7,197 matches
-
melancolii. Poezia sa e una confesivă, deschisă, dornică de comunicare. Cred că poate fi considerată mezina generației optzeciste, preluînd mare parte din obsesiile acesteia și integrîndu-le unui altfel de discurs, nicidecum epigonic, ci confruntat cu neliniștile „noii lumi”, în care imaginarul nu mai este realul din real, nici realul fictiv, paralel realului, ci un real care proiectează eul poetic în culturi diferite, în spații și experiențe necunoscute. Memoria, fascinația cuvintelor, a poemului care se face și se desface în temnița sinelui
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
am trezit dimineața, am auzit zarvă mare pe drum. Am ieșit să văd ce se întâmplă. Nebunul din vis, călare pe măgarul lui Brăican, furat de la grădina de zarzavat, cu un toiag în mână, intra în sat, în Ierusalimul lui imaginar, urmat de o droaie de copii care se amuzau de figura lui. <Veniți la mine, striga el, veniți să vă dau pacea și liniștea, veniți să vă dau să mâncați, oropsiților, Dumnezeu mi-a dat darul proorocirii, va veni peste
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
Istorie a literaturii daco-romane (1999) este în cel mai bun caz un gest de curaj, ținând de un uluitor spirit al documentării. Ceea ce depășește ca limită documentarului în Istoria... sa îi este însă permis romancierului, care poate mixa realul cu imaginarul, pentru a prezenta epoci diferite, de la vechii traci la secolul al XX-lea, într-o încercare de a reconstitui spiritul fiecărui timp. Abordând o tematică istorică, autorul recurge la stilul realist clasic, vizitând fie și o realitate imaginată, cu unele
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
luminii tind a-mi înghiți șuvițele castanii. Moartea dinesciană citește ziarul. Stelele pocnesc elefanticele pungute. În ele speranțele hoinăresc mortuar. Desenez empatii cu compasuri de mătase. Ce folos să iubești scame masculine, când reciprocitatea zero, de sorginte non-angelică sfidează șnururile imaginarului mental? Mă îngrop în tomuri senzuale. Mă cațăr pe ochii nimicului din lume spre a observa cu ocheane de carton solitudinea. Petalele vocilor mefistotelice joacă poker cu bastioanele țesălate de zmei. Ce șaradă cuneiformă e viața! Umbrele sensurilor mele își
UȚA , UȚA ... de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340234_a_341563]
-
frica suav Dar clapele dor un suflet bolnav, Piano-pianissimo e tonul Nou ce-mi dăruie-napoi râsul... Acorduri de harpă fură blestem Din vocea mea dar eu încă le chem, Însuflețite-mi vor compune iar Ceresc de viu și nu...imaginar. Un flaut ce Mozart l-a fermecat Nu vrea să fiu eternul condamnat, Pedeapsa pentru mine el și-a luat Sacrificându-și cântul pe-nserat... Magică simfonie-n suflet vreau Și din poezie lumină iau, Să-mi fie moartea tot un
SIMFONIE DE VERS de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340474_a_341803]
-
în revista online Lira 21 și în revista literară „Cetatea lui Bucur” - Semnele Timpului - 2011 - Melania Cuc - „Dorul de lumină ca o rugăciune” - cronică în revista Cetatea lui Bucur - Semnele Timpului - 2011- Al. Florin Țene - „Poetica timpului real în transcendentul imaginar”cronică în rev. „Confluențe românești”, Bruxelles - Zeița fără chip - Ana Blandiana - „Între realitate și poveste” - România literară, ian. 1985, fragment în coperta a patra la volum - Case cu ferestre luminate - Elena Armenescu - „Lumina interioară” -Luceafărul, febr. 1996, ian. 2010, rev
ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340487_a_341816]
-
femeii se poate epuiza și nu știm dacă acest consum este efectul imaginației sau a lipsei acesteia, sau, poate mai curând, a faptului că frumusețea văzută a fost „clasificată” prin coincidență cu unul din stereotipurile de reprezentare ale dorinței din imaginarul masculin. Or, în cazul acesta, taxonomia pare a stinge dorința, la fel ca în supraexpunere. Întreg protestul feminist împotriva reprezentării obiectuale a corpului feminin este inutil și lipsit de temei. Corpul nostru este întotdeauna obiect, pentru că altfel nu îl putem
