7,436 matches
-
însă să reduc numărul termenilor, pentru a regrupa simbolurile din aceeași familie. O interpretare „inteligentă” necesită oferirea unui număr maxim de posibilități, să nu avem o viziune îngustă, dar, în același timp, să procedăm prin asociere de idei. În sfârșit, indexul din finalul cărții permite reperarea rapidă a intrării principale, în cadrul căreia este tratat un anumit simbol. Prima parte FUNCȚIILE ȘI MECANISMELE VISULUI Capitolul I ABORDAREA PSIHANALITICĂ „Patul, dragul meu prieten, este întreaga noastră viață. Aici ne naștem, aici iubim, aici
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
mijloacele și posibilitățile sunt deci imense. Autoservirea și distribuitorul automat simbolizează capacitatea de a se descurca singur, dorința, chiar fantasma, de a-și fi suficient sie însuși (vezi Bani). Diferitele tipuri de comerț sunt tratate la cuvintele corespunzătoare (vezi la Indexul). Comuniune Visul ce imaginează comuniunea trebuie interpretat fie ca dorința spirituală de a-și uni sufletul cu Dumnezeu (mai ales pentru cei credioncioși), fie ca dorință de unire, de împărtășire, de comunitate, de înțelegere totală și armonioasă cu anturajul familial
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în funcție de poli: mâna dreaptă acționează, mâna stângă este pasivă; mâna dreaptă dă, dispensează, mâna stângă primește, întâmpină. Degetele permit apucarea și au fiecare o semnificație precisă: - degetul mare simbolizează comanda (grațierea sau condamnarea la moarte) sau cerința (ajutor, pauză, etc.); - indexul, atenția cerută sau amenințarea (a pune la index înseamnă a îndepărta); - degetul mare, erecția falică; atunci când este întins («degetul de onoare»), constituie o insultă tăcută, dar totuși foarte puternică, pe care cel ce visează o adresează altcuiva sau care îi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pasivă; mâna dreaptă dă, dispensează, mâna stângă primește, întâmpină. Degetele permit apucarea și au fiecare o semnificație precisă: - degetul mare simbolizează comanda (grațierea sau condamnarea la moarte) sau cerința (ajutor, pauză, etc.); - indexul, atenția cerută sau amenințarea (a pune la index înseamnă a îndepărta); - degetul mare, erecția falică; atunci când este întins («degetul de onoare»), constituie o insultă tăcută, dar totuși foarte puternică, pe care cel ce visează o adresează altcuiva sau care îi este adresată; - inelarul, sentimentul, angajamentul și iubirea (este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
plecând de la anumite criterii de clasificare, ele însele denotând un grad de implicare și prelucrare a informațiilor de bază. Pe parcurs, poate ajunge la noi ordonări, structurile compuse devenind relevante la un moment dat. De un real interes pot fi indexurile construite de elevi sau adnotările ce se pot edita pe marginea elementelor componente adunate, sortate, evidențiate. Portofoliul ca dosar de prezentare cuprinde acele piese, alese doar de elev, considerate ca fiind reprezentative pentru întreaga sa conduită didactică. Scopul central al
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Chronis Kynigos, Dan Potolea, Bernard Dumont, Stefan Aufenanger) *** Ministère de l’Education de Québec, 2002, Portofolio sur support numérique. Document d’information, Bibliothèque nationale de Quebec AFEC-Info, 2004, Communication électronique. „Programme Leonardo da Vinci”, HYPERLINK "http://afecinfo.free.fr/afec/index.htm" http://afecinfo.free.fr/afec/index.htm Alava, Séraphin, 2004, „Cyberapprendre, un défi de formation”, HYPERLINK "http://www.educnet.education.fr/cdi/alava 2.htm" http://www.educnet.education.fr/cdi/alava 2.htm Alava, Séraphin, 2005, „Enjeux réels
