5,207 matches
-
individuală se află tot mai intens confruntată cu nevoia de a-și asuma o identitate și mai ales de a o construi ca sens al vieții personale într-un mediu social în care cea mai importantă constantă este schimbarea; 3. individualizarea accentuată și autoidentificarea se asociază cu inegalități generatoare de competiție și incertitudine, de tensiuni și conflicte care fac din universul microsocial teatrul constitutiv al societății actuale; 4. reflexivitatea personală în condiții de accentuare a individualizării devine o necesitate și se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
importantă constantă este schimbarea; 3. individualizarea accentuată și autoidentificarea se asociază cu inegalități generatoare de competiție și incertitudine, de tensiuni și conflicte care fac din universul microsocial teatrul constitutiv al societății actuale; 4. reflexivitatea personală în condiții de accentuare a individualizării devine o necesitate și se extinde; dacă individul nu ar fi tot mai reflexiv, riscul eșecului sau al marginalizării l-ar amenința în forță. Actorul reflexiv, animat de acea „imaginație sociologică” despre care vorbea C. Wright-Mills, devine nu doar tot
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
reflexiv, animat de acea „imaginație sociologică” despre care vorbea C. Wright-Mills, devine nu doar tot mai reprezentativ pentru societatea în tranziție, dar și pentru o modernitate ce devine ea însăși reflexivă. Aceste teze vor fi dezvoltate în continuare. 3.2. Individualizarea în tranziție Individualizarea (persoanelor) este analizată în relație cu structura și mobilitatea socială, cu birocrația (care, prin setul său de norme, raționalizează activități, poziții și relații dintre persoane) sau cu strategiile de viață prin care fiecare procură și utilizează resurse
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acea „imaginație sociologică” despre care vorbea C. Wright-Mills, devine nu doar tot mai reprezentativ pentru societatea în tranziție, dar și pentru o modernitate ce devine ea însăși reflexivă. Aceste teze vor fi dezvoltate în continuare. 3.2. Individualizarea în tranziție Individualizarea (persoanelor) este analizată în relație cu structura și mobilitatea socială, cu birocrația (care, prin setul său de norme, raționalizează activități, poziții și relații dintre persoane) sau cu strategiile de viață prin care fiecare procură și utilizează resurse pentru atingerea unor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
structura și mobilitatea socială, cu birocrația (care, prin setul său de norme, raționalizează activități, poziții și relații dintre persoane) sau cu strategiile de viață prin care fiecare procură și utilizează resurse pentru atingerea unor scopuri. Inițiată mai ales de modernitate, individualizarea (persoanelor) apare ca un proces de construcție personală a propriei identități și de asumare tot mai independentă a unei varietăți de roluri sociale. Prin construcția identității, o persoană caută un sens al propriei vieți și răspunde la întrebarea „cine sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
primei modernități și a modernității organizate au coincis cu afirmarea rolului statului în raționalizarea și organizarea națiunii și cu consacrarea unei identități corporatiste colective proprii, care s-a repercutat asupra tuturor cetățenilor săi. Cetățenia a fost o formă primară de individualizare a persoanelor în modernitate, ce are încă o puternică forță de legitimare actuală. Ea s-a asociat cu structurile de roluri corespunzătoare raționalizării birocratice din organizațiile care s-au tot multiplicat ca urmare a schimbărilor produse în diviziunea socială și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acea legitimare prin care persoana individuală a fost considerată și i s-au conferit drepturi de cetățean și prin care statul național, prin istoria sa națională, localizarea geografică, circumscrierea etnică și spiritualitatea culturală, și-a construit o identitate corporatistă colectivă. Individualizarea cetățenilor și individualizarea corporatistă a statelor naționale au fost procese convergente și intense ce au consacrat individualitățile personalizate și statele naționale ca „entități primordiale” ale modernității prime și organizate. Mai recent, însă, așa cum au demonstrat numeroși sociologi care au analizat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care persoana individuală a fost considerată și i s-au conferit drepturi de cetățean și prin care statul național, prin istoria sa națională, localizarea geografică, circumscrierea etnică și spiritualitatea culturală, și-a construit o identitate corporatistă colectivă. Individualizarea cetățenilor și individualizarea corporatistă a statelor naționale au fost procese convergente și intense ce au consacrat individualitățile personalizate și statele naționale ca „entități primordiale” ale modernității prime și organizate. Mai recent, însă, așa cum au demonstrat numeroși sociologi care au analizat starea actuală și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fost procese convergente și intense ce au consacrat individualitățile personalizate și statele naționale ca „entități primordiale” ale modernității prime și organizate. Mai recent, însă, așa cum au demonstrat numeroși sociologi care au analizat starea actuală și tendințele din țările