5,940 matches
-
risc pentru boală coronariană. Pentru o perioadă de urmărire de 44 de luni nu s -au obținut diferențe semnificative din punctul de vedere al mortalității și evenimentelor cardiovasculare (16) . Cu toate acestea, există dovezi în favoarea folosirii precoce a betablocantelor în infarctul miocardic acut, cu rezultate de scădere a riscului pentru șoc cardiogen, aritmii ventriculare și insuficiență cardiacă acută. Totuși, folosirea precoce a betablocantelor în aceste cazuri a determinat o creștere a mortalității în spital (odds ratio 1,41; 95% interval de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
mortalității în spital (odds ratio 1,41; 95% interval de confidență: 1,03-1,92) față de reducerea semnificativă a mortalității în cazul administrării întârziate ( odds ratio 0,44; 95% interval de confidență 0,26-0,74) (17). Folosirea precoce a betablocantelor în infarctul miocardic acut rămâne limitată în cazul pacienților vârstnici sau care asociază disfuncție ventriculară moderată sau severă (18). Beneficiile betablocantelor în angina pectorală au fost extrapolate din studii postinfarct miocardic, dar nu există trialuri pentru angina stabilă (3), de aceea sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
parte a pacienților cu angină pectorală stabilă. Studiile clinice demonstrează că blocantele canalelor de calciu produc efecte antianginoase cel puțin la fel de ample ca și betablocantele. Din această perspectivă, ghidurile clinice recomandă terapie antianginoasă individualizată și în funcție de comorbi-ditățile fiecărui pacient. Prezența infarctului miocardic în antecedente și a insuficienței cardiace reprezintă indicații indiscutabile pentru recomandarea betablocantelor în locul blocantelor canalelor de calciu, pentru tratamenul anginei pectorale. Totuși, în cazul pacien -ților cu angină pectorală care asociază hipertensiune arterială, blocantele canalelor de calciu de a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
pacienții cu boală coronariană efectele pot fi sub nivelul dorit (21). Când există contraindicații pentru folosirea aspirinei, se poate folosi clopidogrelul ca alternativă. Asocierea aspirină clopidogrel poate fi recomandată independent de prezența sau absența anginei pectorale stabile, în particular după infarctul miocardic sau angioplastia coronariană (22). 16.3.5. Statinele Statinele și au dovedit eficiența în prevenția secundară, prin reducerea riscului de evenimente cardiovasculare. O meta analiză a 26 de trialuri randomizate, incluzând 170.000 de participanți, arată că reducerea LDL
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
a investigat rolul inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei, respectiv ramiprilului, la pacien ii cu risc pentru evenimente cardiovasculare, dar fără insuficiență ventriculară stângă. Rezultatele au arătat reduceri semnificative ale mortalității cardio -vasculare (6,1% versus 8,1% la placebo), infarctului miocardic (9,9% versus 12,3% la placebo), procedurilor de revascularizare (16,3% versus 18,8% la placebo). Aceste rezultate susțin prescrierea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei pentru prevenția complicațiilor cardiovasculare la pacienții cu risc înalt printre care sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
trialuri clinice totalizând un număr de 7.182 de pacienți. Analiza primară a datelor nu a demonstrat beneficii semnificative ale angioplastiei coronariene percutanate, în raport cu tratamentul farmacologic, din punctul de vedere al riscului de mortalitate globală, mortalității de cauză cardiacă, incidenței infarctului miocardic non-fatal sau necesită ii repetării procedurii de revascularizare. Analiza de sensibilitate, prin restricția la studiile în care s-au folosit stenturi la cel puțin 50% dintre cazuri, a arătat însă diminuarea mortalității de orice cauză în favoarea angioplastiei. Efectul superior
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
