2,113 matches
-
abordarea temelor și tipologiilor maladive, clinice, naturaliste. Mediul transgresat epic este unul norocos, din unghi social, dar malign, din perspectivă biologică. Morfinomania sau incestul oferă aici noi fețe psihologice și morale, la un nivel literar constant exigent. Îndrăzneala talentului și insolitul situațiilor o singularizează încă o dată pe romancieră. Problematica se focalizează asupra iubirii-pasiune, în termeni stendhalieni, asupra prieteniei cu resort deopotrivă etic și mistic, purtată de o femeie pentru o altă femeie și împlinită cu prețul oricărei decăderi și abjecții. Cititorul
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
nemțoaică, înfrânge limitele mentale și le topește pe acelea corporale. Relațiile dintre personaje sfidează verosimilul realist și motivația psihologică. Mesajul romanului propune o eliberare completă de orice este stereotip, previzibil ori marcat de prejudecată. Fratele meu, omul, 1965, este romanul insolit al uciderii de soră. Crima se petrece ca urmare a diferenței dintre două tinere care își intersectează viețile cu doi frați cu destin diferit, de altfel ca și al lor. Unul se ratează iar celălalt descoperă sensul existenței sociale și
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
vademecum în fericire alcătuit dintr-o colecție de sfaturi, recomandări și constatări sapiențiale - acestea sunt Aforismele asupra înțelepciunii în viață. Mai rar să vezi un Schopenhauer debordînd de bunăvoința etică a dascălilor de moravuri fine. Pe scurt, germanul face figura insolită a unui îndrumător de fericiri zilnice. De aceea, o carte de la care te-ai fi așteptat să cuprindă imprecații pe seama nimicului a tot și toate, are aerul unei încurajator și stenic mesaj umanist. Chiar faptul că Titu Maiorescu s-a
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
înfundată a profetului cine știe” (Cu o carte deschisă pe piept). Cu adevărat, „pe nepusă masă imaginația începe să o ia razna” (ibidem), conducînd la un autoportret de un cinism diluat printr-o tristețe joculară care-și îngăduie a trasa insolite linii: „Fruntea mea lucește în umbră/ ca o piele tăbăcită de cîine/ ca piatra lustruită de sacrificii/ ca lemnul geluit al unui sicriu” (Tîrziu). Dezvoltîndu-și zeflemeaua, poetul declară că-și duce melancolia pe brațe aidoma unui copil handicapat care „vrea
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4270_a_5595]
-
infinitul mare (cosmic), limba naturală e neputincioasă. Nu știm să vorbim despre ceea ce nu putem percepe. Și atunci se întîmplă un lucru mirabil: pentru a suplini această neputință, evoluția a inventat metafora. Metafora e încercarea de a surprinde prin asocieri insolite fenomene pe care limba nu le poate arăta. Potrivit acestei logici, metafora nu descinde din ifosul artistic al rapsozilor, ci din nevoia profundă de a da nume inefabilului. Se subînțelege că științele sunt pline de metafore și numai un ignorant
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
Elenă Badea, elena badea Un grup de cercetători din Chină au reușit o performanță insolita: au creat, cu ocazia Crăciunului, 10 purceluși care strălucesc în întuneric, însă nu pentru a obtine "un decor de sezon", ci pentru a studia o nouă metodă pentru ajutorarea persoanelor suferinde de hemofilie. Cercetătorii de la Universitatea de Agricultură din Chină
Performanță insolită: Purceluși care strălucesc în întuneric by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62837_a_64162]
-
Sfidînd grandilocvența, ampolozitatea retoricii care celebrează un univers solemnizat din capul locului (un artificiu aplicat altui artificiu), se mulțumește a "aranja" segmente de real, generatoare de tensiune prin pura lor juxtapunere. A produce colaje cu ajutorul factorilor anodinului, din care țîșnește insolitul: " Îmi aduc aminte/ oamenii care treceau pe străzile din copilărie/ fotosinteza ferestrelor necunoscute/ acel amestec de tandrețe și neliniște care ieșea din ziduri/ cum cleiul la-ncheieturile prunilor/ și ziua cu zăpadă cînd întinzîndu-mă pe deasupra mesei/ ca să iau o bucată
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
pentru evidențierea relațiilor întreținute de Livu Rebreanu cu diversele personalități ale vremii, dar însăilând, frecvent, și seci înșiruiri de date dintr-o cronologie evenimențială a epocii, pentru a alcătui astfel un soi de caleidoscop istoric (Oglinda lumii). Rezultă astfel un insolit discurs evocator, prozatorul utilizând verbul la persoana a doua, dezvoltat într-un dialog, chipurile, direct cu personajele sale. Tonalitatea discursului e oarecum partizană, în momentele- cheie ale dezvăluirilor factologice din biografia lui Liviu Rebreanu, și e normal să fie așa
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
