4,284 matches
-
se află în localitatea omonimă, în județul Botoșani, este ridicată anul 1802 și poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Se integrează într-un ansamblu valoros, în care se remarcă o poartă cu clopotniță deasupra, ziduri laterale cu statui din piatră și un monument funerar în amintirea familiei ctitorilor. Poarta-clopotniță împreună cu zidurile laterale amintesc de intrările în
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
Eforie Nord. La cererea credincioșilor, în anul 1990, Primăria Agigea și-a dat acordul de principiu pentru zidirea unei biserici punând la dispoziție un teren în suprafață de 1.800 m.p. Sfințirea locului unde urma să fie construită biserica cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie a fost săvârșită de arhiepiscopul Lucian al Tomisului în data de 1 iulie 1990. Construcția bisericii a început în toamna anului 1990 sub directa supraveghere a preotului Carmocan Pascu, până la centură, ca apoi după o perioadă
Agigea, Constanța () [Corola-website/Science/301134_a_302463]
-
și Sfânt, la 23 aprilie 2004 a fost amplasată pe clădirea bisericii o placă memorială de marmură, care a fost sfințită de mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. Inscripția are următorul conținut: ""Această sfântă biserică, zidită în 1493, cu hramul „Sf. Cuv. Parascheva”, este atribuită binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. S-a sfințit această placă, la 23.04.2004, cu prilejul anului omagial Ștefan cel Mare și Sfânt, de către I.P.S. Daniel, mitropolitul Moldovei și Bucovinei."". Biserica se remarcă
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
sub coordonarea căreia s-au realizat cele mai importante lucrări de conservare-restaurare din istoria mănăstirii. Astfel s-a consolidat și restaurant biserică mare (arhitectură și pictură), s-au construit corpuri de chili și anexe, s-a construit un paraclis cu hramul ”Acoperământul Maicii Domnului” în care se săvârșesc slujbele zilnice, s-a construit un altar de vară etc.
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
un internat propriu cu o capacitate de 70 locuri. În anul școlar 2007-2008 liceul a avut un număr de 134-elevi. Liceul oferă la admitere un număr de 56-locuri, adică câte o clasă de 28 locuri în limbile română, respectiv maghiară. Hramul bisericii este „Înălțarea Sfintei Cruci” (14 septembrie). Biserica dispune de o singură navă, având un transept scurt cu două turnuri amplasate simetric la capătul acestuia și o absidă boltită în trei pânze. Fațada bisericii și turnul elansat contrastează cu volumele
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
sunt români (97,88%). Pentru 2,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,4%). Pentru 2,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Monumentul istoric Schit ce poartă hramul “Buna Vestire”, ridicat de Climent, episcopul Râmnicului și al Noului Severin, la mijlocul veacului al XVIII-lea . Tradiția spune că biserica a fost ridicată pe o moșie a părinților săi, construită la începuturi din lemn și metoh al mânăstirii Bistrița, aflată
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
privilegii de la domni, așa cum se precizează în “Cronica Episcopiei Râmnicului”, fila 16, scv. in Biserica Ortodoxă Română, III, pag.II. Al doilea monument pe care îl prezentăm este o biserică din lemn, care, datorită vechimii ei, și-a pierdut și hramul. Ea se află in Pietrari de Jos, în curtea bisericii de zid cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”. Biserica este de tip navă, cu pridvor mic, susținut de stâlpi de lemn și are o singură cameră cu funcție de naos și pronaos. Tradiția
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Biserica Ortodoxă Română, III, pag.II. Al doilea monument pe care îl prezentăm este o biserică din lemn, care, datorită vechimii ei, și-a pierdut și hramul. Ea se află in Pietrari de Jos, în curtea bisericii de zid cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”. Biserica este de tip navă, cu pridvor mic, susținut de stâlpi de lemn și are o singură cameră cu funcție de naos și pronaos. Tradiția istorică spune că monumentul a fost ridicat în ultima parte a veacului al XVIII
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