2000-2005). Prevalența sindromului de debit cardiac scăzut, a inserției de balon de contrapulsație intraaortică și a accidentului vascular cerebral (AVC) a avut de asemenea o evoluție descrescătoare în timp. Pentru mortalitatea în spital au fost identificați mai mulți predictori independenți: infarctul miocardic preoperator, afectarea trunchiului coronarian stâng, anul intervenției (1990-1994 versus 1995-1999). De-a lungul perioadei studiate au scăzut de asemenea perioada medie de internare în terapie intensivă, durata internării postoperatorii, durata medie de ventilație mecanică (37). Riscul disfunc iilor cognitive
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
ci mai degrabă necesită din partea echipei medicale multă atenție, adaptabilitate, experiență, dar și respect față de valorile umane, dorințele pacientului, concepțiile religioase și percepția pacientului asupra vieții și a morții. Punctul zero de care depind managementul și prognosticul pacientului vârstnic cu infarct miocardic acut (IMA) îl reprezintă debutul simptomelor. Fără a generaliza, seniorii se prezintă frecvent cu simptome atipice, diagnosticul fiind adeseori întârziat. Echipa medicală ce îngrijește pacientul vârstnic în faza inițială a IMA trebuie să ia uneori decizii dificile în ceea ce privește tratamentul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
scăderea volumului de distribuție, scăderea absorbției intestinale, scăde- rea ratei filtrării glomerulare cu acumularea drogurilor excretate renal, precum și interacțiu - nile medicamentoase în condițiile polipragmaziei frecvent întâlnite la vârstnici (2). După un sindrom coronarian acut (SCA), riscul cumulat de deces cardiovascular, infarct mio - cardic, accident vascular cerebral (AVC) și hemoragii majore (TIMI) este de două ori mai mare la pacienții cu vârsta peste 75 de ani tratați cu dublă terapie antiplachetară (3). 19.2.1.1. Tratamentul antiagregant plachetar În funcție de raportul dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
administrarea de prasugrel este absolut contraindicată la pacienții care au avut în antecedente AVC, fie și tranzitor, o comorbiditate frecventă în rândul seniorilor (7). În ceea ce privește ticagrelorul, acesta este mai eficient decât clopidogrelul în prevenția evenimentelor ischemice (deces de cauză vasculară, infarct miocardic, AVC), fără a crește rata totală a reacțiilor hemoragice, dar asociind, ce-i drept, o frecvență mai mare a sân - gerărilor nelegate de chirurgia de bypass aortocoronarian (BAC), mai ales a sângerărilor intracraniene- fatale (9). Analiza prespecificată a grupului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
PROVE-IT TIMI 22 (20). Datele arată că atingerea unei valori-țintă a LDL-colesterolului < 70 mg/dl la 30 de zile după evenimentul acut se asociază cu o reducere cu 40% a riscului relativ și cu 8% a riscului absolut de deces, infarct miocardic sau angină instabilă în rândul vârstnicilor, față de cei care nu au atins aceste valori-țintă. Astfel, estimările arată că, pentru a preveni 80 de evenimente recurente, trebuie tratați 1.000 de pacienți timp de 2 ani. Este de menționat că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
generale și cardiovasculare, ameliorează progresia către insuficiența cardiacă și scade recurența eveni - mentelor coronariene acute (23-29) . Aceste efecte benefice au la bază, cel puțin în parte, atenuarea remodelării ventriculului stâng (VS) după IMA (efectele pozitive imediate, în primele zile după infarct, nu pot fi puse pe seama inhibării remodelării ventriculare, fenomen ce se desfășoară într-un timp îndelungat, ci mai degrabă se datorează efectelor cardiopro - tective directe ale blocanților SRAA și ale inhibării prompte ale activării neuro-hormonale). Creșterea volumului VS este unul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
