3,426 matches
-
omului, în „istoria sa morală”. Încercând să explice această „evoluție morală”, S. Kierkegaard distinge trei etape, așa cum se va vedea în continuare. 1) Etapa originară este raportată la condiția originară a omului care este „starea de inocență și de ignoranță”. Ignoranța va fi suprimată prin intervenția păcatului. Păcatul va pune capăt „stadiului pre-adamic” al omului prin călcarea interdicției (a unui tabu) instituit de Dumnezeu creaturii sale. Călcarea interdicției divine va fi momentul „trezirii acelui germene de angoasă care dormitează în inocența
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
avea în vedere doar nedesăvârșirea provocată, prin separarea lui andros (andro" = „bărbat”) de gynos (guno" = „femeie”). Asupra lui anthropos, urmașul înjumătățit al lui androgynos, se abătuseră două anateme infinit mai grave: pierderea athanasiei (aqanasia = „nemurire”) și căderea în apaideusie (apaideusia = „ignoranță”). Dar aceste blesteme nu erau insurmontabile. Omul vine pe lume muritor și ignorant, adică nedesăvârșit 20. Dar avea șansa desăvârșirii, adică posibilitatea de a recâștiga athanasia pierdută și a se dezbăra de apaideusie. De ce? Mitul androgynic mai furniza o idee
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
to agaqón) presupune o schimbare dramatică în sufletul cunoscătorului. El se simte responsabil față de semenii săi rămași în peștera apaideusică. Un imbold puternic îl îndeamnă pe posesorul cunoașterii absolute să se întoarcă în peșteră pentru a-și vindeca semenii de ignoranță speologică. Această reîntoarcere de la Sine la sine este însăși paideia; adică o descensio ad inferos, o coborâre în iadul leneviei și al ignoranței; dar generoasa dăruire de sine a Omului Bun se sfârșește nefericit, însă cât se poate de realist
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
îl îndeamnă pe posesorul cunoașterii absolute să se întoarcă în peșteră pentru a-și vindeca semenii de ignoranță speologică. Această reîntoarcere de la Sine la sine este însăși paideia; adică o descensio ad inferos, o coborâre în iadul leneviei și al ignoranței; dar generoasa dăruire de sine a Omului Bun se sfârșește nefericit, însă cât se poate de realist. Generosul posesor al cunoașterii superlative este întâmpinat cu agresivitate de către apaideusicii peșterii. Ei nu vor să fie dezlegați de ignoranță întrucât se simt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
leneviei și al ignoranței; dar generoasa dăruire de sine a Omului Bun se sfârșește nefericit, însă cât se poate de realist. Generosul posesor al cunoașterii superlative este întâmpinat cu agresivitate de către apaideusicii peșterii. Ei nu vor să fie dezlegați de ignoranță întrucât se simt bine cu ea. Platon sugerează că cei mai mulți oameni preferă educației lenea intelectuală. Cunoașterea profundă este dificilă, obositoare și neplăcută. Numai filosofii autentici se simt atrași de „paideia solară”. Majoritatea se limitează să-și conducă viața după părere
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sugerează că cei mai mulți oameni preferă educației lenea intelectuală. Cunoașterea profundă este dificilă, obositoare și neplăcută. Numai filosofii autentici se simt atrași de „paideia solară”. Majoritatea se limitează să-și conducă viața după părere, mulțumindu-se cu căldura și liniștea „grotei ignoranței” în care s-au născut. Mitul platonic este susceptibil de multe interpretări. De aceea, ne putem încumeta să-l considerăm o profeție - una care s-a adeverit. Platon avertizează în legătură cu agresivitatea celor mulți și mediocri care preferă lenea apaideusică travaliului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
filosofiei permite „marea înțelepciune”, „cunoașterea solară”. 19. Mitul lui androguno" la Platon, Banchetul, 189d-192a (vezi mai ales ediția îngrijită de P. Creția, Humanitas, București, 2006). 20. apaideusia - cuvânt compus din a-privativum și paideia - desemnează atât starea de „nedesăvârșire”, cât și „ignoranța”, „prostia”, „lipsa de educație”, „neghiobia”. Pentru a depăși „starea de nedesăvârșire”, cu care anqropo" vine pe lume, omul trebuie să refacă desăvârșirea androgină de dinaintea pedepsei divine. Adică o harmonia (a(rmonia) kosmică (kósmo" = „ordine universală”), așa cum spuseseră pitagoreicii pe care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
noi: voința, intelectul și capacitatea de a acționa. Nenorocirile noastre ne vin dinlăuntru. Res humanae nu sunt îndeplinite, deși sunt sarcini pe care Creatorul le-a dat celei mai reușite dintre creaturile sale. Nefolosind divinul Intellectus, omul se prăbușește în ignoranță; ignorând puterea acelei Voluntas mirifice, omul nu ajunge la binele suprem; uitând că dispune de agendi facultas, omul nu alege liber. Astfel încât cele trei res humanae - filosofia, religia și politica - ies strâmbe. Dar ele pot și trebuie amendate, îndreptate. Odată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