preasfinției sale episcopul Râmnicului Vâlcii și Noului Severin, de D.D. Calinic la anul de la Hristos 1865, cu cheltuiala R.R. lui Hristos Toma Ereu cu Marica Creița, Dumitru Ereu, Constantin Ereița si Radu Ereu...”" Biserica nouă din Pietrari de Jos, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, construită în anul 1907. Pisania acesteia este urmatoarea: "“Această sf. Biserică parohială cu hramul “Cuvioasa Paraschiva” s-au clădit din temelie cu stăruința și cheltuială preotului paroh Ștefan Popescu ajutat fiind și de alți binevoitori creștini în al
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
cu cheltuiala R.R. lui Hristos Toma Ereu cu Marica Creița, Dumitru Ereu, Constantin Ereița si Radu Ereu...”" Biserica nouă din Pietrari de Jos, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, construită în anul 1907. Pisania acesteia este urmatoarea: "“Această sf. Biserică parohială cu hramul “Cuvioasa Paraschiva” s-au clădit din temelie cu stăruința și cheltuială preotului paroh Ștefan Popescu ajutat fiind și de alți binevoitori creștini în al X-lea an de pastorie al P.S. sale părintelui episcop D.D.Atanasie. În anul mântuirei 1907
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
binevoitori creștini în al X-lea an de pastorie al P.S. sale părintelui episcop D.D.Atanasie. În anul mântuirei 1907”." Biserica nouă din Pietrari de Sus, construită la 1922, care are urmatoarea inscripție în pisanie: “Această Sf. Biserică Parohială cu hramul Sf.Voievozi s-au clădit din temelie prin stăruința preotului paroh G.Nicolaescu și a epitropilor Toma I.Cazacu, Ioan Popescu și alți enoriași și cu cheltuiala tuturor enoriașilor și alți pioși creștini în al II-lea an de păstorire
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
creștini în al II-lea an de păstorire al P.S. Sale părintelui Episcop D.D. Vartolomeu în anul mântuirei 1922.”" Pictura acestei biserici a fost executată de pictorul I.Dogărescu în anul 1920. La 26 mai 1996 se sfințea Biserica cu hramul Sf. Nicolae din Anghelești (Cărpiniș), sub îndrumarea preotului Manu Gheorghe (decedat) și prin sprijinul primarului din acea vreme și a sponsorizărilor primite de la S.C.OLTCHIM S.A. și S.C. HOREZU’93. Între anii 1990 și 1997 au fost construite 7 troițe
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
preotului Manu Gheorghe (decedat) și prin sprijinul primarului din acea vreme și a sponsorizărilor primite de la S.C.OLTCHIM S.A. și S.C. HOREZU’93. Între anii 1990 și 1997 au fost construite 7 troițe și 3 fântâni publice. O troița având hramul Sf. Mihail și Gavril a fost donată în 1996 Muzeului Satului București; anual delegații din localitate participă la hramul acestei troițe ce se organizeaza la Muzeul Satului. Prima școală apare menționată la 1836 în Pietrari de Jos, fiind atestată documentar
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
și S.C. HOREZU’93. Între anii 1990 și 1997 au fost construite 7 troițe și 3 fântâni publice. O troița având hramul Sf. Mihail și Gavril a fost donată în 1996 Muzeului Satului București; anual delegații din localitate participă la hramul acestei troițe ce se organizeaza la Muzeul Satului. Prima școală apare menționată la 1836 în Pietrari de Jos, fiind atestată documentar într-un document al Eforiei Școalelor care este de fapt un tabel cu școlile din județ la anul 1836
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
înainte de anul 1787, iar povestea ei este una particulară, legată de destinul meșterului și zugravului de biserici Urs Broină. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice deși este un martor viu de cultură și istorie ardeleană. Având hramul "Sf. Dumitru", biserica a fost folosită de comunitate până în anul 2010, an în care a fost terminată noua biserică de zid. Povestea mișcătoare a acestui lăcaș a fost scoasă la lumină de istoricul ardelean Augustin Bunea și de redactorul revistei
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, propunându-i să ridice aici un schit. Ciobanul nu numai că nu a ezitat a-i împlini dorința, dar el însuși a devenit monah, ajutând la ridicarea unei bisericuțe din lemn cu hramul „Tuturor Sfinților" și a câtorva chilii în jurul ei. .Așa s-ar fi construit, se pare, o primă bisericuța din lemn, cu hramul „Tuturor Sfinților”. În 1630, turcii care au trecut pe aici cu prilejul unui război i-au dat foc
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
