3,415 matches
-
cântărilor”, TIL, 1939, 602; D. T., Marcel Bresliska, „Cântarea cântărilor”, VR, 1939, 2; Emil Gulian, M. Bresliska, „Cântarea cântărilor”, FCL, 1939, 2 186; Perpessicius, Opere, XI, 405-408; Șerban Cioculescu, Marcel Breslașu, „Niște fabule”, ADV, 1946, 16 615; A. E. Baconsky, Incursiune zoologică, ST, 1955, 1; George Munteanu, Fantezie și poezie, ST, 1955, 4; Radu Popescu, Marcel Breslașu, „În târg la Iași. 1917”, CNT, 1956, 18; Oarcăsu, Opinii, 61-64; Georgescu, Încercări, II, 232-237; Georgeta Horodincă, Marcel Breslașu, Dialectica poeziei, ST, 1958, 4
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
75-78; [Nicolae Breban], APF, 1991, 12 (semnează Marta Petreu, Laura Pavel, Florin Sicoe, Laszlo Alexandru); Alex. Ștefănescu, Nicolae Breban - poet, RL, 1992, 31; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 34-39; Marin Mincu, Textualism și autenticitate, București, 1993, 135-146; Simuț, Incursiuni, 273-290; Negoițescu, Scriitori contemporani, 52-54; Ovidiu Pecican, Metafizica încorporată, ST, 1994, 3; Alex. Ștefănescu, Nicolae Breban despre epoca sa, RL, 1994, 45-46; Florin Mihăilescu, Viața literară sub comunism, ST, 1995, 1-2; Liviu Petrescu, Moment Nicolae Breban, ST, 1995, 1-2; Nicolae
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
amănunte picante (despre viața cotidiană, despre obiceiuri, despre localuri de petrecere), cu implicații semnificative asupra întregii narațiuni. Al doilea volum, Poezii, e tipărit după un sfert de veac, în 1970. Viziunea neoclasică, înțesată de referințe la Antichitate, este dublată de incursiuni bogat imagistice în lumea vikingilor, transpuse fluid în versuri melopeice. După interludiul poetic din 1970, autoarea se dedică unor ample construcții epice, publicând câteva romane și un volum de Nuvele fantastice (1984), ce fac dovada unei deosebite predispoziții imaginative, capabilă
CABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
1988) oferă o lectură atractivă prin includerea în narațiune, ca personaje, a unor personalități ilustre, precum Șt. Luchian, George Enescu, N.D. Cocea, Adrian Maniu ș.a. În genere, proza autoarei se distinge prin ușurința alunecărilor în straniu și fantastic, prin finețea incursiunilor în psihologia feminină a vârstei nubile și prin antrenanta abordare, cu substrat livresc, a unor teme eterne, luate drept fundal al narațiunilor. Epicul e înțesat, nu o dată, de sensuri ascuns inițiatice, de simboluri și semnificații ezoterice. Narațiunea tinde să comunice
CABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
rămasă neîncheiată și publicată postum, în țară (1985). Teoria de la care pleacă reputatul istoric al artelor în demonstrația sa - singura până acum pe această temă - este mai puțin fantezistă și înaripat poetică decât ar lăsa să se înțeleagă o asemenea incursiune „științifică”. Într-o scrisoare către Mircea Eliade, din martie 1953, el precizează caracteristicile cercetării sale: „Mitul originar e «reziduu» istoric. Acțiunea lui e benignă, absorbită mai ales de religie și credințe magice. Mitul istoriografic e «germen». El e virulent și
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
aibă o atitudine principială față de manuscrisele primite, să lichideze liberalismul ce se manifestă în relațiile cu colaboratorii, muncind stăruitor cu aceștia pentru a realiza astfel de lucrări care să fie arme ascuțite în lupta poporului nostru muncitor”57. Încheiem aici incursiunea orientativă asupra genului dramatic. Și pentru a nu văduvi imaginea acesteia prin lipsa informațiilor sau dezbaterilor din 1952, enumerăm mai jos aparițiile editoriale din acest an, întregind astfel peisajul dramaturgiei realist-socialiste: Cântecul libertății și Teatru de Aurel Baranga, Martin Rogers
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a doua apare (bilunar și lunar) sub conducerea unui comitet, de la 1 ianuarie 1933, doar cu titlul „Astra” și cu subtitlul „Organ al despărțământului Maramureș”. Revista este un fel de arhivă spirituală a Maramureșului, publicând în mod sistematic documente și incursiuni istorice despre istoria ținutului (Din vechile diplome maramureșene de Ion Bilțu-Dăncuș; Maramureșul de Ov. V. Mihăilescu, Oameni din Maramureș, Scriitori maramureșeni: Artemiu Homorodeanu, publicate de V. Bergheanu; Doina Maramureșului, Legenda Rozavlei, Muzeul etnografic al Maramureșului de Emil Al. Micle etc.