media de vârstă a pacienților incluși a fost de 63 de ani (25-90 de ani) (42). De asemenea, în studiul SENIORS, ce a arătat eficiența nebivololui la pacienții peste 70 de ani cu insuficiență cardiacă, aproximativ 43% dintre subiecți prezentau infarct miocardic în antecedente (43). La vârstnicii diabetici, tratamentul cu betablocante post-IMA conduce la scăderea morta- lității la fel ca și în cazul pacienților fără DZ, fără a comporta un risc crescut pentru com - plicații ale diabetului (hipoglicemie, hiperglicemie, comă diabetică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
ale mucoasei intestinale apar din prima oră (2), perioada modificărilor reversibile fiind foarte scurtă (< 4 ore). Astfel, la 10 minute apar modificările celulare ultrastructurale, la 30 de minute zone de necroză, la 3 ore necroza mucoasei, iar până la 6 ore infarctul intestinal constituit;apariția rapidă a translocației microbiene și chiar a microperforațiilor. Endotoxemia generează afectare sistemică gravă (sepsis sever, șoc toxico-septic) ce antrenează rapid prognosticul vital. Apariția sepsisului împarte practic evoluția clinică și fiziopatologică a pacienților într-o etapă precoce, aseptică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
aterom. Originea emboliilor este majoritar arterială stângă (50% dintre cazuri) în cazul prezenței fibrilației atriale. Mai rar, emboliile pot fi septice, în endocardite, sau chiar tumorale, în mixomul atrial stâng. Emboliile pot avea origine ventriculară stângă ca urmare a evoluției infarctului miocardic (IM), anevrismelor ventriculare stângi, insuficienței cardiace (IC). În toate aceste cazuri, drama abdominală apare brusc, la pacienții vârstnici cu disfuncții cardiace majore, unii cu antecedente embolice cerebrale sau ale membrelor. Vârsta medie a pacienților este de 70 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
stop cardiac. Pacienții care prezintă TV sau FV sub tratament anti - aritmic au indicație de ICD cu excepția situației în care aritmia este cauzată de efectul proaritmic al medicației (propafenonă, amiodaronă, flecainidă). TV monomorfă susținută la pacienții care au avut un infarct miocardic (IM) este puțin probabil să fie cauzată de un eveniment ischemic acut. Ea are la bază circuitul de reintrare format în jurul cicatricei mio - cardice. Creșteri ușoare ale enzimelor cardiace nu trebuie interpretate ca SCA, etiologie a aritmiei ventriculare maligne
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
cei cu TV monomorfă susținută (la care ablația RF este o opțiune de preferat) și nici în situația unei funcții VS sever deprimate (indicație de ICD);chirurgia antiaritmică;ganglionectomie simpatică cervico-toracică stângă în sindromul QT lung; ‒ anevrismectomie de VS în infarctele anterioare întinse. 30.5. Flutterul ventricular Are o frecvență ventriculară de peste 250/min și un aspect sinusoidal prin care complexul QRS pare simetric de o parte și de alta a liniei izoelectrice. El reprezintă o urgență majoră deoarece degenerează în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
are etiologie diversă, de la FV idiopatică, apărută pe cord structural normal, până la fibrilația ventriculară din stadiile terminale ale diverselor patologii cardiace. Cauza cel mai frecvent întâlnită la vârstnici este cardiopatia ischemică (70 -80%), în forma sa cronică, mai frecvent decât infarctul miocardic acut. Poate surveni în cardiopatii organice sau sub acțiunea diverselor droguri, toxice, tulburări electrolitice și de echilibru acidobazic, stres psiho-social. FV constituie o urgență terapeutică extremă, tratamentul eficace (conversia electrică) instituit mai târziu de câteva minute nu poate împiedica
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
terapia antiagregantă și anticoagulantă primită în timpul procedurilor de revascularizare (în special cu eliminare renală) să fie de multe ori supradozată. Astfel cresc riscul și rata complicațiilor hemoragice, ce atrag după sine un prognostic nefavorabil. Șocul cardiogen, o complicație redutabilă a infarctului miocardic acut (IMA), cu o mortalitate globală de 50% dintre cazuri, este întâlnit mai frecvent la vârstnici deoarece incidența acestei complicații crește odată cu vârsta, la fel ca afectarea coronariană multiplă, fluxul distal slab (TIMI 1 sau 2) obținut postprocedural și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