multora sînt bine chibzuite, alții se lasă purtați care încotro de mareea istoriei sau de voința altora, unii se cantonează, orișiunde s-ar afla, în geografia de acasă și rutina învățată de mici copii, alții navighează nu numai spre teritorii insolite dar și spre alte spiritualități și culturi. Dintre geniile cu vocație rătăcitoare îmi vin în minte un Mozart sau un Nietzsche care, după ce a început prin a fi un pașnic profesor de filologie clasică la Universitatea din Bâle, și-a
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
Irina Patras, publicat în aceeași colecție "Raftul Denisei", Editura Humanitas fiction) și Chang-Rae Lee. În același timp, magazine literare, suplimente ale cotidienelor, reviste adresate unui public monden (Elle, Vogue) se întrec în elogii. Janice Y. K. Lee reînvie un loc insolit pentru noi, Hong-Kong, surprins în două timpuri critice, așa cum îl descoperă pe rând englezii nou-veniți: Will Truesdale în 1941 (înainte și după invazia japoneză) și Claire Pendleton 1953 (când viața coloniei engleze pare să-și reia cursul firesc). Intruși într-
Orientul înca necunoscut by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6768_a_8093]
-
Trudy a dispărut ori a fost ucisă, Will și Claire nu se mai pot desprinde cu nici un chip de Hong-Kong. Profesoara de pian de Janice Y. K. Lee pune o problemă interesantă privind romanul din zilele noastre. Întâi, originalitatea și insolitul universului ficțional, în al doilea rând profesionalismul autorului contează pentru succesul de piață al cărții. Ele stau în balanță cu valoarea artistică. Romanul de față mi se pare construit intenționat pe o ambivalență de structură: suprafața epică atrage publicul larg
Orientul înca necunoscut by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6768_a_8093]
-
scoateți și lenjeria intimă", a spus unul dintre organizatori grupului de 300 de persoane care au pornit de la Foley Square. "Și nu uitați să vă puneți hainele în rucsacuri", a adăugat el, amintind că, la una dintre primele ediții ale insolitului eveniment, unii participanți și-au pierdut pantalonii sau fustele. Cea mai în vârstă persoană din acest grup era un bărbat de 76 de ani, iar cea mai tânără - un bebeluș de nouă luni. Participanții s-au înghesuit apoi în stația
Newyorkezii s-au dezbrăcat în metrou - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70800_a_72125]
-
Diversele profesii pe care le practică, în special cea de fotograf și apoi fotojurnalist, îi permit să călătorească pe teritoriul Chinei, ulterior vizitând Tibetul într-o incursiune personală de trei ani. Poveștile pe care le culege, vizând aspecte cel puțin insolite ale culturii tibetane aflate sub ocupația chineză, se regăsesc în primele două volume, Red Dust - o carte de călătorii - și Scoate limba! (Curtea Veche Publishing, 2008). În 1987, Scoate limba! e interzisă de regimul comunist, iar Ma Jian se mută
Ma Jian: Umilită sau dezbrăcată by Roxana RÎBU () [Corola-journal/Journalistic/7233_a_8558]
-
subtil clin d'oeil, o invitație la un dialog cultural, adesea implicit, un spațiu de meditație care se cere completat cu imaginația, cunoștințele, sensibilitatea și, nu în ultimul rînd, inteligența potențialului cititor. Întrebarea care rămîne după ultima filă a acestui insolit volum este ce semnificație ar avea poemele Andrei Rotaru pentru cineva care nu știe nimic (cazul celor mai mulți dintre noi, europenii, pînă la apariția foarte aclamatului film al Juliei Taymor) despre iubirile, suferințele și tablourile Fridei Kahlo?
Being Frida Kahlo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10798_a_12123]
-
a profetului cine știe” (Cu o carte deschisă pe piept). Într-adevăr, „pe nepusă masă imaginația începe să o ia razna”, ducînd și la un autoportret de un cinism diluat de o tristețe joculară, care își îngăduie a-i trasa insolite linii: „Fruntea mea lucește în umbră/ ca o piele tăbăcită de cîine/ ca piatra lustruită de sacrificii/ ca lemnul geluit al unui sicriu// Stau cu o pușcă la tîmplă/ cu o floare de mac între buze/ cu degetele de scrum
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4472_a_5797]
-
aceasta sau mai precis se regăsește într-o proporție mai mică o altă temă des frecventată de regizor, tema răului. Deși bîntuită de spectrul unor crime abominabile, Nikki Grace nu "beneficiază" de întîlnirile abisale cu monștrii lynchieni, figura cea mai insolită a filmului rămînînd un straniu personaj capabil să-și subordoneze voința victimelor. Pînă la urmă, marele manipulator este chiar regizorul însuși, the master of puppets. În atmosfera de magie bohemă își găsește Lynch și un filon senzual, țigăncile apar într-
Continentul Lynch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9127_a_10452]
-
de opinie, ca și timpurile când postmoderniștii, la rândul lor minoritari, își încărcau partiturile cu recolte ale unor stiluri și tehnici de compoziție muzicală din diverse epoci, și aceasta sub privirile furibunde ale avangardiștilor, ce atacau din toate părțile în numele insolitului și noutății absolute. Compozitori-peregrini, misionari, conchistadori, exploratori sau pelerini dădeau din coate, făcându-și loc într-o pădure a tendințelor și direcțiilor cu o topologie ce s-a răsfrânt totdeauna în coeficientul de primenire a limbajului muzical. Astăzi suntem martorii
