1,831 matches
-
reușeau deținuții să obțină materia pentru Sfânta Împărtășanie sunt remarcabile din mai multe puncte de vedere: 1. Pe de o parte, ne arată inventivitatea recunoscută în numeroase cazuri de-a lungul istoriei la români. Astfel, vinul se obținea fie de la infirmerie, de unde se lua vin tonic (pentru deținuții bolnavi), conform Părintelui Justin, fie „se obținea din marmeladă, prin fermentare”, după cum menționează domnul Ilie Tudor. Pâinea se obținea prin păstrarea din și așa puțina pâine de la mesele foarte sărace, sau era introdusă
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
1.3.5. Liturghii în închisoare Pentru a obține Sfintele Daruri era nevoie de Liturghie, iar despre liturghiile săvârșite în închisoare avem multe mărturii. Una dintre cele mai deosebite este dată de părintele Justin Pârvu, despre o Liturghie săvârșită în infirmeria închisorii Gherla, împreună cu alți doi preoți, chiar pe trupul unui muribund: „Nam săvârșit o Liturghie, o rugăciune mai fierbinte, în toate veșmintele, cu toate regulile liturgice, așa cum am săvârșit o pe acest trup”. Despre Liturghiile săvârșite în temnițe mai dau
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
le Înființase ca ocupant al acestei poziții cu autoritate publică. Ministerul Sănătății a menținut unele dintre instituțiile Înființate de Moldovan și unele programe de reformă Începute sub patronajul acestuia. Și-au continuat astfel activitatea Institutul de Igienă Socială, Școala de Infirmerie și spitalul pentru femei, precum și programul de asistență sanitară mobilă. Oficialii de la București nu au suplimentat Însă bugetul alocat dispensarelor mobile, astfel Încât numărul lor a rămas constant, nouăsprezece, pe tot parcursul anilor ’20. Deși discipolii lui Moldovan au realizat evaluări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ministerului, au beneficiat fie de educație În străinătate, fie de experiență valoroasă În România (s.n.)22. Pe lângă acest proiect, Fundația Rockefeller a mai alocat fonduri pentru dezvoltarea unor centre locale de asistență medicală În Gilău și Iași, pentru Școlile de Infirmerie din Cluj și București și pentru biroul statistic al Ministerului Sănătății. Este neclar ce parte din fondurile alocate se cheltuise pentru aceste proiecte până În anul 1940, Însă cuantumul donației depășea 80 000 de dolari, În completarea sumei de 150 000
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și închisoare pentru vagabonzi sănătoși. Peste două decenii, în 1898, la București, la închisoarea de la Văcărești, se înființează în același spirit o secție a alienaților criminali. Pe lângă aceste unități se prevede înființarea unei rețele medicale. Fiecare unitate corecțională avea o infirmerie și un medic dator să țină un jurnal statistic, făcând o dare se seamă atentă asupra evoluției sănătății internaților. În acest fel, controlul sanitar depista eventualele îmbolnăviri, inclusiv decompensările sau agravările suferințelor psihice preexistente. Menirea așezămintelor pentru copii era de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de Țurcanu vorbește în anchetă și Maximilan Sobolevschi. El pretinde că, în vara lui 1949, Țurcanu și colegii săi de cameră, Gebac, Negură și Onișor, primeau supliment de mâncare. Țurcanu era nu doar planton, ci mergea și la bucătărie, la infirmerie și în alte părți, având practic libertate maximă de mișcare în cadrul închisorii, lucru de neînchipuit pentru un simplu deținut. De asemenea, era scos deseori la raport și trimitea pe Gebac ori Negură în diferite camere 4, probabil pentru a obține
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ca bătăile să cuprindă întreg penitenciarul. Astfel că, în seara lui 19 decembrie 1949, Dumitrescu i-a mutat, la cererea lui Țurcanu, pe Pătrășcanu, Sobolevschi, Gherman, Burculeț și Andronache la camera 4-spital, cea mai mare din penitenciar, care servise drept infirmerie. Sobolevschi a mers direct la moldovenii Gheorghe Roșca, Vasile Pușcașu, Constantin (probabil Adrian) Prisăcaru și Vasile Badale cu instrucțiuni din partea lui Țurcanu, în timp ce restul s-au amestecat printre ceilalți deținuți pentru a obține informații 1. În primele zile, Pătrășcanu a
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pentru a fi torturate, dintre victime fiind menționate Mihai Jianu, Cornel Popovici și Ion Gheorghiu 1. Pentru a menține secretul asupra acțiunii, victimele care erau torturate peste măsură și, din cauza aceasta, își degradau sănătatea deja precară, nu erau trimise la infirmerie, ci tratate superficial de Coriolan Gherman, care era student la Medicină. Pătrășcanu dezvăluie că, pe 21 ianuarie 1950, lotul din camera 4-spital a fost informat de către cei din camerele vecine despre acțiune, astfel că au refuzat să vorbească cu iscoadele
