2,609 matches
-
formularea unor ipoteze, a unor răspunsuri anticipative, la problema pusă. Ipotezele respective pot fi verificate pe cale experimentală. Firește că rezultatele activității nu vor fi asemănătoare Într-un caz și celălalt. Consecința studiului aprofundat, științific, va fi o descoperire. Rezultatul procesului instructiv-educativ va fi, pe cât posibil, o Însușire aprofundată a materialului didactic, respectiv o „descoperire pentru sine”. Aici se poate stabili o analogie Între procesele Învățării și cele ale cercetării. Atât cercetarea, ca una dintre formele activității cognitive a omului, cât și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a Învățării, care să stimuleze dezvoltarea capacităților intelectuale și să formeze atitudinea cognitivă față de procesul de Învățământ și față de muncă al viitoarelor elite ? Anterior, În paragraful precedent, s-au prezentat principiile Învățământului programat, ca mijloc de ridicare a calității procesului instructiv-educativ. Creativitate și progres tehnic 88 Desigur, această metodă, a Învățământului programat, nu este singura, fiind folosite și alte metode și mijloace de creștere a calității procesului de instrucție a studenților. De aceea, În acest paragraf ne vom referi la Învățământul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nu este singura, fiind folosite și alte metode și mijloace de creștere a calității procesului de instrucție a studenților. De aceea, În acest paragraf ne vom referi la Învățământul problematizat. În esență, Învățământul problematizat se caracterizează prin faptul că procesul instructiv-educativ este un proces interactiv Între cel care transmite mesajul informațional și cei care recepționează acest mesaj 75. În procesul instructiv-educativ și procesul de creație al cercetării se disting o serie de componente generale și esențiale comune pentru aceste activități. În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
aceea, În acest paragraf ne vom referi la Învățământul problematizat. În esență, Învățământul problematizat se caracterizează prin faptul că procesul instructiv-educativ este un proces interactiv Între cel care transmite mesajul informațional și cei care recepționează acest mesaj 75. În procesul instructiv-educativ și procesul de creație al cercetării se disting o serie de componente generale și esențiale comune pentru aceste activități. În primul rând, asemănătoare sunt scopurile lor, Înțelegerea fenomenului sau procesului, să stabilească lanțul dependențelor cauzale, să-și Îmbogățească noțiunile și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
formularea unor ipoteze, a unor răspunsuri anticipative, la problema pusă. Ipotezele respective pot fi verificate pe cale experimentală. Firește că rezultatele activității nu vor fi asemănătoare Într-un caz și celălalt. Consecința studiului aprofundat, științific, va fi o descoperire. Rezultatul procesului instructiv-educativ va fi, pe cât posibil, o Însușire aprofundată a materialului didactic, respectiv o „descoperire pentru sine”. Aici se poate stabili o analogie Între procesele Învățării și cele ale cercetării. Atât cercetarea, ca una dintre formele activității cognitive a omului, cât și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
gândirii ? În ultima vreme psihopedagogia se remarcă printr-o tendință de apropiere Între psihologia gândirii și psihologia Învățării. Această situație nu este Întâmplătoare. Exigențele științei moderne, ale cunoașterii și Învățământului de specialitate În general, determină necesitatea de a conferii procesului instructiv-educativ un caracter „problematizat”. Tocmai de aceea este și firesc ca psihologia Învățării să apeleze la psihologia gândirii. În apropierea dintre aceste două ramuri ale psihologiei, simptomatic se dovedește faptul că principiul problematizării Începe să fie transpus din psihologia gândirii În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
gândirii ? În ultima vreme psihopedagogia se remarcă printr-o tendință de apropiere Între psihologia gândirii și psihologia Învățării. Această situație nu este Întâmplătoare. Exigențele științei moderne, ale cunoașterii și Învățământului de specialitate În general, determină necesitatea de a conferii procesului instructiv-educativ un caracter „problematizat”. Tocmai de aceea este și firesc ca psihologia Învățării să apeleze la psihologia gândirii. În apropierea dintre aceste două ramuri ale psihologiei, simptomatic se dovedește faptul că principiul problematizării Începe să fie transpus din psihologia gândirii În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prin instrucție și educație se reușește dezvoltarea și Întreținerea spiritului creativ al populației umane, prezentăm unele considerații privind metodele și procedeele ce pot fi folosite În acest scop129. Desigur, În primul rând se impune necesitatea de organizare a unui sistem instructiv-educativ În conformitate cu noile condiții create de tehnoștiință, ca rezultat al progresului tehnico-economic general. Se impune astfel o restructurare pe orizontală și verticală a sistemului instructiv-educativ, În conformitate structurile existente În Comunitatea Europeană, pentru Învățământul superior 130, respectiv pentru Învățământul preuniversitar 131
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