SPECTACOLUL STRĂZII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340533_a_341862]
-
antinațional al anilor ‘50 a apelat tot la Eminescu S-au aglutinat elementele de tot felul și Eminescu a devenit exponentul cel mai de seamă al românismului, al spiritului românesc. Și atunci, ajungând la condiția asta atât de înaltă în imaginarul românilor, fiecare a vrut să-l tragă de partea sa. Fiindcă a-l avea pe Eminescu de partea ta înseamnă că ești învestit cu autoritate morală, înseamnă că ai dreptate. Eminescu să ne judece. Dacă Eminescu este cu noi înseamnă
Este Mihai Eminescu românul absolut? Istoricul Lucian Boia la Interviurile Republica () [Corola-blog/BlogPost/338343_a_339672]
-
avion, vremuri când se fuma în tren, vremuri când mergeai cu autocarul și jumătate din călători pufăiau precum niște locomotive, timpuri când se sudau țigările în birouri. Vremuri când reclamele la țigări erau omiprezente, când fumatul era asociat la nivelul imaginarului colectiv cu libertatea, nonconformismul și creativitatea. Absolut totul din jurul tău îți demonstra că este ok să fumezi, ba, mai mult decât atât, că este cool să fumezi. Acolo unde au fost luate, măsurile de limitare a consumului de tutun au
Confesiunea unui fumător: pentru fiecare țigară pe care am fumat-o din plăcere, au existat câteva sute pe care le-am fumat din dependență () [Corola-blog/BlogPost/338508_a_339837]
-
aspecte cotidiane pentru a le face mai accesibile, familiare și mai puțin plictisitoare ori terifiante Cu ochi mari și inofensivi, în culori pastelate, cu aspect infantil și gesturi amintind de animale mici, astfel poate fi tradus conceptul de kawaii. Însă imaginarul culturii ”drăguțului” are numeroase straturi și interpretări, de la moda goth Loli, la fete și personaje îmbrăcate în școlărițe sau kimo-kawaii, o subcultură a drăguțului combinat cu elemente horror, macabre sau scabroase. Unii specialiști o consideră chiar o nouă estetică, parte
Pokémon Go. Invazia monștrilor de buzunar în drumurile noastre cele de toate zilele () [Corola-blog/BlogPost/338540_a_339869]
-
Oprea; 1991), Efebia (1994), Ode an die freie Unternehmung (2006; premiul orașului Münster pentru poezie europeană, împreună cu traducătorul, 2009) ș.a., romanele Balamuc sau pionierii spațiului (1994), Euromorphotikon (2010) ș.a. și volumele de eseuri Modernitatea ultimă (1998), Inamicul impersonal (2001), Eminescu - imaginarul spațiului privat/ imaginarul spațiului public (2004), Plăcerea de a gîndi (2013) ș.a. Emanuel Copilaș (n. 1983) este lector doctor la departamentul de Științe Politice din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Este autorul lucrărilor Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării
Comunicat de presă. Lansare de carte la București () [Corola-blog/BlogPost/339251_a_340580]
-
1994), Ode an die freie Unternehmung (2006; premiul orașului Münster pentru poezie europeană, împreună cu traducătorul, 2009) ș.a., romanele Balamuc sau pionierii spațiului (1994), Euromorphotikon (2010) ș.a. și volumele de eseuri Modernitatea ultimă (1998), Inamicul impersonal (2001), Eminescu - imaginarul spațiului privat/ imaginarul spațiului public (2004), Plăcerea de a gîndi (2013) ș.a. Emanuel Copilaș (n. 1983) este lector doctor la departamentul de Științe Politice din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Este autorul lucrărilor Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaționale a comunismului
Comunicat de presă. Lansare de carte la București () [Corola-blog/BlogPost/339251_a_340580]
-
