72,719 matches
-
lama bisturiului/ atinge arterele gurile de canal/ masca de pe chip/ aruncată nevăzătorilor". Așezarea pe cruce înseamnă pentru Bucur Demetrian viața de zi cu zi și imunitatea pierdută în contra cruzimilor și primejdiilor istoriei, dar și nevoia de resurecție și eliberare a inimii din temnița suferinței fizice, a patimilor fiului părăsit de Tatăl: "e toamnă/ sapă un tunel/ cârtița întunecată/ prin țesătura de globule și/ firișoare de sânge pulsând mai stins cu lumina grea/ a soarelui/ și nu-i nimeni în jur/ ce
Descrierea infernului by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11721_a_13046]
-
desfăcând ghemul/ în care gâtul/ se zbate". Doar înstrăinându-se, în chip de umbră onirică, surdă la apelul comunitar, poetul are puterea să arate cu degetul conspirația Răului, devitalizarea comuniunii între semeni. Sensibilitate ultragiată de violarea codurilor morale, poetul cu inima în "corul îngerilor" și totodată marcat de "marionetele părăsite după spectacol", este generatorul propriei singurătăți sinucigașe, din limbul căreia își trage incisivitatea și sarcasmul de om revoltat sau înger căzut vs. figurile infernale ale lumii: "ai pus floarea de toamnă
Descrierea infernului by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11721_a_13046]
-
propriei singurătăți sinucigașe, din limbul căreia își trage incisivitatea și sarcasmul de om revoltat sau înger căzut vs. figurile infernale ale lumii: "ai pus floarea de toamnă/ să nu se vadă abisul/ câinii stropiți de ploaie/ și noroiul lipsit de inimă/ disperarea citește stropul/ de cruzime/ bătaia clopotului în urechea sinucigașului". Coabitând firesc cu universul thanatic, poetul nu ezită să-și cheme iubita defunctă într-un poem de dragoste îndoliat, frizând halucinația necrofilă. Tonalitatea dominantă a cărții este una elegiacă, de
Descrierea infernului by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11721_a_13046]
-
viață dincolo de cea terestră. Iată finalul unui poem sumerian intitulat Moartea păstorului Dummuzi, în frumoasa tălmăcire a lui Ion Acsan: " Eroul, stăpânul nostru e-n țara pierzaniei Părintele recoltei, stăpânul vostru, e-n țara pierzaniei Ochiul lui, ce-mi încânta inima - și-a pierdut strălucirea Glasul lui ce-mi încânta inima - l-a năpădit muțenia. în lăcașul desfătării lui - acum stau câinii. Pe moșia stăpânului meu - coboară corbii. în fluierul lui - șuieră vântoasa. Câinii stăpânului meu - umplu furtuna cu urlete" Note
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
Moartea păstorului Dummuzi, în frumoasa tălmăcire a lui Ion Acsan: " Eroul, stăpânul nostru e-n țara pierzaniei Părintele recoltei, stăpânul vostru, e-n țara pierzaniei Ochiul lui, ce-mi încânta inima - și-a pierdut strălucirea Glasul lui ce-mi încânta inima - l-a năpădit muțenia. în lăcașul desfătării lui - acum stau câinii. Pe moșia stăpânului meu - coboară corbii. în fluierul lui - șuieră vântoasa. Câinii stăpânului meu - umplu furtuna cu urlete" Note introductive bine concepute oferă cititorului informațiile necesare înțelegerii textelor antologiei
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
degetul cel mare, Cu un belciug de aur, de rob fără scăpare. Te-ncumeți să m-aștepți pe dealul din cetate, Cu frați-ți laolaltă, flămânzi, pe jumătate. Postul în lut e-o clipă și-un veac de așteptare, Cât inima visează și-aluatul ei mă doare. Tu știi ce nu-ți spusese, până la capăt, Sfântul: Că gura omenirii o-astupă doar pământul. Nu te-ntrista. Din iarbă, tăcerea-mi, guraliva, M-o proslăvi prin cei ce-mi vor gusta coliva
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
dantele susură la orgile plasmatice dintr-o sorcovă calcifiată melcii se rostogolesc în mătăsuri incolore/în forfotă figuri de conți învăluiți în mantii prăfuite cu fierea lunii vătămați de lumina zilei își tulbură saliva în izvoare vampirul cu țărușul în inimă simte în stomac răsăritul - cancer înfloritor - aude lemnul sterp și tânguială în tristețea oboiului ascuns în dulcețuri zaharisite viermele întorcându-și ceasornicul în pulpele roșii gustă aguride printre bolovanii smulși din cer mâlul veninului se încolăcește pe propria încolăcire Lipitori
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
Asexuate și Șarpele Galbin în jurul crucii sapă ritualul în trupuri blestemul III. ouăle de Paști s-au spart fără plod apele de primăvară se gândesc la trecătorul cu fragi însângerați înaintează pe podul invizibil ține lipită vioara de grumazul îndoit inimă albastră lăutarul cobzelor de argint și arinul pe foc tălgerari și aurari făurari și pietrari cocori aiurând pe bolta de cicoare și spoi tingiri haiduci suflați prin frunze spânzurați cu răsărituri fripți ca berbecul pe podul Mogoșoaiei dantele Brâncovenești învelesc
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
