5,610 matches
-
cu Occidentul se „răcesc”; b) Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorgiu-Dej (1948 1965) Modelul sovietic a fost aplicat în toate domeniile: economic, politic, cultural. Modelul economic preluat din URSS prevedea: naționalizarea mijloacelor de producție, a uzinelor, întreprinderilor (11 iunie 1948); industrializarea organizată pe baza planurilor cincinale care nu țineau cont de posibilitățile reale ale țării; colectivizarea agriculturii (1949 1962); Modelul politic sovietic se caracterizează prin: desființarea partidelor politice și existența unui singur partid; în 1948, s-a format Partidul Muncitoresc Român
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
al partidului a fost Ion I. C. Brătianu; alți lideri: Vintilă Brătianu (1927-1930), I.G.Duca (1930-1933); doctrina P.N.L.: neoliberalismul; deviza: „prin noi înșine”; ideile de bază ale neoliberalismului: 1. pe plan economic, teoreticienii neoliberalismului considerau că România întrunește condițiile necesare pentru industrializare: resurse de materii prime, specialiști, capital, forță de muncă și piață internă. Ei considerau că industrializarea era singura cale de progres a României. Prin aplicarea doctrinei „prin noi înșine”, liberalii urmăreau protejarea economiei naționale față de concurența capitalului străin. Se dorea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
P.N.L.: neoliberalismul; deviza: „prin noi înșine”; ideile de bază ale neoliberalismului: 1. pe plan economic, teoreticienii neoliberalismului considerau că România întrunește condițiile necesare pentru industrializare: resurse de materii prime, specialiști, capital, forță de muncă și piață internă. Ei considerau că industrializarea era singura cale de progres a României. Prin aplicarea doctrinei „prin noi înșine”, liberalii urmăreau protejarea economiei naționale față de concurența capitalului străin. Se dorea valorificarea resurselor naționale prin forțe proprii, în special cu capital autohton. 2. pe plan social, liberalii
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
ceea ce contribuie la constituirea, printre altele, a unei crize identitare a lumii contemporane. Definirea modernității înseși poate cirmcumscrie o dificultate în cadrul discuției generale privind epoca modernă. Sociologia clasică, a cărei apariție coincide cu observațiile asupra modificărilor societale caracteristice modernității timpurii industrializarea, urbanizarea, apariția statului-națiune democratic, laicizarea culturii -, a abordat din perspective specifice timpului problematica acestor schimbări. Pentru Karl Marx (1867/1955-1960), spre exemplu, societatea modernă este reprezentată de societatea capitalistă, care succede istoric societății feudale. Relațiile sociale caracteristice societății capitaliste înlocuiesc
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Dacă modernitatea reprezintă un subiect de vie dezbatere în mediul sociologic, procesul de modernizare constituie, la rândul său, o temă importantă, mai ales în zilele noastre. Grosso modo, modernizarea presupune următoarele coordonate esențiale: modernizarea politică, prin intermediul democratizării; cea economică. prin industrializare; cea socială, prin îndeplinirea dezideratelor libertății și egalității; și cea culturală, în special prin raționalizare și prin aplicarea principiilor raționalismului specifice modernității incipiente. În acest context, raportul conceptual dintre modernitate, industrializare și civilizație dă naștere unor vii controverse, în condițiile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
coordonate esențiale: modernizarea politică, prin intermediul democratizării; cea economică. prin industrializare; cea socială, prin îndeplinirea dezideratelor libertății și egalității; și cea culturală, în special prin raționalizare și prin aplicarea principiilor raționalismului specifice modernității incipiente. În acest context, raportul conceptual dintre modernitate, industrializare și civilizație dă naștere unor vii controverse, în condițiile în care modernizarea a fost asimilată civilizării prin democratizare, industrializare și raționalizare. Una dintre cele mai controversate teorii contemporane privind aceste raporturi îi aparține lui Alvin Toffler (1981/1993). Potrivit teoriei