ASTRA MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
l-a descris ca pe un personaj loial În momentul respectiv. În mod cert, după alegerile din 2000 i s-a pus practic la dispoziție controlul asupra serviciilor secrete. Venirea lui Ioan Talpeș la Palatul Victoria Înseamnă de fapt o incursiune directă În actul puterii guvernamentale a grupului personajelor celor mai apropiate de președintele Iliescu. Ioan Talpeș nu se duce acolo pe post de consilier al primului-ministru, precum Emil Hurezeanu, ci pe post de super-viceprim-ministru. Mircea Mihăieș: El nu se duce
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
în două etape: narațiuni ale realizării de sine. Prima secțiune folosește un număr mare de povești ale vieții, în vreme ce a doua secțiune se referă la forma neobișnuită a două dintre poveștile disponibile în eșantionul nostru. Analiza structurii - Strategii: Rivka Tuval-Mashiach Incursiunile psihologiei în analiza structurii narative au dus la adoptarea unei serii de strategii din domeniul criticii literare. Asemenea strategii sunt bazate pe luarea în considerare a tipologiei narative, a progresiei narațiunii și a coeziunii sale. Una dintre tipologiile frecvente conținând
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Adam Kollar (pe atunci director al bibliotecii imperiale din Viena) sau, într-o corespondență de idei cu istoricul Daniel Cornides (bibliotecar și profesor universitar la Pesta). Prin urmare, evaluarea raportului său cu cartea va fi cu totul alta decât obișnuitele incursiuni în vederea estimărilor cantitative. Pe Batthyăny l-a interesat să valorifice în mod științific textele medievale, raritățile adunate trebuind a fi supuse studiului filologic și istoric. Activitatea de colecționar trece în plan secund, dacă aflăm că munca înaltului prelat va duce
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Repere europene în istoriografia Școlii Ardelene”, în volumul colectiv Stat. Societate, Națiune, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 286. Autorul întreprinde o analiză a conținutului scrierilor lui Schlözer, dezvăluind apelul istoricilor iluminiști români la autoritatea învățatului de la Göttingen. Importantă este și incursiunea pe care o face în mediile istoriografice săsești și maghiare fără de care nu se poate evidenția corect dimensiunea și orientarea nici uneia dintre operele redactate în acel timp. Vezi Johann Filstich, Testamen Historiae Valachicae (Încercare de istorie românească), studiu introductiv, ediția
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nu mai sunt acum măsuri instituite de vreo autoritate sau de vreo tradiție. Ele sunt „un cadru orientativ larg înțeles, creat și schimbat de procesele politice, de dezvoltarea socială și tehnică, precum și de modă” (Sliwerski, 1996, p. 26). Încheiem această incursiune în problemele epistemologice ale științelor socioumane în general și ale științelor educației în special cu observațiile lui H. Kupffer (în op. cit., p. 25) referitoare la implicațiile pe care răscrucea socială postmodernă le are asupra educației: - dispare logica unică a cauzalității
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de management științific (Taylor). Autorul realizează acest lucru pornind de la reinterpretarea demersurilor teoretice ale unor autori precum Piaget, Dewey și Whitehead, dar și utilizând principiile ordinii haotice și ale atractorilor stranii (vezi Slattery, 1995, pp. 27-28). Această scurtă și sumară incursiune în câteva dintre teoriile artizane ale unui alt mod de a face epistemologie a pornit de la premisa că, și de această dată, evoluțiile din cadrul așa-numitelor „științe tari” vor afecta consistent câmpul științelor socioumane. Teoriile prezentate aduc un argument suplimentar
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
