi pierit atunci 25-30000 de oameni din populația de 80000 a Capitalei (o proporție chiar mai mare ca la Londra, În 1665). Ultima oară a lovit ciuma În 1829; abia stinsă, a fost urmată În 1831 de epidemia de holeră, care a străbătut atunci aproape Întregul continent. O calamitate au fost și revărsările periodice ale Dâmboviței (cel puțin până la canalizarea de după 1880); cartiere Întregi ale Bucureștiului ajungeau sub apă. Când nu era apa, era focul. Incendiile au fost, veacuri de-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Ronetti-Roman), text încorporat în O istorie de demult. La 25 iunie 1913, locotenentul Sadoveanu, mobilizat la regimentul "15 Infanterie" (Fălticeni), se referea în jurnalul de campanie la starea de spirit din zonă, favorabilă intrării în război. Dincolo de Dunăre, epidemie de holeră; concomitent, G. Topîrceanu (și el mobilizat) se confesa îngrozit carnetului său de front. Impresie pozitivă despre omenia generalului Prezan, viitorul mareșal. Jurnalul lui Sadoveanu devenea în 1914 o carte: 44 de zile în Bulgaria. Jurnalul de călătorie în Germania (1926
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în vale o câmpie în soare, pe când noi suntem încă între nouri. Ape mai puține, flori felurite se arată, toporași între altele. N-am văzut o pasere ori un zbor de vultur. La Zlatița se aude de două cazuri de holeră. Bivuacăm la marginea satului. A doua zi 15, e ziua memorabilă, când suntem scoși din bivuac și duși în cantonament, unde nu stăm decât două ore și suntem scoși și duși la Zlatița cea mică de la ieșirea defileului, în cantonament
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
această dată, 25 Iulie, bolnavi, însă morți numai doi, unul fruntașul Enea, din plutonul meu și un soldat, care s-a sinucis "din pricina mizeriilor" cum spunea el: un neurastenic. Auzim încă de dincolo de munte de dezastrele pe care le face holera între vânătorii reg. 4, între artileriști și cavalerie și între soldații regimentului Roman 14 și Dorohoi 29. Trecem muntele pe o vreme frumoasă, în condiții bune, și ajungem cătră seară la Etropol. Acolo, vedem holerici morți dela vânători. La Mircovo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
treizeci de căzuți holerici. În drumul spre Lovcea, cad și mai mulți. Trecem pe lângă un spital divizionar așezat chiar lângă drum cu cimitirul la 150 m. O placă atârnată de o casă lângă drum zice că locul e "infectat de holeră" și trecerea e primejdioasă. Atunci pe unde să treacă trupele, dacă trecerea pe acolo e primejdioasă? Cu toate astea pe acolo trecem. În drumul de la Golemi Izvor la Turschi Izvor, trecem printr-un sat frumos Glozene unde sunt cartiruite trupe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trupe de cavalerie din corpul II de armată, de 16 zile. Ofițeri, în balcoane, privesc trecerea noastră, cu batistele la nas. Ei n-au trecut Balcanii și au făcut războiul cu șampanie, și, zice-se cu dame... Încaltea, la Lovcea, holera e în toiu. Orașul e plin de afișe roșii pe care scrie mare negru: Holerna. Cu toate acestea defilăm printr-o prăfărie enormă, prin fața generalului Presan. Poposim la 2 chilometri de oraș. Și eri auzim că în trei zile au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tot eri, ofițerii au făcut o recunoaștere în urmă și au găsit bolnavi căzuți în lungul drumului unii muriseră, alții mureau, Bulgarii îi despuiaseră de arme și muniții, și câni hămesiți îi pândeau și le așteptau sfârșitul cu limbile atârnate. Holera, grozavă și înfiorătoare, începe să râdă hidos în preajma noastră. Azi pleacă la Dunăre ofițeri bolnavi: maiorul Mihăescu, sublocot. Chirculescu ș.a. Vremea e frumoasă și foarte caldă. Wolf și Cordelea. Vremea e frumoasă și foarte caldă. Formele la miliție, căci cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îndurat Iar muzica ne-a cântat Generalu-a cuvântat: Ascultați, măi camarazi, Ofițeri, căprari, soldați Pentru ce-am înaintat Ce-am dorit am câștigat. Ș-am zis verde de doi brazi Dar la pomii izolați Zac o parte din soldați De holeră secerați Mii și sute-nmormântați De D-zeu fie-ertați! 