folosite În acest scop129. Desigur, În primul rând se impune necesitatea de organizare a unui sistem instructiv-educativ În conformitate cu noile condiții create de tehnoștiință, ca rezultat al progresului tehnico-economic general. Se impune astfel o restructurare pe orizontală și verticală a sistemului instructiv-educativ, În conformitate structurile existente În Comunitatea Europeană, pentru Învățământul superior 130, respectiv pentru Învățământul preuniversitar 131. În al doilea rând este necesar să se adapteze curriculum-ul la starea actuală de societate informațională sau societate a cunoașterii. Printre cele mai
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prin instrucție și educație se reușește dezvoltarea și Întreținerea spiritului creativ al populației umane, prezentăm unele considerații privind metodele și procedeele ce pot fi folosite În acest scop129. Desigur, În primul rând se impune necesitatea de organizare a unui sistem instructiv-educativ În conformitate cu noile condiții create de tehnoștiință, ca rezultat al progresului tehnico-economic general. Se impune astfel o restructurare pe orizontală și verticală a sistemului instructiv-educativ, În conformitate structurile existente În Comunitatea Europeană, pentru Învățământul superior 130, respectiv pentru Învățământul preuniversitar 131
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
folosite În acest scop129. Desigur, În primul rând se impune necesitatea de organizare a unui sistem instructiv-educativ În conformitate cu noile condiții create de tehnoștiință, ca rezultat al progresului tehnico-economic general. Se impune astfel o restructurare pe orizontală și verticală a sistemului instructiv-educativ, În conformitate structurile existente În Comunitatea Europeană, pentru Învățământul superior 130, respectiv pentru Învățământul preuniversitar 131. În al doilea rând este necesar să se adapteze curriculum-ul la starea actuală de societate informațională sau societate a cunoașterii. Printre cele mai
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
al producerii de sens. Competența de comunicare impune individului aplicarea competenței lingvistice proprii în actul comunicării personale și interactive. Competența lingvistică asigură suportul pentru comunicarea personală, deci nu constituie scop în sine al educației comunicării, ci instrumentul acesteia. În cadrul procesului instructiv-educativ, competența se poate forma prin activități de integrare, prin care elevul integrează cunoștințele, priceperile, atitudinile. Unii cercetători consideră competența o capacitate bazată pe un suport informațional, care permite producerea și interpretarea mesajelor, precum și negocierea sensului în contexte specifice, asimilate situației
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
la formarea operațiilor intelectuale, care incumbă două trăsături deosebit de importante: reversibilitatea și asociativitatea. Prin aceasta, exercițiul operațional preîntâmpină transformarea operațiilor în stereotipii rigide ale gândirii. După o altă clasificare, propusă de I. Bontaș, în funcție de demersul didactic și de obiectivele instructiv-educative proiectate, exercițiile pot fi: - Exerciții de inițiere (introducere sau acomodare), folosite la începutul activității de învățare teoretică și practică. Au caracter demonstrativ - ilustrativ, urmărind familiarizarea elevilor cu repetarea și aplicarea cunoștințelor la noua disciplină. - Exerciții curente, de fixare și consolidare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sau etapă. În capitolul 5 — Model și modelare în jocul de volei, modelul de pregătire pentru o echipă de volei cu toate componentele sale este prezentat mai complet. 9 6.2. Modelul de pregătire semestrial sau pe etapă cuprinde: Obiective instructiv-educative pe componentele antrenamentului, ce trebuie îndeplinite în pregătire pe parcursul semestrului. Graficul modelului trimestrial de pregătire, extrage din modelul anual, acele componente pentru care se va lucra efectiv într-o perioadă bine determinată, pe baza modelelor operaționale specifice fiecărei componente ale
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
școlii și cu inspectorul (S. Marcus, 1999, p. 11). Acestea sunt cele două extreme teoretice ale unui continuum. În realitate profesorul și elevul nu trebuie să fie nici față în față, în conflict, nici identificați, ceea ce ar anula scopul actului instructiv-educativ. Dezirabilă, dar și cel mai dificil de atins și de menținut este poziția de mijloc, pentru că nu este suficientă numai cunoașterea teoretică a științei pedagogice sau numai înțelegerea și dragostea pentru elevi. Fiind o relație interumană, în cadrul relației pedagogice există
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
mult decât elevul sau decât elevul un coleg de catedră b. - autoritatea deontică este exercitată de profesorul care conduce acțiunea educativă, cel care dă directive elevului și explică necesitatea lor (J.M. Bachenski apud M. Călin, 1996, p. 47). În cadrul procesului instructiv-educativ profesorul exercită ambele tipuri de autoritate, dar în proporții diferite și în situații diferite. Este responsabilitatea de a decide cum își va utiliza autoritatea pe care o deține în construirea autonomiei elevului. În cazul în care profesorul nu este suficient
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