occidentale dezvoltate, individualizarea persoanei și a statelor naționale odată cu relațiile dintre cetățenie și stat național se schimbă în mod radical. În primul rând, sub influența globalizării, deși forța coordonatoare și de organizare a statului a crescut, statele naționale se prezintă mai degrabă ca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se afirme ca „europene”, adică trans-naționale și cu o identitate cosmopolită, chiar dacă în subsidiar își conservă și atributul de naționale. În consecință, primordialitatea și centralitatea statului național clasic sunt diminuate, iar legitimitatea individualității sale corporatiste rezultă mai ales din legitimitatea individualizării persoanelor care îi aparțin. De aceea, în al doilea rând, mai ales ca urmare a dezvoltării pieței economice și culturale, respectiv a structurilor sociale ce corespund acestora, individualizarea persoanelor devine tot mai puternică. Ea se concretizează prin afirmarea puternică a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt diminuate, iar legitimitatea individualității sale corporatiste rezultă mai ales din legitimitatea individualizării persoanelor care îi aparțin. De aceea, în al doilea rând, mai ales ca urmare a dezvoltării pieței economice și culturale, respectiv a structurilor sociale ce corespund acestora, individualizarea persoanelor devine tot mai puternică. Ea se concretizează prin afirmarea puternică a drepturilor umane individuale și prin diferențierea individualităților, odată cu slăbirea coordonatelor economice și culturale clasice care clasificau pozițiile individuale în structura socială. În timp ce mai înainte pozițiile individuale în spațiul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
personalizate. Ca atare, ceea ce se produce în modernitatea actuală a statelor dezvoltate urmează o dublă traiectorie convergentă: pe de o parte, schimbarea coordonatelor constitutive ale spațiului social și diminuarea primordialității identității corporatiste colective a statului național; pe de alta, accentuarea individualizării persoanelor și a căutărilor individuale pentru construcția de identități personale. Consecințele acestor procese sunt tot mai vizibile: anomia structurală derivată din prima traiectorie este congruentă cu o anomie a individualizării personale. Ambele solicită o reflexivitate cât mai intensă și mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
identității corporatiste colective a statului național; pe de alta, accentuarea individualizării persoanelor și a căutărilor individuale pentru construcția de identități personale. Consecințele acestor procese sunt tot mai vizibile: anomia structurală derivată din prima traiectorie este congruentă cu o anomie a individualizării personale. Ambele solicită o reflexivitate cât mai intensă și mai permanentă a actorului individual pentru a rezolva contradicțiile specifice procesului de construcție individuală a identității personale. În acest sens, modernitatea contemporană este una reflexivă, adică derivată din identitățile personale ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și-au asumat roluri multiple și identități evanescente. Multiplicarea rolurilor și fluiditatea identităților se influențează reciproc și întrețin starea anomică atât la nivel social, cât și personal. Ceea ce este și mai semnificativ se referă la un transfer al fluxului de individualizare dinspre varianta consacrată „de sus (de la stat) în jos (spre cetățeni)” spre cea de tipul „de jos (de la individualități) în sus (spre statul națiune)”. Fețe ale individualizării Este important de remarcat, că în societatea bazată pe organizarea comunistă a producției
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Ceea ce este și mai semnificativ se referă la un transfer al fluxului de individualizare dinspre varianta consacrată „de sus (de la stat) în jos (spre cetățeni)” spre cea de tipul „de jos (de la individualități) în sus (spre statul națiune)”. Fețe ale individualizării Este important de remarcat, că în societatea bazată pe organizarea comunistă a producției și reproducției sociale, am avut de-a face nu numai cu un stat centralizat cu putere nelimitată de comandă sau control, cu o planificare detaliată a concentrării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
face nu numai cu un stat centralizat cu putere nelimitată de comandă sau control, cu o planificare detaliată a concentrării și distribuției capitalurilor sau cu o diviziune riguroasă a muncii și consumului. Tot acestei ordini sociale i-a corespuns o individualizare ce s-a concretizat prin: a) atribuirea acelor identități personale ce erau supuse unui control riguros al reproducerii și stabilității; b) integrarea individuală, chiar forțată, în rețele sociale bazate pe norme și cunoștințe practice care asigurau o securitate socială extinsă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
opțiunilor clasiale, era de fapt opțiunea politică a generării unei dezindividualizări accentuate care nu prezerva decât identitatea corporatistă a statului național centralizat. Singurele coduri structurale ce funcționau în comunism erau cele ale reproducerii unei ordini sociale a nediferențierii, a blocării individualizării și a libertății de expresie. Rolurile funcționale erau primordiale, identitatea individuală era atribuită și impersonală, strategiile de viață și biografiile personale erau standardizate. O astfel de ordine socială poate fi caracterizată și totodată comparată cu una ce ar corespunde unei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