17 Aug. Generalul vede într-un orășel pe niște soldați din divizia lui Pressan*. Îi întreabă: Unde vă duceți, băieți? Ce căutați aici? Trăiți, domnule general, am venit să cumpărăm niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sub privirile duioase ale femeilor, vecinilor și copiilor, povestesc despre năcazuri și suferinți trecute. Îmbucă domol și vorbesc despre foamea și pânea mucedă; beau o gură de apă rece și spun despre cruntele zile secetoase și despre negrele umbre ale holerei; se închină apoi liniștiți cu fața cătră răsărit în palidul soare de început de toamnă. Acest soare blând luminează frumoasa noastră țară pe care ei au ridicat-o ș-au mărit-o, ei, umiliții și obijduiții de totdeauna, ei, flămânzii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și alți martori (18) în fața unor pastori respectabili, să fie interogați sub jurământ pe biblie și cercetați. Acheson s-a ferit de asemenea cercetare. Planul american conchide Farges al războiului bacteriologic are ca țintă distrugerea oamenilor, animalelor și plantelor. Ciumă, holeră, carbon, tifos contra omului; ciuma și cărbunele contra animalelor; feluriți bacili ai pomilor și culturilor. După date exacte și documente publicate în 1946 de autoritățile americane, ciuma dispăruse din Coreea de foarte multă vreme. În China, focarele de ciumă găsindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Păscând pe celălalt tărâm, el dă brusc o utilitate unui spațiu amorf și de aici îngrijorarea duhurilor rele. Puterile de dincolo de mormânt ale calului nu sunt întâmplător folosite, dat fiind faptul că Sâla-Samodiva este, în gândirea arhaică, echivalentă cu „ciuma, holera, moartea”. Mai mult decât atât, în cântecele ritual-ceremoniale, divinitatea feminină ține cu totul de thanatos, ei revenindu-i selecția sufletelor prin cunoscutul motiv al scrierii: „Jos la răsărit,/ La galbenu soare/ Este o scară-naltă,/ O scară de fier/ Pân
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bolnav de dizenterie, și un Doctor jidan spunea că-s trudit, nu că am dizenterie. Și am avut mare noroc de locotenentul doctor Bobulescu că mi-a dat 2 pastile contra dizenteriei și mi-a trecut. Și au murit de holeră în Bulgaria 11 000 de soldați, așa că nu era tare greu să mor și eu. Și armata noastră nu avea măcar o pastilă, nu avea nimic contra boalei celei grozave. Și ea Eugenia mă îmbărbăta spunându-mi: Nu plânge Ghiorghiță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Compania 10 și de locul lui din comuna Sirețel județul Suceava. Și la înapoiere în Țara s-a oprit Regimentul în satul Turschi Izvor. Și acolo un soldat se lupta cu moartea: vărsa, dase pantalonii în jos, că așa-i holera verși și ai pântecăraie. Și a cerut la mine apă și i-am zvârlit bidonul meu. Și l-am întrebat cum îl cheamă ? Și el mi-a spus că Coțac Gheorghe, se schimbase foarte tare la față că nu l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
I., Martin V., Bercea I., 1962); Modificările hipofizei la porcii aparent sănătoși și la cei bolnavi de febră aftoasă (Paul I., Brânzoiu M., 1964); Observații asupra asociației micoplasmoză-pasteureloză (Paul I., Bunea M., 1964); Modificările ficatului și ale vezicii biliare În holera aviară (Paul, 1964); considerată de Institutul Pasteur din Paris ca cea mai completă lucrare de morfopatologie a pasteurelozei aviare; Metoda sulfatării În diagnosticul micozelor (Paul I., 1964), Însușită și utilizată În unele laboratoare regionale de diagnostic etc. Acestor comunicări sau
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]