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cea culturală, în special prin raționalizare și prin aplicarea principiilor raționalismului specifice modernității incipiente. În acest context, raportul conceptual dintre modernitate, industrializare și civilizație dă naștere unor vii controverse, în condițiile în care modernizarea a fost asimilată civilizării prin democratizare, industrializare și raționalizare. Una dintre cele mai controversate teorii contemporane privind aceste raporturi îi aparține lui Alvin Toffler (1981/1993). Potrivit teoriei respective, omenirea a traversat trei stadii de dezvoltare. În cadrul "Primului Val", aceasta a cunoscut faza agricolă; în "Al Doilea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
grupurile etnice favorizate și cele oprimate. Lupta decisivă se dă astăzi între cei care încearcă să consolideze și să mențină societatea industrială și cei ce sunt gata să o depășească." (id., p. 589). Așadar, conflictul major la trecerea dintre valul industrializării și cel al epocii modernității contemporane nouă se conturează între două culturi civilizaționale: "cel mai important eveniment politic al epocii noastre este conturarea în mijlocul nostru a două mari tabere, una atașată civilizației celui de Al Doilea Val, cealaltă celui de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
moderne și, ceea ce parcurgem în contemporaneitate, epoca "modernității târzii" sau a "modernității reflexive" (sau "radicalizate"). Aceștia prezintă mai degrabă abordări constructiviste de sorginte sociologică decât viziuni "culturaliste" și se întreabă care vor fi trăsăturile epocii postmoderne. Concepte cum ar fi "industrializare", "epocă postindustrială", "globalizare", "urbanizare", "eră comunicațională", "stat național" etc. sunt centrale în cadrul unor astfel de abordări. În acest context, pentru unii analiști contemporaneitatea noastră reprezintă o etapă a modernității caracterizată prin reflexivitate. Unul dintre autorii reprezentativi ai acestui gen de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
socială, ci constă în construcția instituțională politică. În vreme ce "modernizarea economică și socială distruge grupările sociale și politice tradiționale și subminează loialitatea față de autoritățile tradiționale [...], modernizarea politică implică raționalizarea autorității, diferențierea structurilor și extinderea participării politice" (ibid.). Modernizarea socială implică urbanizare, industrializare sau mijloace de comunicare, în timp ce modernizarea politică presupune democrație, stabilitate, diferențiere structurală, modele de dezvoltare, integrare națională. De asemenea, corelația între conceptele de modernizare și de modernitate este imperios necesară în analiza asupra societății românești: "Modernizarea românească a fost antiboierească
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
perturbă traseele clasice ale existenței sociale, prin varianțe cum ar fi cele din domeniul comunicațional sau din cel al geopoliticii, percepute în contextul fenomenului de globalizare. Este îndeobște acceptată ideea că epoca modernă constă (sau a constat) în principal din industrializare, globalizare și urbanizare. Procesul de industrializare sau, dimpotrivă, de dezindustrializare/postindustrializare și de informatizare continuă să fie asimetric și multipolarizant pe plan mondial. Prin prisma acestor vectori ai dezvoltării, ceea ce importă în lucrarea de față constă în rolul procesului social