știutor a toate privind viața lăuntrică cu brațele lui îmbrățișând neființa rescrie o mai veche iubire amintiri se zvârcolesc de durere sub crengi și până și aerul respirat de noi amândoi roșu e acum și sălbatic o, nu cerceta scorbura inimii lui o, nu râvni în loc de psalm Pace ție umbra mea trecătoare cu memoria ce ne trădează îmi pun ordine în amintiri de o parte iluzii prea multe cu sângele lor subțiat m-au hrănit de cealaltă parte - fapte cu muchea
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
Mihai Minculescu II. Lună caldă Este al naibii de frig în inima mea îndrăgostită de tine vită de tăiat îs, prăpădită vită de povară. Fără să clipești, piezișă privire, întotdeauna din ce în ce mai rău, urma alege. Parcă-i sfârșitul lumii: în creierul nopții, cum poate să fie luna asta caldă ca mintea coaptă. III
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
în creierul nopții, cum poate să fie luna asta caldă ca mintea coaptă. III. Mort de vis Când somnul era mai dulce slavă Domnului, slavă Domnului, am mai venit pe pământ am mai venit pe pământul plin de belele ca inima de piatră să-mi fie. De-o fi, o fi mort de somn și beat mort de vis una peste alta în tăcere în marea tăcere. V. În golul de pământ O comoară de om mi-ești în noaptea asta
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
nopții ai fost. XVII. Cobai în noapte Cobai, cobai în noapte până la moarte, de-a fir-a-păr fiecare-și poartă crucea, pas cu pas; am murit sărind de la una la alta apă de ploaie a timpului ultim. XXIII. O ghicitoare Cu inima îndoită azimă, puțin lipsește cavalerului rătăcitor în balamucul și-n dus-întorsul minciunilor gogonate mai mare daraua decât ocaua în lupta pe viață și pe moarte. Vezi, am dezlegat o enigmă, o ghicitoare când somnul mi-era mai dulce. XXIX. Ca
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
marii iubiri strâmb, amarul răspuns al șoarecelui de bibliotecă de jur-împrejur în tăcere darul naturii ca zmeul în noaptea adâncă daraua mai mare-i decât ocaua și-i mare pedeapsă ranchiuna ta mare. XXXI. Pe vârful muntelui tău în adâncul inimii punctul slab al iubirii m-am bucurat toată viața potrivindu-mă de minune cu grădinile suspendate; dar asta nu-i de nasul tău dimpotrivă, și cu siguranță am pierdut urma cumplitei spaime de-a muri mâine pe vârful muntelui tău
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
Brumaru Incomparabilei Profira O, servitoare, dulce servitoare Din îngereasca mea copilărie, Îți miroseam cu lăcomie fusta Plină de purici din bucătărie Și-ți căutam chiloții sub saltele Ca să le sorb cerescul lor parfum, Cu nara dilatată, cu ochi umezi, Cu inima făcînd trans-bara-bum! Sutienul tău mototolit și acru, Ham pentru țîța grea de arpacaș, Îl sărutam, mi-l potriveam cu cîrpe În magazii obscure de la Iași. O, servitoare, dulce servitoare, Cînd adormeai în terfe și sudori, M-apropiam de tine cu
Suprema servitoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11494_a_12819]
-
castelul în care a locuit. Pentru a nu exista nici un dubiu în acest sens, îl citez: , Am intrat toată noaptea-n contesă, în multe rînduri, în multe feluri și-n multe părți, pînă cînd contesa a miorlăit de plăcere în inima patului din inima dormitorului din inima Irlandei, din țara druizilor, a berii Guiness și a lui Joyce". Aș zice că îl privește personal, dar, din păcate, nu este atît de original cît spun admiratorii săi care nu au mai citit
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
a locuit. Pentru a nu exista nici un dubiu în acest sens, îl citez: , Am intrat toată noaptea-n contesă, în multe rînduri, în multe feluri și-n multe părți, pînă cînd contesa a miorlăit de plăcere în inima patului din inima dormitorului din inima Irlandei, din țara druizilor, a berii Guiness și a lui Joyce". Aș zice că îl privește personal, dar, din păcate, nu este atît de original cît spun admiratorii săi care nu au mai citit și alți scriitori
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
a nu exista nici un dubiu în acest sens, îl citez: , Am intrat toată noaptea-n contesă, în multe rînduri, în multe feluri și-n multe părți, pînă cînd contesa a miorlăit de plăcere în inima patului din inima dormitorului din inima Irlandei, din țara druizilor, a berii Guiness și a lui Joyce". Aș zice că îl privește personal, dar, din păcate, nu este atît de original cît spun admiratorii săi care nu au mai citit și alți scriitori contemporani. A fost
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
pește De aur și cu voaluri, ca-n calește. Bea-l seara, fie-ți soporific darnic Și vei visa cum lacul te iubește, Mîlul, mieros, te zgîrie, firește, Nufărul mov îți trage ca un clește Coapsa din noaptea înspumată groaznic. Inima-mi fu chircită, izbucnește Mereu, mereu se-nalță, prăbușește. Și între coaste spaima-mi se pitește Încă puțin, cît să-ți cînt vorbe, harnic...