crește odată cu vârsta, la fel ca afectarea coronariană multiplă, fluxul distal slab (TIMI 1 sau 2) obținut postprocedural și rezerva cardiacă scăzută. Toți acești factori sunt întâlniți mai frecvent la vârstnici. Analize și studii recente care evaluează această complicație a infarctului miocardic la pacientul vârstnic relevă o mortalitate mult mai mare la această categorie, aproape dublă în unele trialuri, decât la pacienții mai tineri, chiar și în condițiile tehnicilor moderne de revascularizare și de suport hemodinamic (29 -31). În ansamblu, datele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
mmHg, bărbații între 65 i 74 de ani au avut un risc de 2,4 ori mai mare, iar femeile de 8 ori mai mare pentru evenimente cardiovasculare fatale. În studiul Rotterdam, la vârstnicii hipertensivi se păstrează relația între incidența infarctului miocardic acut (IMA) și creșterea ambelor valori tensionale, fără a se demonstra feno - menul J sau U (24) ;-faptul că TAS crescută la vârstnici crește riscul de boală coronariană este susținut și de datele referitoare la controlul terapeutic. Reducerea TAS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
80 de ani (cit. de 1). HTA a vârstnicului este factor de risc pentru AVC ischemic și hemoragic, deși relația devine mai puțin evidentă odată cu înaintarea în vârstă. Fibrinogenul, lipoproteina (Lp)a, markerii afectării endoteliale sunt factori de risc asociați infarctelor cerebrale silențioase la hipertensivul vârstnic (83). Anevrismele Bouchard coexistă cu HTA la 43,2% dintre vârstnici, asociere predictivă pentru AVC hemoragice (84). Interesantă este și frecventa asociere a complicațiilor cerebrovasculare cu afectarea funcției renale (nivelul microalbuminuriei, creatininei serice), probabil consecința
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
mmHg a colesterolului seric (87). HTA ar putea avea rol cauzal în apariția anginei pectorale la vârstnici, deoarece creșterea cu 20 mmHg dublează riscul de boală coronariană (88). Și în acest caz, beneficiul scăderii TA asupra incidenței anginei pectorale și infarctului miocardic (IM) este egal pentru clasele de anti - hipertensive (86). Informații în detaliu provin din trialul INVEST, care demonstrează că hipertensivii cu vârste între 70 i 79 ani și peste 80 de ani care au TAS > 135 mmHg, respectiv > 140
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
oricare dintre anastomoze, dar cel mai frecvent este vorba de anastomoza pancreaticoduodenală, cu scurgerea sucului pancreatic în patul chirurgical. Nerecunoscute la timp, fistulele anastomotice se soldează cu abcese, coleperitoneu sau peritonite generalizate. Mai pot să apară tromboze în sistemul port, infarcte splenice, lezarea arterei hepatice cu hepatită ischemică. Urmărirea în timp a pacienților are drept scop depistarea recidivelor tumorale. Incidența lor este de 47% [93] și pot fi locale, în patul chirurgical, sau metastaze la distanță, în principal hepatice sau pulmonare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
imagistica sunt sugestive pentru cancer trebuie să fie indicată rezecția fie pe cale toracoscopică fie prin toracotomia clasică. Leziunile benigne care au fost diagnosticate cu certitudine grație acestei metode, fiind astfel evitată o rezecție inutilă, sunt: hamartomul, condromul, granulomul, pneumonia lipoidică, infarctul pulmonar, granulomul Wegener, abcesul și tuberculomul [14]. Am lăsat la urmă această remarcă în ciuda faptului că ea este esențială și anume că pe lângă un radiolog deosebit de orientat pentru ghidajul puncției mai este absolut necesar un anatomopatolog experimentat, în absența căruia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]