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin varianțe cum ar fi cele din domeniul comunicațional sau din cel al geopoliticii, percepute în contextul fenomenului de globalizare. Este îndeobște acceptată ideea că epoca modernă constă (sau a constat) în principal din industrializare, globalizare și urbanizare. Procesul de industrializare sau, dimpotrivă, de dezindustrializare/postindustrializare și de informatizare continuă să fie asimetric și multipolarizant pe plan mondial. Prin prisma acestor vectori ai dezvoltării, ceea ce importă în lucrarea de față constă în rolul procesului social de remodernizare contemporan. Dincolo de simpla interpretare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Putem menționa, cu titlu de exemple ale consecințelor acestui fenomen, foametea, seceta, deșertificarea și, implicit, mutațiile sociale prin migrație transfrontalieră de masă, cu toate consecințele implicite. Totuși, cred că aceste fenomene sunt colaterale modernității; cauza lor constă într-adevăr în industrializarea excesivă, iar gestionarea lor aparține modernității târzii ca epocă istorică. Însă nu cred că acestea reprezintă și o caracteristică definitorie a izomodernismului. Prin cercetarea fenomenelor cu impact real asupra structurilor societale, voi propune în această lucrare o definire a epocii
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
benevolă și separată de intenții primare de acumulare a unor capitaluri financiare. Astfel, este posibil ca în lumea ciber-globalizării individul să devină o entitate disipată, fără personalitate proprie, absorbită, tacit sau chiar manifest, în marea masă comunicațional-creatoare. Birocratizarea informațională. Așa cum industrializarea a condus la înlocuirea unei bune părți a forței de muncă manuale cu producția mecanizată (având consecințele bine știute: șomaj, recalificare; ample mutații în structurile/clasificările sociale etc.), la fel, implementarea, în era informatizării, a noilor mijloace ar putea conduce
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
șinelor ferate și conjunctivita la biblici. Oare nu regretă Dumnezeu că ne-a încrețit ceva mai mult creierul? Filosofii nu distrug lumea. Dar se străduiesc să o facă neinteligibilă. Golul din noi nu se poate entuziasma de plinul din alții. Industrializarea ne ajută să ne turnăm și la propriu cenușă în cap. O mare personalitate este un amalgam de divin și de diabolic. Cu lacrimi în ochi, nu vezi prea bine pe unde mergi. Simțul oportunității este un afluent al inteligenței
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
a generației sale rămâne însă cea legată de istoria formelor literare în poezia noastră. Explozia metaforică și lirică a generației '60 118 a apărut criticilor vremii drept un miracol, dar ea nu era decât un pandant al "miracolului romînesc" al industrializării forțate. Dacă acei critici ar fi aruncat o privire dincolo de ograda lor, ar fi văzut că nimeni în lume nu mai scria o poezie filozofico-metaforică încă de la sfârșitul războiului. Mult-lăudata reînnodare cu adevărata poezie românească a generației '60 a fost
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Ceaușescu se întemeia pe o ideologie elaborată, cum sunt cele în general asociate regimurilor totalitare. O astfel de ideologie avea multe elemente tipice ale marxism-leninismului (accentul se punea pe proprietatea colectivă a mijloacelor de producție, articularea obiectivelor de natură utopică, industrializarea de masă etc.). În timpul anilor '80, creșterea sensibilă a tendințelor de sultan a slăbit funcția de conducere a ideologiei. În fapt, mesajul ideologic al lui Ceaușescu a devenit din ce în ce mai contradictoriu și mai întâmplător. Motivația a fost, în schimb, total diferită
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
de prelucrare a culturilor Suprafața este de: 4053 ha din care: Intravilan: 512 ha Extravilan: 3541 ha Populație: 4976 Gospodării: 1677 Nr. locuințe: 1589 Nr. grădinițe: 5 Nr. școli: 6 Activități specifice zonei: Agricultură Creșterea animalelor Comerț Activități economice principale: Industrializarea laptelui Obiective turistice: Biserica Sf. Nicolae din Bănești care datează din din anul 1706, declarată monument istoric datorită vechimii și simplității ei. în curtea acestui monument a fost înmormântată bunica marelui poet Mihai Eminescu Paraschiva Iurașcu Evenimente locale: Duminica Tomii
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