Sonet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11720_a_13045]
-
urmează. Stop. Regret veac Rege-Soare ioc stampă. Consolez trimit vedere. Pe Clepsidra cu zăpadă, - "dedicație in spe, căci autorul cărții, intruvabilă în librării, nu mai dispune, vai, de nici un ex.!" La 31-05-2003, dedicația era lipită pe un exemplar, "din toată inima, înfine!": Din 3 februarie, dată ce se află-n Aquarius, v-aș fi scris acest envoi, - cât, încă, neaua (nu a lui François, care, oricum, este o neige en soi!) nu se va fi schimbat în terci sau cioaflă... Rămâne
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
Emil Brumaru La ce Șerban, la care Foarță Să-mi mai descriu tristețea mea? Mi-e sufletul precum o scoarță De op tratînd despre lalea, Lalea cu ceapa otrăvită Ca inima unui baron Ce părăsit de-a sa iubită Pleacă spre Africa-n balon Și-acolo, într-o oază pură, C-o carabină tip Flobert Împușc-un palmier în gură, Se-ntoarce și-l mănîncă fiert În vechiul său castel cu
Scrisoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11834_a_13159]
-
încă avea pene așa că organizatorii au importat O echipă de samariteni de elită ceteciste metafiziciene și dame de ghindă să schieze pe valuri se punea mare speranță și în așa de subtilul sentimentalism venit prin travestiți deși preoțimea își împietrea inima înspre a judeca iubirea încă neprinsă în stânca literei vai cu câtă pioșenie își plecau ochii când treceau pe lângă statuia venus-adonis ca apoi în sacristie să caute în prin pantalonașii copiilor izvorul domnului sau preoteasa la care făceam curățenie ce
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
frunză de un șurub sau firicelul unui fir de nisip când sufla dinspre LARG primăvara de la vivaldi în același timp isterica naștere de iluzii continua cu vuiet de mat în biserici-tombolă de ca și cum ai putea auzi în foșnetul foițelor cum inima face bătături dar dârdâind de nostalgie cum totdeauna după moartea tatălui am avut noroc cu un mentor de mentă care văzându-mă nesigur în a accepta cum nebunul și ofițerul sunt același lucru mi-a explicat pe îndelete cu săruturi
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
încât noaptea la fiecare tresărire a gambelor mă revărs puțin câte puțin în afara marginilor acestui trup catifelat dar puternic în care cu puține sforțări un altul ar mai putea viețui o vreme nici rugăciunea nici chiar lumina fanată pe care inima mea o răspândește în jur nu mai străpung acest zid dureros această răsfrângere a tăcerii înăuntrul tăcerii sunt atât de puternic de plin de mine încât debordez și iată universul s-a făcut mai mic decât o boabă de mazăre
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
la Ofelia și la chipul nebun al melancoliei dam din piciorușele mele tălâmbe (între noi fie vorba semănau perfect - piciorușele - cu vorbele fonfăite ale moralistului vreau să zic cele care bagă pisica la apă) da până i-a venit lui inima la loc și haț! a pupat-o pe Ofelia în bot dar metodic vai atât de metodic încât am fost nevoit să izbucnesc într-un hohot de plâns acu stau cu mama în casă o ajut să scoată ușa din
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
Emil Brumaru Nu isc pricini să-ți tulbur cu miresme Trupul prelins din creștet pîn' la glezne, Ci-ți dau o inimă pe ea c-o gheară. I-atît de simplu, oh! i-atît de lesne Brusc să se strîngă. Ticăie o moară Ca un ceasornic, undeva, dumnezeiește: Se macină cărări, făpturi, ferestre. Și nimănui de căni frică nu-i este. Dar ele ne
Nu isc pricini... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11672_a_12997]