chestiune obiectivă, la care s-a ajuns prin corespondența ideilor cu realitatea. El reprezintă o problemă de negociere, de înțelegere mutuală și de compromis, dacă mai este totuși posibil să vorbim despre adevăr. (Trigg, 1996, p. 111) Motivul acestei scurte incursiuni este de a completa prin noi repere cadrul teoriei și al sociologiei cunoașterii, care a devenit propice apariției și dezvoltării cunoașterii și cercetării transdisciplinare. Demisia mitului obiectivității absolute și al științei libere de valori a fost generată de renunțarea la
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
practicile profesorilor, angajamentul pentru îmbunătățirea societății și pentru progres: în cunoaștere, viața socială și învățare; - colaborarea între practicieni, în încercarea de a îmbunătăți propriile practici și de a orienta adecvat intervențiile educaționale prin demersuri de cercetare și acțiune. Încheiem aici incursiunea în teoria cunoașterii și epistemologie, pe care am făcut-o pentru a evidenția câteva lucruri importante pentru demersul nostru. Abordarea integrată a curriculumului nu este altceva decât reflectarea - în curriculum - a unor evoluții semnificative de natură gnoseologică și epistemologică. Curriculumul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
GLAFIRE. NOUĂ STUDII BIBLICE ȘI PATRISTICE CUPRINS Notă preliminară Maria Magdalena de la Dan Brown la evanghelii și retur Iuda Iscariotul Între damnare și mântuire. Portrete ale celui deal doisprezecelea ucenic de-a lungul istoriei Păcatul Împotriva Duhului Sfânt: incursiune biblică și patristică Ce pierdem ignorând literatura apocrifă? Călătorii apocaliptice În jurul insulei Patmos Mitul Îngerilor căzuți Traducerea Septuagintei În românește Dumitru Stăniloae, afinitățile și idiosincraziile sale patristice Teologie și patristică În catolicismul secolului XX: pagini din jurnalul intim al Bisericii
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
totdeauna numele sfintei de maternitate: Maria Magdalena devine patroana și protectoarea nașterilor, așa cum, mai târziu, ea va deveni sprijinul „femeilor pierdute”. Sindromul Maria Magdalena: victima unei „teologii phalocrate” Pentru a Înțelege mai profund „fenomenul Da Vinci Code” e necesară o incursiune În contextul teologic și cultural contemporan. Simultan cu deconstrucția cultului tradițional consacrat Mariei Magdalena, Dan Brown propune o adevărată remitologizare a personajului. Intenția sa nu mi se pare deloc străină de ideologia postmodernității și a „teologiei feministe”. Nu Întâmplător nume
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
sufere aceleași chinuri la un loc... Eu am fost cel sortit de proorocii acestei Întâlniri binecuvântate și rânduit ca trupurile amândurora să spânzure de mine. Uitați-vă, eu duc acum mântuirea lui Iuda”. PAGINĂ NOUĂ 3. Păcatul Împotriva Duhului Sfânt: incursiune biblică și patristică Nu există, probabil, În Noul Testament, o afirmație a lui Isus mai șocantă, mai provocatoare decât aceea referitoare la păcatul Împotriva Sfântului Duh. O recunosc atât Părinții Bisericii, cât și exegeții moderni, iar interesul nostru pentru subiect se
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
fel și pentru „cu el” de mai jos. exact, „la adresa Fiului”, dar negativ, cuvânt de hulă. La fel pentru „Împotriva Sfântului Duh”. * Fragmentele au ca tematică principală păcatul și iertarea. Înainte de a intra În dezbaterea teologică propriu-zisă se impune o incursiune de ordin filologic, fără a pune Însă total Între paranteze teologia. Mă voi opri asupra câtorva termeni cheie. Hamartanein Contexte precreștine ⎯ Sensul inițial este acela de „a greși ținta”; În Iliada există un compus, aphamartano (5,287). O săgeată ori
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