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Aufenanger) *** Ministère de l’Education de Québec, 2002, Portofolio sur support numérique. Document d’information, Bibliothèque nationale de Quebec AFEC-Info, 2004, Communication électronique. „Programme Leonardo da Vinci”, HYPERLINK "http://afecinfo.free.fr/afec/index.htm" http://afecinfo.free.fr/afec/index.htm Alava, Séraphin, 2004, „Cyberapprendre, un défi de formation”, HYPERLINK "http://www.educnet.education.fr/cdi/alava 2.htm" http://www.educnet.education.fr/cdi/alava 2.htm Alava, Séraphin, 2005, „Enjeux réels ou virtuels des technologies éducatives”, HYPERLINK "http
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
binks ratcheva.pdf Robertson, R., 1992, Globalization, Social Theory and Global Culture, Sage Publication, Londra Rosnay de, Joël; Virilio Paul; Finkelkraut, Alain, 1995, „Répliques: L'utopie du cybermonde” (interviu), France Culture, 4 decembrie 1995, HYPERLINK "http://csiweb 2.cite-sciences.fr/derosnay/index.html" http://csiweb 2.cite-sciences.fr/derosnay/index.html Russell, Glenn, 2003, „Computer-Mediated School Education and the Web”, HYPERLINK "http://www.firstmonday.dk/issues/issue 6 11/russell/" http://www.firstmonday.dk/issues/issue 6 11/russell/ Russell, Glenn, 2004, „Virtualisation and
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
and Global Culture, Sage Publication, Londra Rosnay de, Joël; Virilio Paul; Finkelkraut, Alain, 1995, „Répliques: L'utopie du cybermonde” (interviu), France Culture, 4 decembrie 1995, HYPERLINK "http://csiweb 2.cite-sciences.fr/derosnay/index.html" http://csiweb 2.cite-sciences.fr/derosnay/index.html Russell, Glenn, 2003, „Computer-Mediated School Education and the Web”, HYPERLINK "http://www.firstmonday.dk/issues/issue 6 11/russell/" http://www.firstmonday.dk/issues/issue 6 11/russell/ Russell, Glenn, 2004, „Virtualisation and Changing Classrooms”, HYPERLINK "http://www.cybertext.net.au
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
http://monde-diplomatique.fr/1997/08/VIRILIO/8948" http://monde-diplomatique.fr/1997/08/VIRILIO/8948 Virilio, Paul; Rosnay, Joël de; Finkelkraut, Alain, 1995, „Répliques: L’utopie du cybermonde” (interviu), France Culture, 4 decembrie 1995, HYPERLINK "http://csiweb 2.cite-sciences.fr/derosnay/index.html" http://csiweb 2.cite-sciences.fr/derosnay/index.html Vlada, Marin, 2003, „E-Learning și Software educațional”, CNIV - 2003, Noi tehnologii de e-learning, Conferința Națională de Învățământ Virtual, Software educațional, Editura Universității din București, 2003 Wunenburger, Jean-Jacques W., 2004, Filozofia imaginilor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
monde-diplomatique.fr/1997/08/VIRILIO/8948 Virilio, Paul; Rosnay, Joël de; Finkelkraut, Alain, 1995, „Répliques: L’utopie du cybermonde” (interviu), France Culture, 4 decembrie 1995, HYPERLINK "http://csiweb 2.cite-sciences.fr/derosnay/index.html" http://csiweb 2.cite-sciences.fr/derosnay/index.html Vlada, Marin, 2003, „E-Learning și Software educațional”, CNIV - 2003, Noi tehnologii de e-learning, Conferința Națională de Învățământ Virtual, Software educațional, Editura Universității din București, 2003 Wunenburger, Jean-Jacques W., 2004, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași Wright, Clayton, R., 2005, „Criteria
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
227 6. Ghid pentru proiectarea temelor cross-curriculare. Un produs de cercetare-dezvoltare 235 6.1. Pași în proiectarea temelor cross-curriculare 235 6.2. Repere evaluative ale implementării temelor cross-curriculare 250 Reflecții finale și câteva recomandări de politică educațională 255 Bibliografie 261 Index 275 Clarificări inițialetc "Clarificări inițiale" Această lucrare se situează, în conformitate cu titlul, în domeniul teoriei și metodologiei curriculumului și abordează problematica vastă și complexă a învățării integrate, dincolo de discipline. Demersul nostru trece însă dincolo de o disciplină sau alta a științelor educației
