3,545 matches
-
foșnite,Vrăji- vrăjite și-ofilite...Babe prea de mult băbite,Vrăjitoare scorojite; Se strecoară ca o ciumăCa să-ți fie-n suflet mumă... Se dau de ceasul morțiiSă îți treacă pragul porțiiCu zâmbetele- zâmbite,Babe, să-ți fie iubite...Babe prinse-n hora LuniiDrept în mijlocul păduriiDezbrăcate-n pielea goalăCu păr lung la subțioară...Țâțele-s dabalazate,Le ajung până la spate,Tot sărind în joc grotesc,Ritm vrăjit și nebunesc...Focul mistic le stârnește,Suflețelul le- ncălzeșteCântând de dor vrăjit,Pentru fete de iubit
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
IARNĂ, Sau a-nvins-o FURTUNA. LEGENDA CIOCÂRLIEI De o vei asculta, Vor curge LĂCRĂMIOARE Șuvoi pe fața ta. LEGENDA RÂNDUNICII, Ce vine-n PRIMĂVARĂ, Nu la .... SFÂRSIT DE TOAMNĂ O vei sorbi-ntr-o doară. Cu RODICA vei juca HORA, sau...HORA UNIRII, Și vei aștepta tăcut DEȘTEPTAREA ROMÂNIEI. Vei vedea venind SERGENTUL Cântând CÂNTEC OSTAȘESC, Și BALCANUL ȘI CARPATUL Cum alăturea pășesc. Vei vedea, de vrei , cu ochii Și pe BĂLCESCU MURIND; Chiar și pe PENEȘ CURCANUL, Cu ,CUZA-VODĂ
VASILE ALECSANDRI de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371634_a_372963]
-
a-nvins-o FURTUNA. LEGENDA CIOCÂRLIEI De o vei asculta, Vor curge LĂCRĂMIOARE Șuvoi pe fața ta. LEGENDA RÂNDUNICII, Ce vine-n PRIMĂVARĂ, Nu la .... SFÂRSIT DE TOAMNĂ O vei sorbi-ntr-o doară. Cu RODICA vei juca HORA, sau...HORA UNIRII, Și vei aștepta tăcut DEȘTEPTAREA ROMÂNIEI. Vei vedea venind SERGENTUL Cântând CÂNTEC OSTAȘESC, Și BALCANUL ȘI CARPATUL Cum alăturea pășesc. Vei vedea, de vrei , cu ochii Și pe BĂLCESCU MURIND; Chiar și pe PENEȘ CURCANUL, Cu ,CUZA-VODĂ vorbind. Cu
VASILE ALECSANDRI de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371634_a_372963]
-
cu un spor de imaginație care ține de măiestria scriitorului. Talentul de narator al autorului este remarcabil.Zanfir Ilie a ales Dunărea (sau Dunărea l-a ales pe el?) - pentru că este reperul fundamental, nu numai ... XXVIII. UNIȚI ÎN PAȘI DE HORA ROMÂNEASCĂ, de Cezarină Adamescu, publicat în Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014. E BINE SĂ NE ADUCEM AMINTE... UNIȚI ÎN PAȘI DE HORA ROMÂNEASCĂ Așa cum a afirmat marele gânditor și poet Lucian Blaga „Există două realități a caror imensă
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
l-a ales pe el?) - pentru că este reperul fundamental, nu numai ... XXVIII. UNIȚI ÎN PAȘI DE HORA ROMÂNEASCĂ, de Cezarină Adamescu, publicat în Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014. E BINE SĂ NE ADUCEM AMINTE... UNIȚI ÎN PAȘI DE HORA ROMÂNEASCĂ Așa cum a afirmat marele gânditor și poet Lucian Blaga „Există două realități a caror imensă, zdrobitoare greutate nu o simțim, dar fără de care nu putem trăi: aerul și istoria”. Aveam să ne convingem încă o dată de adevărul acesta chiar
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
redea doar fragmentar și convențional date și fapte legate de istoricul eveniment, simțământul comun și-a spus cuvântul. N-a trebuit să fie nimeni invitat. Pe acordurile ... Citește mai mult E BINE SĂ NE ADUCEM AMINTE...UNIȚI ÎN PAȘI DE HORA ROMÂNEASCĂAșa cum a afirmat marele gânditor și poet Lucian Blaga „Există două realități a caror imensă, zdrobitoare greutate nu o simțim, dar fără de care nu putem trăi: aerul și istoria”.Aveam să ne convingem încă o dată de adevărul acesta chiar
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