i) evaluare („a judeca, a evalua”); j) gândire selectivă („a alege”); k) gândire abstractă („a abstrage”); l) gândire explicativă („a explica deductiv și analogic”); m) demonstrare („a demonstra”); n) previziune („a deduce și a prevedea”); o) învățare eficientă („a înlocui ignoranța prin cunoaștere”); p) acțiune eficientă („a acționa rațional”); q) decizie („a decide”); r) competență proiectivă („a concepe planuri de acțiune și strategii”); s) conducerea schimbării („a transforma”); t) organizare științifică („a organiza”). Un tabel cu dublă intrare care conține pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe Biblie că John Kennedy a colaborat în mod necinstit cu extratereștrii. Această enormă masă de naivi este chemată să alcătuiască „satul global”. Cum se va realiza acest lucru? Dacă actualele curricula se vor păstra, eșecul este previzibil. Naivitatea - adică ignoranța, credulitatea, visarea, superstiția, sălbăticia etc. - nu constituie o boală iremediabilă; este doar efectul inculturii sau al culturii precare. O consecință ce poate fi anulată acționând asupra cauzei; iar aceasta nu se poate realiza decât prin curricula apte să determine o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mult mai pregnant aplicat de eficientismul taylorist. Și este vorba despre o credință mult mai răspândită, întreținută de repudierea idealului educațional al erudiției și de creșterea explozivă a cunoașterii în ultimele două-trei secole. Dureroase sunt consecințele. Null curriculum este curriculumul ignoranței. Neștiința și apaideusia în general, așa cum știm încă de la sophoi elini, se răzbună întotdeauna. Eisner (1985, 1994) a stăruit atent asupra acestui tip de curriculum: Ceea ce studenții nu pot să aprecieze, ceea ce nu pot să proceseze și ce nu vor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
permită să decidă soarta semenilor după cum are el chef. Desigur, null curriculum este impus fatal de explozia cunoașterii științifice și de necesitatea specializării profesionale. Eisner însă insistă asupra responsabilității tuturor celor care proiectează programe de formare: Susțin această poziție întrucât ignoranța nu este o opțiune simplă și neutră; dimpotrivă, ea are consecințe importante asupra felului de a opta, asupra alternativelor care pot fi examinate și asupra perspectivelor 221. Ignoranța nu este o simplă „lipsă de cunoștințe”. A nu studia limbile clasice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
responsabilității tuturor celor care proiectează programe de formare: Susțin această poziție întrucât ignoranța nu este o opțiune simplă și neutră; dimpotrivă, ea are consecințe importante asupra felului de a opta, asupra alternativelor care pot fi examinate și asupra perspectivelor 221. Ignoranța nu este o simplă „lipsă de cunoștințe”. A nu studia limbile clasice nu înseamnă doar a nu cunoaște latina și greaca veche; înseamnă a nu putea aprecia valorile clasicismului, cu marile sale modele morale și cu elevațiile civilizației greco-romane. Mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu putea aprecia valorile clasicismului, cu marile sale modele morale și cu elevațiile civilizației greco-romane. Mai mult, null curriculum este întotdeauna însoțit de prejudecata că tot ceea ce nu se predă (nefiind specificat în written curriculum) nu merită să fie învățat. Ignoranța dă întotdeauna naștere disprețului față de ceea ce este ignorat. O zicală românească susține îndreptățit că întotdeauna „prostul este și fudul”. Aroganța ignorantului nu îl afectează însă numai pe el, ci și pe cei din jur, mai ales pe cei care nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
naștere disprețului față de ceea ce este ignorat. O zicală românească susține îndreptățit că întotdeauna „prostul este și fudul”. Aroganța ignorantului nu îl afectează însă numai pe el, ci și pe cei din jur, mai ales pe cei care nu-i împărtășesc ignoranța. De cele mai multe ori prostia este agresivă. e) Phantom curriculum. „Curriculumul-fantomă” stă la baza a ceea ce sociologii numesc enculturație. Este vorba despre mesaje transmise de diverse media. Studentul este asimilat, în acest fel, în metacultura dominantă. Obiectivele meschine reale sunt tăinuite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trebui să aibă probleme alimentare, deoarece deține zone cu un potențial agricol important 8. Colectivizarea agriculturii, încheiată cu surle și trâmbițe în 1962, trebuia să folosească acest potențial într-un fel mai avantajos populației. Atunci despre ce poate fi vorba? Ignoranță, incompetență sau nepriceperedin partea responsabililor politici? Sau o înlănțuire de fenomene meteorologice și economice de natură negativă, cu efecte dezastruoase asupra producției agricole și animaliere? Lucrurile par să stea cu totul altfel. Istoricul francez S. Courtois consideră că „arma foametei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care revine, într-o schiță sau alta, ca partener de „taifasuri” este moș Gheorghe. Un țăran deștept, circumspect, hâtru, cu un bun-simț ce îl face să-și deschidă urechea la argumentele prin care mai tânărul consătean caută să-i împrăștie ignoranța. Reapare, nu chiar cu aceleași trăsături, în nuvela Moș Gheorghe la Expoziție (Din psihologia celor mulți), apărută în volum în 1912. Bătrânul din Horincea, urnit fără voia lui la expoziția jubiliară de pe câmpia Filaretului, unde se etalau realizările înfăptuite în