a-i împlini dorința, dar el însuși a devenit monah, ajutând la ridicarea unei bisericuțe din lemn cu hramul „Tuturor Sfinților" și a câtorva chilii în jurul ei. .Așa s-ar fi construit, se pare, o primă bisericuța din lemn, cu hramul „Tuturor Sfinților”. În 1630, turcii care au trecut pe aici cu prilejul unui război i-au dat foc, călugării găsindu-și refugiu în pădurile din apropiere. Trecând pe aici căpitanul Vasile Adam (devenit apoi Varvară monahul), împreună cu frații săi Coști
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
, comuna Ilia, județul Hunedoara a fost ridicată în anul 1678. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (8 noiembrie) și nu figurează pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din satul Bacea, a fost adusă din Ilia învecinată la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Inscripția de consacrare
Biserica de lemn din Bacea () [Corola-website/Science/317272_a_318601]
-
lui Negrilă, de a sa buna voie și’au dat satele și moara, parte a ei, ci și’au împărțit, înainte noastră și înainte boierilor noștri, cu frații sei și cu surorile sale și au dat mănăstirei Bistriții, unde este hramul Adormirea preasfintei născătoarii de dumnezeu; numele satelor: giumătate de Slujești, unde au fost curtea tatălui ei, și giumătate de moară și din tot venitul, giumătate, și la Maluri amândouă coturi Oneștii și Labășeștii, și fântâna Horgăi, unde au fost mănăstirea
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
autoritățile țariste au sprijinit stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari din sudul Dunării, rascolnici ruși și țărani ucraineni, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. În anul 1810 a fost construită în sat o biserică cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", cum s-a întâmplat și în alte localități din regiunea de sud a Basarabiei. În 1816, în satul Tatarbunar locuiau 78 de familii formate din 365 de persoane. După numai doi ani, în 1818, numărul de locuitori
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
, din comuna Zau de Câmpie, județul Mureș. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Are hramul ""Sfânții Arhangheli Mihail și Gavriil"" și este încă folosită de comunitate.. Primele informații referitoare la istoria bisericilor din această localitate ne parvin prin intermediul conscripțiilor realizate în secolul al XVIII-lea. Astfel, conscripția din 1733 a episcopului Inocențiu Micu-Klein care consemnează
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
gen păstrate din vremea lui Ștefan cel Mare. Muzeul din incinta mănăstirii, aflat în curtea complexului medieval Popăuți, a fost demolat în ultimul deceniu al secolului al XX-lea și pe locul său a fost construită o biserică nouă cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, în formă de navă și fără a avea turle. Zidul bisericii are 80 cm grosime, cu spații interioare de 33,5 m în lungime, 8,5 m lățime și 12 m la abside, 19 m înălțime. Pe lângă
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
case și 800 locuitori, iar marea majoritatea a locuitorilor săi (peste 97%) sunt români de religie ortodoxă. In sat se afla o biserică ortodoxă zidită în anul 1844 și repictată de curând. La 8 septembrie, de sărbătoarea nașterii maicii domnului, hramul bisericii, în sat începe ruga (nedeia): după slujba de vecernie la care se sfințesc colaci și alte alimente, goștii (oaspeții) sunt primiți la cină și apoi invitați la joc (horă); petrecerea continuă și în zilele următoare până în seara de 10
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
remarcate prin sărbătoarea proprie, dar și prin fanfara, echipa de dansuri populare și grupurile vocale. Pe teritoriul localității se poate găsi și mormântul bunicii lui Mihai Eminescu și o importanță Biserică de lemn din Bănești din anul 1706 ce poartă hramul Sf. Nicolae înscrise în limba ebraica pe piatră. Biserică Adormirea Maicii Domnului din Fântânele. Comună este poziționata la o distanță de 7 km de comună Verești, fiind cuprinsă între cele două râuri: la vest Râul Suceava și la est Râul
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
este o mănăstire din România situată în Slatina, județul Olt. Mănăstirea a fost ctitorită de vel aga Dinicu Buicescu și zidită în anul 1645. În prezent, este mănăstire de maici cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, fiind în același timp monument istoric, cu . Situată în partea de sud a orașului Slatina, într-o depresiune flancată de doi versanți, străjuieste de veacuri aceste locuri, favorizată de configurația naturală a terenului, păstrându-și
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]