Când sărutându-te mă-nclin,/ Tu iarăși mă sărută” [Mihai Eminescu - Luceafarul].” Sărutul este ceva natural, plăcut și fermecător. Stâlpii „Coloanei sărutului” prezintă multiplicat simbolul ochilor îngemănați, iar arhitrava „Porții sărutului” reproduce, de multe ori „Sărutul” din Montparnasse, sugerând o horă. Cu un sărut poți descoperi un întreg univers. Așa ca-n arta amorului este și Sărutul în artă... fotografie, pictură, muzică, mai ales literatură... [SĂRUTUL DE FOC... ÎMBINĂ ARMONIOS MUZICA, TEXTUL ȘI DANSUL - TANGOU - Sărutul focului - CÂNTAT DE NAT KING
SĂRUTUL [AVATARURI ALE ARTEI AMORULUI ŞI ALE AMORULUI ÎN ARTĂ] de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374889_a_376218]
-
autorități. Multe zile au răsunat strigatele de jale ale întregului sat rămas fără copii, până când treptat oamenii s-au istovit plângând. S-a așternut apoi o tăcere grea, apăsătoare și orice activitate a încetat. Timp de mulți ani, la Costești, horele satului sau cele tradiționale în duminica Paștelui, nunțile sau alte petreceri s-au ținut în satele vecine. E lesne de înțeles că această tragedie din Costești a făcut înconjurul pământului. Au venit ajutoare din toată țara și din întreaga lume
REMEMBER: PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374940_a_376269]
-
pe care le râvnesc impostorii, dar va rămâne scris în cronicile istorice și culturale ale României. Cântă cu nerepetabilă virtuozitate creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, doine, balade, cântece de joc din toate zonele etnofolclorice românești. Piesele concertate inegalabil cu fluierul său, „Hora stacatto” și „Hora spicatto” de Grigoraș Dinicu, „Ceasornicul”, „Călușul oltenesc”, „Sârba rândunelelor”, „Căruța poștei”, „Dans țărănesc”, de Constantin Dimitrescu, „Ciocârlia” și altele, urcă la sufletul publicului, nemăsurat de înfloritoare, zburate ca păsări exotice în paradisul melosului folcloric românesc, din micul
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
râvnesc impostorii, dar va rămâne scris în cronicile istorice și culturale ale României. Cântă cu nerepetabilă virtuozitate creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, doine, balade, cântece de joc din toate zonele etnofolclorice românești. Piesele concertate inegalabil cu fluierul său, „Hora stacatto” și „Hora spicatto” de Grigoraș Dinicu, „Ceasornicul”, „Călușul oltenesc”, „Sârba rândunelelor”, „Căruța poștei”, „Dans țărănesc”, de Constantin Dimitrescu, „Ciocârlia” și altele, urcă la sufletul publicului, nemăsurat de înfloritoare, zburate ca păsări exotice în paradisul melosului folcloric românesc, din micul fluier care este
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
trup”, „pulberi de tăceri”, „fiorul unui plânset stins”, „sigla-nsingurării“, „bagaje de speranțe sfărâmate“. Natura este, nu rareori, personificată: „valsează norii“, “luna-ndurerată”, “ceru-ngândurat”, „o zi își deapănă azurul”, „toamna amorțită“. Alteori e surprinsă metaforic: „pădurile de ploi”, “smârcurile toamnei”, “horă de stele”, “bolta sângerie”, “castele de zăpadă”, “cerul stors de lacrimi”. Expresivitatea poemelor este asigurată de stilul metaforico-simbolic. „Suspectă de iubire“, poeta pledează dramatic pentru acest suprem sentiment uman (“un foc ce arde”, “ciutura iubirii”, “flamura iubirii”), într-un context
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
adolescentă, frumoasă, voioasă, sprințară, pe când prindeau suflet în comuna ei răsunetele cântecelor la șezători, pe ulițele satului, la câmp, la serbări școlare, iar mai apoi pe scena debutului, deschizătoare de drumuri către marea scenă a mirabilul cântec popular... pe când iureșul horelor erau a doua inimă a satului...! Am crescut odată cu hora satului, cu șezătorile și clăcile la care se bea vin fiert și se mâncau grăunțe fierte, învărtite la rolă, plăcinte „poale-n brâu”... Se făceau la vremea tinereții mele baluri