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
de „mare stăpânitor”, trăsătură preluată din tradiția bizantină. Sunt scoase în evidență latura antiotomană a acțiunilor voievodului, lupta cu boierimea pentru centralizarea statului, măsurile sale de o extremă severitate fiind menite să îndrepte neajunsuri social-morale frecvente în epocă: hoția, trândăvia, ignoranța, trufia celor puternici, necinstea ș. a. Solilor turci care nu se descoperă, motivând că păstrează obiceiul țării lor, vodă, spre a le întări această obișnuință, le fixează fesurile pe cap cu câteva cuie. În lupta pe care o dă cu
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
al realității” (Veto!) devine supărător pentru sensibilitatea unui spirit prin excelență estet, de unde și permanenta stare de dezacord dintre eul poetic și cotidian. De dincolo de suflul underground al unor ironii caustice răzbate o stare de disconfort, „împlinind lumea sfidătoare a ignoranței” (Poem hieroglific), iar spiritul este dezgustat de „porcăria devenirii” (Spleen) și de „beția stridentă a lucrurilor comune” (Spleen). Treptat poetul se dezice de spectacolul cenușiu al realității, ignorată până la stadiul de simplu decor, în timp ce descripția, metamorfozată în trăire interioară, recuperează
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
dintre ele, Sărmanul Fekete Jóska, pare chiar a anticipa drama eroului din Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. Jovialului O. îi convin însă schițele umoristice, unde își pune în valoare spiritul ludic, verva critică. Ținta - tipuri din „intelighenția” ardeleană, atitudinile patriotarde, ignoranța de sub formulele sacrosancte (Epistola ad Corobetium sive De arte corespondentica, O serată literară-muzicală-declamatorică în Șunturug ș.a.). În Notarul Scurtu ori în Tanda și Manda, se trece nuanțat de la duioșie la ironie. Aurel P. Bănuț va fi avut un model în
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
La 5 mai 1933, când i se oficiază funeralii naționale, zece mii de parizieni înconjoară biserică La Madeleine, apoi e condusă, pe ultimul drum, catre cimitirul Père Lachaise. Nu a vorbit și nu a scris românește, declarându-se mult timp total ignoranța cu privire la țară părinteasca - ceea ce a aprins reacții indignate printre compatrioți (Octavian Goga, Ion Vinea, Paul Zarifopol). Se definea că „scriitoare franceză cu mama grecoaica”, iar în discursul de recepție de la Bruxelles a elogiat „nobilă limba franceză”, „edificatoare de națiuni și
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
sociolog pot fi neasimilate sau chiar respinse în condițiile în care acestea fie sunt nerelevante pentru funcționarea respectivului sistem, fie contravin mecanismelor de funcționare și „iluziilor necesare” ale acestuia, după cum afirma Marx. Alvin Gouldner (1961a) remarcă, în spirit marxist, că ignoranța sistemelor nu trebuie considerată doar o condiție exterioară, care ar putea fi diminuată prin furnizarea de cunoștințe; ea „poate fi funcțională pentru un sistem”. Unele tipuri de sisteme prezintă o „ignoranță structurală”, au nevoie pentru funcționarea lor eficientă de un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Marx. Alvin Gouldner (1961a) remarcă, în spirit marxist, că ignoranța sistemelor nu trebuie considerată doar o condiție exterioară, care ar putea fi diminuată prin furnizarea de cunoștințe; ea „poate fi funcțională pentru un sistem”. Unele tipuri de sisteme prezintă o „ignoranță structurală”, au nevoie pentru funcționarea lor eficientă de un anumit tip de „iluzii”. Sistemele sociale nu vor stimula, ba chiar vor trata ca fiind pure speculații, implicând o atitudine utopică, cunoștințele care nu se conectează sau chiar contravin mecanismelor lor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
soluție la problema incertitudinii generează însă o intoleranță structurală față de orice cunoștință care ar putea submina certitudinea subiectivă, artificial instituită. În mod special, sistemul devine opac la explorarea alternativelor, la evaluarea lor critică, cu un feedback evaluativ asupra eficienței funcționării. „Ignoranța structurală” despre care vorbea Goulder sau „iluziile necesare” analizate de Marx își au sursa, în mare măsură, aici. Societățile preindustriale se caracterizează printr-o notă marcată de conservatorism nu pentru că au atins moduri optime de organizare în raport cu condițiile, ci ca
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
proces treptat de acumulare a cunoștințelor. Omenirea progresează în mod infinit în cunoaștere. Ar fi absurd să credem că ea ar putea dintr-o dată să inventeze întregul adevăr. Istoria este în această perspectivă obiectivarea în timp a cunoașterii și a ignoranței omenirii. Ea progresează pe măsură ce cunoașterea progresează. Dacă acest criteriu era relativ simplu de utilizat în ceea ce privește dinamica cunoașterii științifice, aplicarea sa la organizarea socială era practic imposibilă. Ce înseamnă un sistem politic mai rațional și unul mai puțin rațional? Formele de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]