nu sunt aprofundate pentru că aceste cazuri nu au suscitat interesul psihologilor care să le poată considera „fapte de limbă” (175; p.30) importante pentru studiul limbajului, și pentru că rhinolalicii nu au pus problema constituirii de „grup” în scopul efectuării procesului instructiv-educativ. Pe de altă parte, studiul tulburărilor rhinolalice nu a făcut obiectul unei lucrări de ansamblu pe planul reeducării și metodologiei corective. Materialul existent este dispersat la granița mai multor discipline, lucru pentru care unii cercetători nu au o vedere de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
final. La vârsta de 7 ani și 9 luni obține un Q.I. = 102, probele I1 etalonat de I. Bontilă, clasificată a 34-a în grupul de 50 de subiecți care formează lotul de control privind dezvoltarea psiho-intelectuală în procesul instructiv-educativ. Rezultatele școlare la finele clasei I-a, ne confirmă concluziile și mai ales evoluția progresivă în dezvoltarea psiho-intelectuală cu rezultate bune la probele repetate în clasa a II-a după vârsta de 8 ani și 4 luni, probele de matematică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
să le imite. Acest fapt explică de ce un copil cu rhinolalie deschisă în despicătură velopalatină nu recunoaște deosebirea între sunetele pe care le produce și cele pe care le aude. El devine conștient de defectul său în comunicare, în procesul instructiv-educativ de corectare, în familie și în afară, când reușește să-și dea seama că diferă de ceilalți copii prin incapacitatea de se face înțeles sau când tovarășii săi tachinează încercările lui de a vorbi. Majoritatea cazurilor cu astfel de vorbire
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
evidența logopedică în perioada anilor 1968 - 1978, comparativ cu cele din 1958 - 1968, relevă tocmai acest aspect al încheierii terapiei chirurgicale și logopedice în jurul vârstei școlarizării, copiii cu despicături labio-maxilo-palatine reușind să pună în valoare potențele lor psiho-intelectuale în activitatea instructiv-educativă, în clasele de copii normali ai școlii generale. Cercetările noastre în acest domeniu, au apreciat existența unui retard psihic, consecutiv întârzierilor în apariția și dezvoltarea limbajului ca sistem integrator, cu lentoare în dinamica psihismului nestimulat de funcția mediatoare a limbajului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
anii 1978-1988, relevă tocmai acest aspect al încheierii terapiei chirurgicale și logopedice în jurul vârstei de 6-7 ani. Cu defectele fizionomice și cu posibilitățile de comunicare verbală, copiii cu despicături labio-maxilo-palatine reușesc să pună în valoare potențele lor psiho-intelectuale, în activitatea instructiv-educativă competitivă, în clasele de copii normali ai școlii generale. Rezultatele lor școlare o confirmă pe deplin. Ei pot să se integreze condițiilor impuse de progresul social contemporan, de industrializarea modernă, reușind să se pregătească pentru toate sectoarele de muncă. Datele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Mureș și Iași și ale unor cursuri destinate anilor III și IV Farmacie. A îndrumat numeroși studenți în elaborarea lucrărilor de diplomă și a condus cercuri științifice studențești, în cadrul cărora studenții deprindeau rigorile experimentului. În paralel cu activitatea didactică și instructiv-educativă, prof.dr. Zenaida Cojocaru a desfășurat o activitate științifică rodnică. Dotată cu aptitudini de cercetător, și-a orientat activitatea științifică în domeniul chimiei farmaceutice - sinteza, studiul fizico-chimic și testarea activității biologice a unor noi compuși. S-a preocupat de sinteza a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
țară, și a perfecționat un nou mod de predare a noțiunilor de tehnologie a construcțiilor, trecându-se de la simpla descriere a procedeelor la studiul proceselor. A fost atras de proiectarea, realizarea și exploatarea eficientă din punct de vedere al procesului instructiv-educativ, dar și din punct de vedere economic, a unei baze materiale specifice învățământului de tehnologie a construcțiilor. Ca o recunoaștere a activității științifice desfășurate, a fost ales președintele Comisiei de atestare a „responsabililor tehnici cu execuția” pe zona Moldovei și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pentru ocuparea unui loc de muncă cu ajutorul unei „relații influente” și mai puțin pe baza unei diplome cu valoare profesională 5. la o mare parte dintre elevi se constată o scădere accentuată a ordinei și disciplinei, a răspunderii față de procesul instructiv-educativ atât datorită percepției greșite a democrației cât și unei inerții a organizării manageriale 6. încălcarea unor reguli cuprinse în ROI datorită lipsei instrumentelor de corectare a neconformităților de care ar trebui să dispună profesorii 7. scăderea interesului față de actul educațional
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Rodica SFÂRLOS, Lenuţa HAMZA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93144]
-
APTITUDINEA MATEMATICĂ Profesor Mariana TOTH Colegiul Tehnic ”AL. DOMSA”, Alba Iulia În contextul noilor orientări si tendințe în teoria instruirii, eforturile cadrelor didactice sunt canalizate pentru realizarea actului instructiv-educativ în alegerea celor mai bune metode, procedee în vederea atingerii obiectivelor propuse. La obiectul matematică, totul se bazează pe gândire, gândirea care este în esență un proces psihic specific uman, de reflectare a însușirilor și fenomenelor realității obiective, precum și a relațiilor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana TOTH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93148]