Oprea; 1991), Efebia (1994), Ode an die freie Unternehmung (2006; premiul orașului Münster pentru poezie europeană, împreună cu traducătorul, 2009) ș.a., romanele Balamuc sau pionierii spațiului (1994), Euromorphotikon (2010) ș.a. și volumele de eseuri Modernitatea ultimă (1998), Inamicul impersonal (2001), Eminescu - imaginarul spațiului privat/ imaginarul spațiului public (2004), Plăcerea de a gîndi (2013) ș.a. Emanuel Copilaș (n. 1983) este lector doctor la departamentul de Științe Politice din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Este autorul lucrărilor Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării
Lansare de carte la Brașov () [Corola-blog/BlogPost/339257_a_340586]
-
1994), Ode an die freie Unternehmung (2006; premiul orașului Münster pentru poezie europeană, împreună cu traducătorul, 2009) ș.a., romanele Balamuc sau pionierii spațiului (1994), Euromorphotikon (2010) ș.a. și volumele de eseuri Modernitatea ultimă (1998), Inamicul impersonal (2001), Eminescu - imaginarul spațiului privat/ imaginarul spațiului public (2004), Plăcerea de a gîndi (2013) ș.a. Emanuel Copilaș (n. 1983) este lector doctor la departamentul de Științe Politice din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Este autorul lucrărilor Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaționale a comunismului
Lansare de carte la Brașov () [Corola-blog/BlogPost/339257_a_340586]
-
o apariție de doua minute, cum se întâmplă cu Vanessa Redgrave sau Mariah Carey. Numai că aceste irizări critice nu sunt asumate sincer și până la capăt, fiind deturnate de aspectul general al unui film care scrie o nouă-veche pagină din imaginarul și mitologia SUA. Majordomul, nu este un Godard, ci un entertainment de bună calitate. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Majordomul:Cronică de film, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339316_a_340645]
-
și ei, de fapt, în film, sunt practic uniți de același coșmar. Am folosit imaginile puse la dispoziție de Memorialul Revoluției de la Timișoara pentru puterea de lor de impact. Acolo este adevăr 100%, incontestabil, prin acele fotograme am readus în imaginarul spectactorului Revolutia ca atare. De aceea „Vinovatul” începe abrupt, cu aceste cadre de coșmar. În rest, totul urmează pe structura lui Băieșu. Există un singurt lucru pe care l-am făcut după ce m-am sfătuit și cu Radu Băieșu, am
UNITER 25 premiu TeatruTV VINOVATUL () [Corola-blog/BlogPost/339400_a_340729]
-
dintre poeții notabili contemporani, a elaborat un microroman încântător prin delicatețea tematicii și expresivitatea discursului (Umbră scrisului, român). I. Fondul existențial. Că mai toată proza românească de valoare, proza lui Dan Ionescu se îmbiba de biografic și autobiografic în dauna imaginarului. Din această perspectivă, umbră scrisului o reprezintă existența. Deși aparentă gestului de a scrie da relevanță mai întâi scriiturii și lasă în subsidiar existența, dezvoltarea tematica vădește că decisivă trăirea. Existența nu se arătă a fi doar o umbră a
REVISTA DE RECENZII - Part 15 [Corola-blog/BlogPost/339418_a_340747]
-
dintre poeții notabili contemporani, a elaborat un microroman încântător prin delicatețea tematicii și expresivitatea discursului (Umbra scrisului, roman). I. Fondul existențial. Ca mai toată proza românească de valoare, proza lui Dan Ionescu se îmbibă de biografic și autobiografic în dauna imaginarului. Din această perspectivă, umbra scrisului o reprezintă existența. Deși aparența gestului de a scrie dă relevanță mai întâi scriiturii și lasă în subsidiar existența, dezvoltarea tematică vădește ca decisivă trăirea. Existența nu se arată a fi doar o umbră a
Dan Ionescu: Umbra scrisului (Roman). The article refers at the book Dan Ionescu, Shadow writing () [Corola-blog/BlogPost/339420_a_340749]
-