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
răsunetele cântecelor la șezători, pe ulițele satului, la câmp, la serbări școlare, iar mai apoi pe scena debutului, deschizătoare de drumuri către marea scenă a mirabilul cântec popular... pe când iureșul horelor erau a doua inimă a satului...! Am crescut odată cu hora satului, cu șezătorile și clăcile la care se bea vin fiert și se mâncau grăunțe fierte, învărtite la rolă, plăcinte „poale-n brâu”... Se făceau la vremea tinereții mele baluri de sărbători, iar ulițele satului forfoteau de tineret, de dimineață
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
sărbători, iar ulițele satului forfoteau de tineret, de dimineață până târziu în noapte. La Paște și Crăciun umbla prin sat un taraf compus din cinci, șase muzicanți și numit „Vălăret”. Trecea pe la toate casele și invita pe toți gospodarii la hora ce ținea trei zile. Însurățeii, flăcăii și fetele satului însuflețeau aceste evenimente în vervă de sărbătoare. Unde sunt horele, balurile, sărbătorile de altădată?! Distracția se împletea cu munca sau se încurcau una pe cealaltă, ca roata cu frâna? Strămoșii noștri
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
sat un taraf compus din cinci, șase muzicanți și numit „Vălăret”. Trecea pe la toate casele și invita pe toți gospodarii la hora ce ținea trei zile. Însurățeii, flăcăii și fetele satului însuflețeau aceste evenimente în vervă de sărbătoare. Unde sunt horele, balurile, sărbătorile de altădată?! Distracția se împletea cu munca sau se încurcau una pe cealaltă, ca roata cu frâna? Strămoșii noștri țărani erau harnici, au muncit și au petrecut în armonie. Eu am prins secerișul de grâu ce se desfășura
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
din 27 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Avem cu toții un imn în suflet Avem cu toți un imn în suflet Ne naștem și trăim cu el ,ca legământ ...în lacrimi pure și în urlet Papită -n sânge templul sfânt,pământ! „Hora unirii ”se învârte în lume „Deșteaptă-te Române ”o cântam mereu Chiar dacă risipiți și fără nume Avem deasupra noastră doar pe Dumnezeu! Nu mai putem ca să trezim străbunii Nu putem să-l inventăm pe Cuza Acum domnește banul și nebunii
AVEM CU TOȚII UN IMN ÎN SUFLET de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375459_a_376788]
-
cavalcada, când la trap, când la galop, doi rămas-au fermi în cursă, pentru miza pusă-n joc. În aplauze primit-a, premiul ce l-a câștigat, un ștergar, Agheasma Mare, calul ș-un chimir ornamentat. Se-ncinsese chiar o horă, când o fată a dispărut... o săltase-n șa iubitul făcându-se nevăzut. Referință Bibliografică: Gerul Bobotezei / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1829, Anul VI, 03 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cârdei Mariana : Toate Drepturile
GERUL BOBOTEZEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375621_a_376950]
-
se aude încă tunul Stăbunul nu te lasă să abdici, Române falnic ești că și gorunul Și din cenușă arsă te ridici. La Albă este zi de sărbătoare Mihai Viteazul ostenii își adună, Din corn răsună doina cea străbuna În horă sfântă-și dau mâna cu mâna! Pe steagul tău e cerul mai senin Și spicele de grâu rodesc în soare Trezește-te române când încă nu-i târziu, Și fă să fie-n țară zi de sărbătoare! 1 Decembrie 2014
ZI DE SĂRBĂTOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371954_a_373283]
-