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
întâmplă în Pitești, amintind că la camera 4-spital a fost internat grupul celor care au activat bine (e vorba de școala de cadre din aprilie-mai 1950). Sobolevschi și Prisăcaru au fost mutați în camera 5, dar Octavian Corneliu era la infirmerie, așa încât cei doi au fost nevoiți să se descurce pe cont propriu, Prisăcaru cerându-i gardianului să fie mutat și el la infirmerie. Peste o săptămână, Nemeș a efectuat o nouă vizită, dar a evitat contactul direct cu cei doi
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din aprilie-mai 1950). Sobolevschi și Prisăcaru au fost mutați în camera 5, dar Octavian Corneliu era la infirmerie, așa încât cei doi au fost nevoiți să se descurce pe cont propriu, Prisăcaru cerându-i gardianului să fie mutat și el la infirmerie. Peste o săptămână, Nemeș a efectuat o nouă vizită, dar a evitat contactul direct cu cei doi: Sobolevschi a relatat în scris toate informațiile pe care le obținuse în cabinetul medical, iar Prisăcaru a făcut același lucru în sala de
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cei bătuți în prima etapă i-au avertizat pe ceilalți. În ajunul Crăciunului lui 1950, Sobolevschi a fost pus de planton în locul lui Prisăcaru, care intrase în spital. Sobolevschi îi preda un raport lunar ofițerului politic despre starea deținuților. În infirmerie, Prisăcaru s-a împrietenit cu Slătineanu și l-a determinat pe acesta să dea informații despre activitatea sa. De la ieșirea din infirmerie a lui Prisăcaru, în ianuarie 1951, și până pe 13-14 februarie 1951, când au fost duși la Canal, cei
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lui Prisăcaru, care intrase în spital. Sobolevschi îi preda un raport lunar ofițerului politic despre starea deținuților. În infirmerie, Prisăcaru s-a împrietenit cu Slătineanu și l-a determinat pe acesta să dea informații despre activitatea sa. De la ieșirea din infirmerie a lui Prisăcaru, în ianuarie 1951, și până pe 13-14 februarie 1951, când au fost duși la Canal, cei doi au stau în camera 5, fără a întreprinde nimic. Această primă încercare de a testa sistemul de la Pitești în altă închisoare
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
o condamnare mai mică decât ceilalți implicați. Comportamentul lui Bărbosu pe parcursul acțiunii de la Gherla este contradictoriu. Cu toate că, împreună cu cei din echipa sanitară (majoritatea trecuți cu arme și bagaje de partea agresorilor), a fost complice la moartea mai multor pacienți din infirmerie, este posibil ca el să fi fost prins într-o horă din care nu avea cum să iasă, asemenea multor gardieni și chiar directori de penitenciare. Ion Pangrate, torturat în camera 103, a fost salvat de doctorul Bărbosu, care îl
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Chirică Balanișcutc "Chirică Balanișcu" Balanișcu era originar din Pomârla, județul Botoșani, și urma cursurile Facultății de Matematică din Cluj-Napoca. A fost arestat împreună cu lotul mare de studenți din localitate în 1948. Una dintre victime s-a întâlnit cu Balanișcu în infirmerie, după ce acesta fusese torturat. Neculai Popa l-a primit în patul său, după ce fusese bătut în cap și făcuse meningită TBC. Cei doi se știau încă din 1946, așa încât, la baie, Popa l-a întrebat dacă îl recunoaște, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
vedea dacă are să îi transmită ceva, dar Balanișcu s-a cufundat în tăcere, fie pentru că nu l-a recunoscut, fie pentru că îi era frică, mulțumindu-se să îl privească adânc. Deși toată lumea era convinsă că își trăia ultimele zile în infirmerie, tot timpul cât a stat în cameră nu a schițat nici un gest și nu a vorbit deloc. A murit într-o noapte, la doar câteva zile după sosirea în infirmerie 1, pe 7 iulie 19512. A fost bătut, se pare
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Deși toată lumea era convinsă că își trăia ultimele zile în infirmerie, tot timpul cât a stat în cameră nu a schițat nici un gest și nu a vorbit deloc. A murit într-o noapte, la doar câteva zile după sosirea în infirmerie 1, pe 7 iulie 19512. A fost bătut, se pare, pentru că îl avertizase pe un alt deținut cu privire la ceea ce se întâmpla în închisoare 3. Gheorghe Bâgu4tc "Gheorghe Bâgu4" Născut în Dorohoi pe 20 aprilie 1924, Bâgu era, în momentul arestării
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și mânca puțin, Bogdanovici a slăbit extrem în 10 zile-2 săptămâni, încât abia își menținea echilibrul. El avea acuma și o tuse răgușită, cavernoasă și vocea răgușită, de asemenea, vedenii”. Dus la vizita medicală, a fost internat de doctor în infirmerie, dar a fost readus în cameră după vreo două zile și certat de Pușcașu: „Ce, credeai că scapi de noi?”. După alte câteva zile, starea i s-a agravat: Acum diareea lui se permanentizase, era o enterită, scaunele erau f.