dintre care veniturile proprii au constituit 3.510 mii lei, defalcările 4.297 mii lei, iar transferurile 3.278 mii lei. Ponderea veniturilor proprii și a defalcărilor în totalul veniturilor a fost de peste 70%, acest indicator indică un grad de industrializare ridicat a orașului în comparație cu alte localități urbane din republică. Structura cheltuielilor orașului Soroca denotă un caracter urban al localității, spre deosebire de alte orașe ponderea cheltuielilor pentru învățământ sunt mai mici de 50%. Sau, altfel spus, orașul alocă resurse importante din bugetul
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
constituie un obiect de studiu suficient de bogat. Raționalizarea raporturilor sociale și a comportamentelor individuale contribuie la acest diagnostic. Valorile s-au deplasat din câmpul reprezentărilor simbolice spre mentalități aparent mai adaptate evoluțiilor istorice, printre care și cea a unei industrializări intensive și a unei producții și consum de masă ale obiectelor și serviciilor. Acestea trebuie să răspundă implicit sau explicit așteptărilor noastre, să încânte și să subjuge, să incite și să seducă fără a mai fi nevoie de a mai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
noastre, să încânte și să subjuge, să incite și să seducă fără a mai fi nevoie de a mai face referiri la mitologii esențiale"333. Or, toate mitologiile profane ascund în spatele lor vechi semne și înțelesuri ale lumii. Aparenta "ficționalizare", "industrializare" și degradare a acestor reprezentări colective sunt un semn că ne aflăm în permanență în situația de a regândi și recompune realitatea. Așa cum am subliniat în cuprinsul lucrării, practica divinatorie, indiferent de valoarea actului în sine, aduce în prim-plan
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
funcțiile în două categorii: specifice și asociate. Cu anumite diferențieri și completări, prezentăm în continuare această structurare. Funcțiile specifice 4.4.1. Funcția de optimizare a indicilor somato-funcționali Dezvoltarea fizică armonioasă reprezintă o cerință reală a societății contemporane (caracterizată de industrializare, poluare, urbanizare etc.) și ca atare este vizată de măsurile pe care le întreprinde societatea pentru menținerea capacității de muncă și creație, precum și a echilibrului în plan psihic. Este cunoscut faptul că societatea este interesată de creșterea productivității muncii, ca
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
o suprafață de peste 100.000km2, extinzându-se mult la sud de Cercul Polar de Nord, în arealul pădurii boreale. Este o regiune foarte bogată în resurse naturale (pădure, hidroenergie, minereuri feroase) care au avut o contribuție semnificativă în procesul de industrializare a Suediei. Din Laponia suedeză, un areal de cca. 9000km2 este inclus în Patrimoniul UNESCO. Pe teritoriul Finlandei, Laponia (Lappi) ocupă o suprafață de peste 98.000km2, concentrând doar 3.6% din populația Finlandei. Un procent de sub 5% din populația Laponiei
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
încălzirii climatice globale. Intervenția antropică în taiga nu este neapărat o noutate, pădurea reprezentând dintotdeauna o resursă importantă pentru populațiile locale. Valorificarea pădurii însă se făcea fără producerea de dezechilibre, fără vreun impact negativ major asupra acestui ecosistem natural. Odată cu industrializarea, însă, pădurea este din ce în ce mai mult și vizibil amenințată. După colapsul Uniunii Sovietice din 1990, guvernul rus a acceptat și chiar încurajat investițiile străine pe teritoriul Rusiei, inclusiv în taigaua siberiană. Industria de exploatare și prelucrare a lemnului a devenit astfel
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mai detaliată a acestor procese și legându-le mai strâns de sistemele de includere și excludere în dezvoltarea statului modern. Argumentul său este că limitele comunității politice sunt create de interacțiunea a patru procese de raționalizare: construirea statului, rivalitatea geopolitică, industrializarea capitalistă și învățarea moral-practică (Linklater 1998: 147-57). Prin intermediul acestor procese de raționalizare, statul modern dobândește monopolul asupra a cinci tipuri de putere. Aceste puteri, care sunt revendicate de statul suveran ca indivizibile, inalienabile și exclusive sunt: monopolul mijloacelor legitime de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]