la preot să-i citească, ba chiar și la doctori. Dar, nimic! Nu se zviduise de meteahnă. Era de-acum flăcău în toată puterea cuvântului. Îi mijise mustața. Înalt ca un brad, se purta curat și la muncă, și la horă. Nu avea însă nici un tovarăș, nici un apropiat. Umbla doar singur cu povara lui. Într-o duminică după amiază, pe când tăia frunză la câini pe uliță, o zărise în poarta ogrăzii pe oarba satului, bătrână de când lumea. Sta rezemată într-un
BLESTEMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371953_a_373282]
-
Membrii ansamblului sunt îmbrăcați în costume specifice zonei nord-dobrogene: pantaloni albi, cămașă albă, din in, cu imprimeuri, brâu roșu, ilic alb, cu modele din piele aplicate. Au interpretat dansuri tradiționale din satul Peceneaga: „Stânga”, „Floricica”, „Țânțărașul”, „Mușamaua”, „Lanseta”, „Cadâneasca”, „Trăncănăul”, „Hora în două părți”, „Brâul numai de bărbați.” Au ca obiectiv achiziționarea de armonici noi. Formația "Juraveli" (Cocor) din Jurilovca este alcătuită din 15 membri de vârste diferite, de la 10 la 60 de ani. Au ca scop dobândirea terapiei prin muzică
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
documente așternute de puținele personalități străine, care, cu multă dreptate în suflet, nu se temeau să scrie despre acel neam ce ocupă teritoriul de la Nistru până la Tisa și spre nord ceva, și spre sud mai mult, si care întindea simbolică hora a sacrificiului propriu, pentru a stavili navală hoardelor sângeroase cu suflete crude de diavol. A strâns cu pasiune, cu grijă de părinte, cu grijă de apostol, toate rândurile scrise de alții-mari oameni dotați și patrioți-publicându-le unde reușea, cu sacrificiul sau
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
o zi pe alta, traiul. În căsuța bătrânească, Dar curată ca o floare, Fata noastră-avea să crească Tare mândră-ntre fecioare. Vezi pe ia ei cusute Negre și albastre fire, Pletele-i ascund, tăcute, Mijlocelu-n brâu, subțire. Când duminica la horă Se-ndrepta unduitoare, Și-o doreau cu toții noră Fiii-ndată să-și însoare. Fata ochii și-e ferește, Ura lor să nu atragă, Pe ascuns unul iubește Și ea lui îi este dragă. La chindii, când stă să cadă Soarele
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
-i vină mai ușor la aruncarea lor în car când îi va duce la batoză. Noaptea era senină și stelele străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă în horă satului de pe maidanul din fața lui Safta Toader, zis și chiorul. Zorii spărgeau liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu, unde le-au prins somnul. Când Victor sa aplecat să ia un nou braț de grâu, un iepure
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > CĂLIN ȚIGANU Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului CĂLIN ȚIGANU Cum ar fi fost horele fără lăutari? O adunătură de oameni posaci, sau...n-ar fi fost deloc. Lăutarii de altădată...erau oameni simpli, modești, fără școli muzicale, fără ifose de artiști, dar cu sufletul plin de cântece bătrânești, de hore, sârbe, tot felul de
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
Cum ar fi fost horele fără lăutari? O adunătură de oameni posaci, sau...n-ar fi fost deloc. Lăutarii de altădată...erau oameni simpli, modești, fără școli muzicale, fără ifose de artiști, dar cu sufletul plin de cântece bătrânești, de hore, sârbe, tot felul de cântece de jucat, precum și cântece de inimă albastră, doine și balade. Ei însuflețeau horele și toate petrecerile tinerilor din sat. Învățaseră să cânte la diferite instrumente de la părinții și bunicii lor. Instrumentele se moșteneau din tată
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]