era atribuită și impersonală, strategiile de viață și biografiile personale erau standardizate. O astfel de ordine socială poate fi caracterizată și totodată comparată cu una ce ar corespunde unei societăți, deschise dacă avem în vedere trei variabile de referință ale individualizării: a) construcția personală s-ar referi la setul de roluri și la identitatea asumată de o persoană, variind dinspre construcția identitară spre rolurile funcționale practicate; b) afirmarea sau realizarea sinelui se referă la orientarea opțiunilor spre o integrare cât mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
căutări reflexive a oportunităților de viață sau a unei stabilități securizante într-un proiect. Fiecărei variabile îi corespunde un continuum variațional ale cărui extreme le-am precizat deja. Din combinația acestora, am putea obține, ca în figura 3.2, fețele individualizării. Separare Integrare Roluri sociale Identitate Stabilitate Căutare Figura 3.2. Fețele individualizării Având în vedere cele de mai sus, rezultă că individualizarea din ordinea comunistă a fost una eminamente funcțională, subordonată integral cerințelor de asigurare a reproducerii identității și centralității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un proiect. Fiecărei variabile îi corespunde un continuum variațional ale cărui extreme le-am precizat deja. Din combinația acestora, am putea obține, ca în figura 3.2, fețele individualizării. Separare Integrare Roluri sociale Identitate Stabilitate Căutare Figura 3.2. Fețele individualizării Având în vedere cele de mai sus, rezultă că individualizarea din ordinea comunistă a fost una eminamente funcțională, subordonată integral cerințelor de asigurare a reproducerii identității și centralității statului comunist. Stabilitatea securizantă, integrarea forțată și practicarea rolurilor atribuite erau practici
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cărui extreme le-am precizat deja. Din combinația acestora, am putea obține, ca în figura 3.2, fețele individualizării. Separare Integrare Roluri sociale Identitate Stabilitate Căutare Figura 3.2. Fețele individualizării Având în vedere cele de mai sus, rezultă că individualizarea din ordinea comunistă a fost una eminamente funcțională, subordonată integral cerințelor de asigurare a reproducerii identității și centralității statului comunist. Stabilitatea securizantă, integrarea forțată și practicarea rolurilor atribuite erau practici generalizate care au transformat individualizarea într-o fantomă fără trup
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de mai sus, rezultă că individualizarea din ordinea comunistă a fost una eminamente funcțională, subordonată integral cerințelor de asigurare a reproducerii identității și centralității statului comunist. Stabilitatea securizantă, integrarea forțată și practicarea rolurilor atribuite erau practici generalizate care au transformat individualizarea într-o fantomă fără trup sau într-o iluzie fără speranță. Controlul social menit să asigure conservarea și perpetuarea acestei stări era atât de exhaustiv, încât societatea părea înghețată. Răsturnarea ordinii comuniste și avansarea pe căile deschise de economia de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
era atât de exhaustiv, încât societatea părea înghețată. Răsturnarea ordinii comuniste și avansarea pe căile deschise de economia de piață și democrația liberală au coincis cu destructurarea tuturor coordonatelor sociale moștenite, cu instituirea unora noi și cu o explozie a individualizării personale. Această explozie situează aproape fiecare persoană pe orbita rezultată din extremele variabilelor de individualizare menționate mai sus. Stabilitatea este înlocuită de căutarea permanentă și reflexivă a sensului vieții, într-o lume în care oportunitățile se multiplică rapid. Integrării i
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
deschise de economia de piață și democrația liberală au coincis cu destructurarea tuturor coordonatelor sociale moștenite, cu instituirea unora noi și cu o explozie a individualizării personale. Această explozie situează aproape fiecare persoană pe orbita rezultată din extremele variabilelor de individualizare menționate mai sus. Stabilitatea este înlocuită de căutarea permanentă și reflexivă a sensului vieții, într-o lume în care oportunitățile se multiplică rapid. Integrării i se substituie separarea, întrucât vechile organizații s-au dezintegrat, instituțiile și codurile anterioare nu mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
muncii accentuează dependența instituțională a indivizilor de educație și de calitatea calificărilor, de politicile sociale ale angajării și protecției, salarizării și pensionării sau de politicile de sănătate și, în genere, de cele ale producției și reproducției sociale. Piața devine reglatorul individualizării, ceea ce înseamnă că mai vechile coordonate ale spațiului social sunt fie pe cale de dispariție, fie în recesiune. Să explorăm mai atent dacă așa stau lucrurile, referindu-ne la patru coordonate ale pieței muncii: clasa socială, școlarizarea, mobilitatea și competiția. Clasele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]