Plictiseală generalizată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14501_a_15826]
-
numiți. Prin experiența sa (orice creație autentică nu poate fi decît, cum ar spune Joyce, o work in progress), putem constata cum Răul înaintează spre noi zone, deschide noi priveliști, în consonanță cu o epocă în care a serbat triumfuri insolite. Apare nu doar proliferant, ci și monstruos diversificat. "Paradisului în destrămare", schemă oarecum prea generală, îi succede meditația existențialistă asupra condiției umane, ecloziunea absurdului, perspectiva nihilului care absoarbe orice efort omenesc, nelăsîndu-ne, aparent, nici o șansă. Altfel mobilat conceptual decît lirica
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
în adîncirea înlăuntrul unor zăcăminte pe care nici măcar subiectul nu și le bănuiește. Și chiar și atunci cînd sensurile dispar, nostalgia sensului rămîne vie, căutarea lui fiind o tendință infinită. Speculînd în marginea formulei atracției gravitaționale, Zografi surprinde o nuanță insolită: aplicată la dedublarea pe care o presupune dialogul meu cu mine însumi, formula ne spune că, atunci cînd distanța e nulă, forța atracției e infinită. Altfel spus, nu pot iești din cîmpul gravitațional al propriilor mei demoni, forța lor împingîndu-mă
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
ultimul lucru pe care i l-ai putea cere e să stea pe picior de altercație, declarînd polemici și susținînd idei riguroase. C. D. Zeletin e un spirit vernacular, aplecat spre limba obștei, și nu un visceral, înclinat spre cenestopatii insolite. Atracția față de limbă îi depășește interesul pentru psihologii, cuvintele părîndu-i-se mai vii decît oamenii. E copios în pofta cu care vorbește de termeni, precum „coincidență“, „exaporiți“, „parimie“, „zaimf“, „mătăuz“ sau cutare asonanță poetică. Și e milostiv prin atenția cu care
Strictețea contemplativă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5165_a_6490]
-
și retorică într-un articol publicistic, cine vrea să deprindă arta polemicii de idei, regia și logica unei campanii de presă, cine nu știe ce înseamnă fervoarea și densitatea ideatică într-un text gazetăresc să-l citească pe Goga". Propunerea insolită a exegetului e demnă de mare atenție: "Abia atunci se va înțelege că personalitatea lui s-a manifestat plenitudinar nu în poezie, ci în presă și la tribună". Oare la Arghezi proza prodigios metaforică și uluitor novatoare prin sintaxă nu
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
n-a ezitat a călători pînă la Gdansk, unde a stat de vorbă cu Lech Walesa, iar la 22 decembrie 1989 a recitat versuri incendiare din balconul Județenei de partid Cluj, unde s-a aflat alături de Doina Cornea. O figură insolită în Clujul adesea placid, academic, "cuminte"... Moartea subită, prematură, i-a sporit, cu o nuanță tragică, aura de idealism. "Nu sînt naiv. Și nici utopic. Ci doar extrem de idealist", se caracterizează pe sine poetul, în Preliminariile cărții pe care o
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
place și Labiș, evocat în mai multe rânduri, ca o excepție de la proletcultismul pustiitor; nu mai puțin, Eminescu, la care se întoarce des, inclusiv sub forma dialogului imaginar. Un poem este compus în stilul lui Mircea Dinescu, altele conțin asocieri insolite, frapante, în linia lui Ilarie Voronca. În acest evantai de direcții și influențe, tânărul cu "vântul în plete" și cu pumnii ridicați propune monodersilismul: școală poetică nouă, avându-i ca profesori și elevi, deopotrivă, pe el, Ion Monoran (mono), Adrian
Vântul în plete by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7405_a_8730]
-
în momentele de destindere și absența, fapte străine de noi și totuși ale noastre, visul. Există, așadar, la Blaga, o dublă sursă a semantismelor spiritului creator. Fenomenul prin care inconștientul penetrează lumea conștiinței e numit de Blaga, printr-un concept insolit, „personanță”, derivat din etimonul latinesc „personare” (a răsună din toate părțile). Există două modalități de manifestare a personanțelor: una ce ține de nuanțarea lumii conștiinței și o alta în care „iradiațiunile inconștientului în conștiința au un aspect (...) mai compact și
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
mi-am dat seama că mă înșelasem, că între Dublin și Belfast să perpetueze o lume sonoră intens personalizată, fără a se scălda în sucul exotic tipic școlilor muzicale de mici dimensiuni. Mai mult chiar, am constatat că accentele neobișnuite, insolite, caracteristice exotismului, sunt inundate de vivacitatea și vitaloitatea ce fecundează o remarcabilă capacitate de adaptare și asimilare, grație căreia noua muzică irlandeză reușește în mare măsură să-și protejeze atât capitalul propriu cît și împrumuturile ca-ntr-un adevărat proces
Music from Ireland by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9926_a_11251]