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cele mai frecvente nume date evreilor erau Isus și Iuda. Termenul Iuda avea un sens eminamente pozitiv. Începând cu secolul al II-lea, după răspândirea creștinismului, evreii au Încetat să-și mai numească pruncii „Isus”, iar creștinii au pus la index numele „Iuda”. Or, Iuda trimite direct la numele unuia dintre cele douăsprezece triburi, la numele Însuși al poporului ales. În polemica antiiudaică Iuda a fost un element cheie. Ioan Gură de Aur merge până la contopirea celor două entități: Iuda, „trădătorul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Century, Simon & Schuster, New York. Burgess, Guy; Heidi, Burgess (2003), Beyond Intractability, Conflict Research Consortium, University of Colorado, Boulder (www.beyondintractability.org). Burgess, Mark (2003), „A Brief History of Terrorism”, Center for Defense Information, Washington DC (www.cdi.org/program/issue/index.cfm). Burton, John (1990), Conflict: Resolution and Prevention, Macmillan, Londra. Burton, John; Frank, Dukes (1990), Conflict: Practices in Management, Settlement & Resolution, Macmillan, Londra. Buzan, Barry (1983), People, States and Fear: The National Security Problem in International Relations, University of North
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
culegeri și studii, demarcații între colinde și alte forme de colindat, practicarea obiceiului, substratul mitologic, influența creștină, repertoriul, libertăți și constrângeri în compoziția colindei, categorii de personaje, refren, incipituri, formule finale, elemente stilistice), partea a doua a lucrării constituind-o indexul tipologic și bibliografic al colindelor. Un sistem special de trimiteri infirmă mai vechea și inoperanta împărțire a colindelor în laice și religioase. Scurtul rezumat al fiecărui tip se dă bilingv, în română și engleză, urmat de bibliografia variantelor apărute în
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
atestării ulterioare a unor variante ale legendelor expuse”. Cenzura a descompletat repertoriul legendei, înlăturând aproape 300 de texte. O ediție fidelă concepției autoarei este Legende populare românești (I-III, 1994). În manuscris au rămas Catalogul tipologic al legendelor populare românești. Index tipologic și bibliografic bilingv (româno-francez) și Catalogul tipologic al poveștilor cu animale cu formule. SCRIERI: Principiile clasificării legendelor populare romînești, REF, 1966, 3; O povestitoare din Hațeg. Fantezie și realitate în basmele și viața povestitoarei Sânziana Ilona, în Studii de
BRILL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
clasa regelui Mihai I. Profesează apoi în orașul natal, până la al doilea război, este mobilizat abuziv în 1942, la Tecuci, iar în 1945, după ce cunoscuse rigorile detenției, se vede îndepărtat de la catedră de autoritățile comuniste, care îi trec numele la index. Se stabilește la București, unde publică rar, după 1960, și tot aici se stinge din viață, fiind înmormântat la cimitirul mănăstirii Cernica. Primele sale articole pe teme culturale le publică în „Viața studențească”, în 1921, însă faima de eseist redutabil
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
14Ă Rădulescu-Motru C., Timp și destin, Ed. Fund. Lit. Artă, București, 1940. 15Ă Vlăduțescu Gh., Cei doi Socrate, Paideia, București, 1996. 16Ă Tonoiu V., Omul dialogal, Ed. Fund. Cult. Rom., București, 1995. 17Ă Morar V., Moralități elementare, Paideia, București, 2001. INDEX TEMATIC Aspectul tragic al vieții, Ajutorul În Psihologia morală, Acțiunea psihologică, Conștiința, morală, pervertită, Cetatea, ideală, Constrângere, Conflicte interumane, Cuplul (vezi; dubletulă, Dublul persoanei, dificultățile În Psihologia morală, Eul, moral, valorizarea, afirmarea, frustrarea, natura, virtualitățile, imaginile, vârstele, Existența (vezi; viațaă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