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și vorbitor; veți face numai voi doi corvezile brigăzii; dacă nu faceți norma veți primi rația de mâncare redusă etc3. A scăpat de brigada 13 în octombrie 1951 din cauza unui flegmon la mâna dreaptă în stare septicemică, fiind internat în infirmeria coloniei. A mai trecut pe la Gherla și Oradea înainte de eliberarea din 5 aprilie 1955. După eliberare, s-a reînscris în anul IV la Medicină în Cluj, dar a fost exmatriculat în toamna lui 1958 și trimis în Deltă ca felcer
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Țurcanu pentru că a prevenit alți deținuți asupra acțiunii 2. A trecut prin numeroase camere și a fost martorul uciderii lui Cornel Niță. Transferat la Gherla cu primul lot de piteșteni, în iunie 1950, a fost folosit ca planton și în infirmerie pentru a obține informații de la victime, dar, după o lună jumătate de activitate, a fost scos din echipa sanitară pentru că îi proteja pe deținuți. A fost transferat, în mai 1951, la Peninsula, dar a trecut câteva luni și pe la Aiud
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost condamnat la 6 ani de detenție 3. Ștefan Davidescu spune că era unul dintre clienții preferați ai „comitetului” condus de Toldișan, Roșca, Bordeianu, Holdevici și Juberian. A fost desfigurat în bătăi și a făcut pneumotorax spontan, încât, ajuns în infirmerie, se plângea că se sufocă. După o noapte în care a gemut de durere fără încetare, a intrat în comă și a murit 1. Mihai Livinschitc "Mihai Livinschi" Născut la 26 iunie 1926 în Bucium, județul Iași, era student la
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Traian Carpiuc, Mihai Niță, Octav Obreja, Alexandru Bozenovici, Paul Caravia, Virgil Nicoară, Dumitru T. Burtea, Papken Keropeian, Dumitru Popescu, Vasile Bonceanu, Ion Cristescu, Vasile Brânzei, Dumitru Mitrea și Ion Radovan 1. Între februarie și iunie 1951 a fost internat în infirmerie și nu a participat la bătăi. După ieșirea din infirmerie a torturat la camera 99, printre victimele sale din perioada iulie - septembrie 1951 numărându-se Virgil Maxim, Mihai Timaru și Constantin Teja. Bătăile s-au temperat începând cu luna septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Virgil Nicoară, Dumitru T. Burtea, Papken Keropeian, Dumitru Popescu, Vasile Bonceanu, Ion Cristescu, Vasile Brânzei, Dumitru Mitrea și Ion Radovan 1. Între februarie și iunie 1951 a fost internat în infirmerie și nu a participat la bătăi. După ieșirea din infirmerie a torturat la camera 99, printre victimele sale din perioada iulie - septembrie 1951 numărându-se Virgil Maxim, Mihai Timaru și Constantin Teja. Bătăile s-au temperat începând cu luna septembrie, astfel că, până în momentul ridicării sale pentru anchetă, în decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
foarte grav și să te scoată de aici”. Pangrate afirmă că uneori venea și noaptea să-i verifice starea de sănătate, repetându-i mereu să nu zică nimănui că îl ajută, fiindcă riscă și el închisoarea. Pangrate a stat în infirmerie până în martie 1951. Scos de la infirmerie de Jianu, a fost dus în pavilionul mare, unde erau strânși rezistenții pentru a fi convinși prin discuții de necesitatea acțiunii. La scurtă vreme însă a fost scos din nou în atelier, în tura
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de aici”. Pangrate afirmă că uneori venea și noaptea să-i verifice starea de sănătate, repetându-i mereu să nu zică nimănui că îl ajută, fiindcă riscă și el închisoarea. Pangrate a stat în infirmerie până în martie 1951. Scos de la infirmerie de Jianu, a fost dus în pavilionul mare, unde erau strânși rezistenții pentru a fi convinși prin discuții de necesitatea acțiunii. La scurtă vreme însă a fost scos din nou în atelier, în tura de noapte. Pangrate a confecționat o
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acesta a fost îndeplinit. Popa avea un puternic instinct de conservare, probabil unul dintre principalele motive pentru care a acceptat să treacă de partea agresorilor. Aristotel Popescu spune că Popa a fost consultat (uneori de Popescu însuși) și internat la infirmeria din Gherla în primăvara lui 1951. Pentru că bănuia că nu este sănătos, nemulțumit fiind de răspunsul lui Popescu că nu are boli organice, a cerut să fie controlat de doctorul Bărbosu. Internat în infirmerie în luna iulie 1951, a trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]