amintește uneori de homerismul livresc al lui Calistrat Hogaș. Reporterul-poet recidivează, în circumstanțe istorice diferite, dar în aceeași tonalitate hiperbolică, cu Meridiane sovietice (1953), relatare însuflețită a unei călătorii pe o sută de meridiane, de la Moscova la Vladivostok, cu ample incursiuni în timp, de la Caucazul lui Prometeu la construirea orașului de pe Neva de către Petru cel Mare, de la Revoluția din Octombrie la imaginea flotei aeriene sovietice. Scrisă în anii 1950-1952 și supusă canonului ideologic oficial, cartea se sprijină, totuși, pe o bogată
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
I, 443-454; Regman, Confluențe, 208-242; Piru, Panorama, 316-319; Protopopescu, Volumul, 108-160; Vlad, Convergențe, 276-286; Sasu, Progresii, 119-123; Tudor, Pretexte, 132-137; George, Sfârșitul, I, 343-346; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 230-236; Ungheanu, Pădurea, 257-266; Ungheanu, Arhipelag, 59-67, 412-414; Ciobanu, Incursiuni, 131-138; Cristea, Domeniul, 155-163; Pop, Transcieri, 216-225; Balotă, Universul, 99-114; Regman, Colocvial, 61-68; Geo Bogza interpretat de..., îngr. și pref. Antoaneta Tănăsescu, București, 1976; Cristea, Arcadia, 196-199; Martin, Identificări, 139-153, 201-204; Simion, Scriitori, I, 362-368; Vlad, Lectura, 228-235; Tudor Anton
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
atunci când va publica volumele Dispariția unui contabil (1977), Balaban și statuia (1981), Un Casanova călătorește spre iad (1992). Un alt pseudonim folosit de B. este Roberto R. Grant. A fost distins cu un premiu al Asociației Scriitorilor din Brașov pentru Incursiuni în literatura de azi (1971) și cu Statueta de Argint în cadrul Conferinței Internaționale a Autorilor de Literatură SF, desfășurată la Poznan (Polonia) în 1973. Incursiuni în literatura de azi este o culegere eterogenă de eseuri, medalioane și cronici literare. Un
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
Roberto R. Grant. A fost distins cu un premiu al Asociației Scriitorilor din Brașov pentru Incursiuni în literatura de azi (1971) și cu Statueta de Argint în cadrul Conferinței Internaționale a Autorilor de Literatură SF, desfășurată la Poznan (Polonia) în 1973. Incursiuni în literatura de azi este o culegere eterogenă de eseuri, medalioane și cronici literare. Un studiu mai amplu, fără pretenții de originalitate (planul principal de referință constituindu-l lucrările lui Tudor Vianu), este propus în Metamorfoze ale metaforei, un expozeu
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
găsit funcționează ca pretext pentru introducerea unor considerații despre SF, precum și a unor embrioni narativi subsumați genului. Noapte bună, Sofia subscrie la vechea interogație privind diferența dintre viață și vis. SCRIERI: Lovituri din umbră, București, 1967; Vocile vikingilor, București, 1970; Incursiuni în literatura de azi, București, 1971; Sfera, București, 1973; Zaharia Stancu, București, 1974; Dispariția unui contabil, Cluj-Napoca, 1977; Patria și cuvântul poetic, București, 1977; Balaban și statuia, Cluj-Napoca, 1981; Lumea lui Als-Ob, București, 1981; Analogon, București, 1981; Cuvintele unei călătorii
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
Felea, Reflexii, 57-66, 138-147; Mincu, Critice, I, 106-108; Regman, Cronicari, 19-28; Felea, Poezie, 20-26, 167-177; Grigurcu, Teritoriu, 123-137; Ciobanu, Panoramic, 14-23, 127-131; Poantă, Modalități, 42-50; Petroveanu, Traiectorii, 193-207; Iorgulescu, Rondul, 44-55; Felea, Secțiuni, 16-23, 402-405; Piru, Poezia, I, 360-370; Ciobanu, Incursiuni, 67-78; Ungureanu, La umbra cărților, 160-163; Laurențiu, Eseuri, 24-29; Felea, Aspecte, I, 106-108, II, 5-7, 15-19; Martin, Identificări, 208-211; Ciobanu, Însemne, I, 128-168; Ștefănescu, Preludiu, 36-39; Raicu, Practica scrisului, 281-284; Simion, Scriitori, I, 153-156, 634-638, III, 135-158; Alboiu, Un poet
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]