experimentat în diferite faze de evoluție a bolii (suportul informațional satisface cerințele din faza de diagnostic a bolii etc.) (Dolbier, Steinhardt, 2000). Globalitatea măsurării suportului social reflectă o combinație de itemi ce privește structura și funcțiile suportului social într-un index global nediferențiat. Cohen și Wills au evidențiat că măsurătorile globale evaluează gradul de integrare socială sau pierderea înrădăcinării într-o rețea socială mai largă (Dolbier, Steinhardt, 2000). Suport social primit/suport social perceput. În măsurarea suportului social, o distincție necesară
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pusă în evidență prin mai multe probe: proba marionetelor (i se cere bolnavului să efectueze mișcări de pronație și supinație ale mâinilor); proba închiderii și deschiderii rapide a pumnului; flexia și extensia piciorului; proba moriștii (mișcări de rotație a unui index în jurului celuilalt index de la mâna opusă) (Pendefunda et al., 1992). ADIPOZĂ (< fr. adipose) - Creșterea excesivă a cantității de grăsime din organism. Poate fi determinată de unele dereglări hormonale sau metabolice sau din cauza supraalimentării, asociată cu lipsa de mișcare. ADOLESCENȚĂ
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mai multe probe: proba marionetelor (i se cere bolnavului să efectueze mișcări de pronație și supinație ale mâinilor); proba închiderii și deschiderii rapide a pumnului; flexia și extensia piciorului; proba moriștii (mișcări de rotație a unui index în jurului celuilalt index de la mâna opusă) (Pendefunda et al., 1992). ADIPOZĂ (< fr. adipose) - Creșterea excesivă a cantității de grăsime din organism. Poate fi determinată de unele dereglări hormonale sau metabolice sau din cauza supraalimentării, asociată cu lipsa de mișcare. ADOLESCENȚĂ (< fr. adolescence, cf. lat.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
după cum urmează: a) în cazul compresiunii rădăcinii C5, pe fața externă a umărului și a brațului până la cot; b) în compresiunea rădăcinii C6 durerea se întinde pe partea externă a umărului, a brațului, a antebrațului, ajungând până la degetul mare și index; c) în compresiunea rădăcinii C7 durerea cuprinde umărul, partea medie a brațului și antebrațului, ajungând la degetele mijlociu și inelar; d) în compresiunea pe C8 durerile cuprind partea internă a umărului, a brațului și antebrațului, ajungând la degetul inelar și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care nu pot fi reprimate sau înlăturate). Clonusul piciorului se declanșeză prin ridicarea bruscă a piciorului; clonsul rotulei, prin tracțiunea sa bruscă în jos. Acest fenomen este adeseori semnul unei atingeri a căilor piramidale. Clonusul patelar - examinatorul prinde rotula între index și police și o deplasează brusc în jos. Gamba va fi în semiflexie și relaxată cât mai mult posibil prin susținerea (sprijinirea) genunchiului de către cealaltă mână a examinatorului. Apar mișcări ritmice ale rotulei, în sus și în jos. Clonusul piciorului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
formele ușoare, mișcările coreice pot fi puse în evidență prin anumite probe: se cere bolnavului să stea cu brațele întinse, cu degatele răsfirate și limba scoasă; această poziție nu poate fi menținută din cauza mișcărilor involuntare ale limbii și membrelor. Semnul indexului (A. Kreindler) - bolnavul, cu ochii închiși, ține cei doi indecși întinși spre înainte; se observă o flexie bruscă a unuia dintre indecși; b) coreea cronică Huntington este o boală familială și ereditară, ce apare în general după 35 de ani
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
anumite probe: se cere bolnavului să stea cu brațele întinse, cu degatele răsfirate și limba scoasă; această poziție nu poate fi menținută din cauza mișcărilor involuntare ale limbii și membrelor. Semnul indexului (A. Kreindler) - bolnavul, cu ochii închiși, ține cei doi indecși întinși spre înainte; se observă o flexie bruscă a unuia dintre indecși; b) coreea cronică Huntington este o boală familială și ereditară, ce apare în general după 35 de ani, are o evoluție lentă și se asociază cu tulburări psihice
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]