de climă, există persoana ideală și către ea trebuie mers. Acestea sunt circumstanțe de vis cu ochii deschiși, de vizionarism erotic: „În posibilul sau măcar în fictivul cartier Gornic / Trăiește / Un tânăr bărbat, / Un posibil tânăr bărbat / Sau măcar un imaginar tânăr bărbat. / Care se gândește atât de intens / La o posibilă sau măcar / Imaginară fată / și la iubirea lor atât de / Imaginară, / Încât / Au și ales numele copilului / Lor” (Ultima știre). Bate în prezent unda unui timp viitor al împlinirii
Crișu Dascălu: Colivia belgrădeană. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339452_a_340781]
-
orientare tematică; − prezentarea a două imagini/idei poetice, relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul studiat; − ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema și viziunea despre lume (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc.); − susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat. Notă! Ordinea integrării
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
evidențiat că unul dintre cei doi mari prozatori ai literaturii oltene este Jean Băileșteanu. Găsim că în epică poți fi povestitor sau constructor de lumi. Povestitorul este cel care cu farmec transformă din realitatea trăită într-o lume la marginea imaginarului. El face ca accentul pus pe relatarea unei istorii trăite să nu apară ca disonant. Povestitorul este autorul unor istorii, este prezentatorul unor realități în raport cu care are o rezonanță existențială. Constructorul de lumi este un creator de realități. Diegeza edificată
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
al literaturii fantastice (vezi Marin Beșteliu). Există un realism al încercării fictivului ca fictiv (vezi J. L. Borges). Reținem chiar un realism al SF-ului, vezi I. Asimov. Ca întreg, epica românească este impregnată de biografic. Biograficul are preponderentă în raport cu imaginarul. La noi mari povestitori sunt Ion Creangă și Mihail Sadoveanu. Constructori de lumi reale sunt Liviu Rebreanu și Marin Preda. În literatura română nu există un J. L. Borges, un constructor de lumi pur imaginare. Prozatorul român este marcat mai
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
Când ești neputincios și singur, viața este absurdă. Viața lui Stan Chiorul nu mai are niciun sens: se sinucide. Interesante sunt și povestirile „Chimia cu Calvera” și „Elevul Bălan”. Ele prind un al ton alt existenței și marchează borne în imaginarul vieții de elev. Remarcabile sunt și povestiri precum: „Nunta lui Petre”, „Răsuflă pădurea”, „Căința” și „Teama”. III. Eroii lui Jean Băileșteanu gândesc: sunt măcinați, sunt frământați de gânduri. Acțiunile lor sunt fundamentate pe sentimente puternice și puternic ancorate în idei
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
pe rând, sub diferitele sale măști poetice: romantic și afectat de iluzii, lucid și asediind realul, introspect și ironic, muzical și pictural, rece că lama unui brici și rațional, duios și uman, religios și neliniștit. El plonjează din real în imaginar și invers cu o lejeritate dezarmanta, cele două dimensiuni pierzându-și adesea limitele, încât nu e deloc simplu să-l urmezi în plecările și revenirile sale. Oglindă, Umbră încadrează aceste evadări continue. Asemeni pictorului care intră și iese din tablou
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
un loc unde cineva ar putea trăi. Romanul se structurează pe două planuri: un plan al vieții la țară și un altul al experienței unui pelerinaj în Țara Sfântă. Dacă în primul predomină narativul, în cel secund proeminență are descriptivul. Imaginarului decriptabil, fixat temeinic în localitatea Rudari, îi corespunde în al doilea plan un periplu palpabil și repetabil la locurile sfinte. Cele două planuri stau în antiteză și ca registru stilistic: pe de o parte, o narațiune atentă la nuanțele psihologice
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]