2,057 matches
-
o caracteristică pentru membrii grupului? • Cum se salută oamenii între ei? • Care sunt formulele de adresare între oameni care dețin roluri diferite? Fetele interacționează și lucrează împreună cu băieții? Acest fapt este ceva obișnuit? • Cum sunt percepute diferențele? • Cum sunt exprimate insultele? • Cine nu agreează pe cine? Care sunt motivele? • Sunt utilizate forme de diminuare a conflictelor? • Ce limbă sau variantă a unei limbi este utilizată în comunitate? De către cine? Când? Unde? În care scopuri? • Care este limba utilizată în scris și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
există o persoană care înțelege realmente ceea ce spui reduce tensiunea în timpul medierii. Nu orice problemă este potrivită pentru acest tip de mediere; de exemplu, bătaia sau, alte activități infracționale grave nu trebuie repartizate programului de mediere al școlii. Situații obișnuite (insultele, gălăgia, îmbrâncirea colegiilor pe holuri etc. au fost rezolvate cu succes prin medierea realizată de către colegi. Medierea colegilor este o procedură care poate începe doar dacă părțile aflate în conflict sunt de acord și cuprinde mai mulți pași: • acordul cu privire la
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de la CNA nu s-a sesizat că prezentată pe posturile de televiziune, o asemenea "informație" lezează demnitatea a șaptezeci și cinci la sută din electoratul care a venit la vot și a votat în favoarea întoarcerii la Cotroceni a persoanei la care trimitea insulta respectivă. Așa ceva mă face să cred că asemenea dezbaterilor din timpul epuizantului și păgubosului referendum, de orice pot fi bănuiți jurnaliștii noștri, numai de libertate în exprimarea opiniilor și în selectarea și ierarhizarea știrilor, nu. În fine, se subînțelege constant
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Al. Paleologu s-a lăsat convins. Sunt niște întrebări pe care eu mi le-am pus ori de câte ori colaborarea cu Securitatea a dlui Al. Paleologu, descoperită de fiecare dată ca o noutate absolută, a mai atras asupra lui un val de insulte disprețuitoare. Până acum le-am păstrat doar pentru mine, acele întrebări. Francezii spun că pui întrebări cuiva în care ai încredere. Iată, dvs vi le pun: Mai cunoașteți pe cineva în lumea noastră literară, culturală, lumea noastră, pur și simplu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
colonii fine și lozincile, amestec de umor și fermitate, îmi par mai importante decât punctul opt al Proclamației de la Timișoara, pentru oamenii care veneau acolo. Văd Piața Universității ca pe o psihodramă națională. Toți cei care înghițiseră umilința cozilor, fricii, insultelor, șefilor mai proști și mai incompetenți ca ei, minciuna acestora și minciuna proprie, veneau aici pentru ca să exerseze demnitatea. Ca să învețe să se exprime. Să trăiască în adevăr. Ca după o lungă perioadă de nedemnă toxicomanie, sau dependență care te-a
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
dat afară din partid și nu trebuie plătit pentru ce scrie. De bun simț. Nu știm însă ce le-a cerut el securiștilor în cazul Breban. La fel, fac bună impresie repetatele lui îndemuri ca polemicile să se desfășoare "fără insulte". Nu știm însă, și Liviu Malița o spune, uimit și el, cum erau furiile devastatoare ale lui Ceaușescu. Despre asta mai există dovezi. În general, și în asemenea stări, rare (să ne amintim procesul!) Ceaușescu se mărginea să acuze, pe
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
decembrie 2006) a fost o micromineriadă concentrată ca brutalitate și ca timp de desfășurare, în care noii „mineri” au fost selecționați și antrenați din rândul tânărului lumpenproletariat aderent la PRM, amestec de mercenari, fanatici, indivizi frustrați și „creiere spălate”. Pe lângă insultele cu ceremonial, găselnița lui C.V. Tudor a fost aerul de meci gregar de fotbal în care un rol aparte l-au avut cartonașele roșii ale gherilelor infiltrate de PRM în balcoanele cu invitați și fluierele de huiduială stridentă care flancau
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
observat cu pertinență și profunzime că există două tipuri de violență la nivelul limbajului: „o violență literală pe care limbajul o exercită asupra corpului și în corp” și o „violență imaterială a intervențiilor lingvistice asupra stării lucrurilor”. În cazul unei insulte, de pildă, contează atât sensul propriu-zis pe care îl are termenul defăimător, cât și gestul care însoțește respectivul cuvânt sau timbrul vocii. Cum limba este un „corp de sunete”, orice țipăt, strigăt, răstire aduce un spor de violență pe lângă sensul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Timișoara (în decembrie 1989, înainte ca întreaga Românie să se solidarizeze cu orașul de pe Bega), Iliescu i-a calificat golani pe protestatarii din Piața Universității din 1990, care îl contestau. În acest caz, amenințarea este conținută, de fapt, într-o insultă. Or, miza insultei este aceea că ea conține întotdeauna o impuritate jignitoare. Sensul insultei constă în faptul că nu respectă normele și uzanța decentă a vorbirii, acesta fiind motivul pentru care unii analiști ai fenomenului vorbesc chiar despre un „corp
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
1989, înainte ca întreaga Românie să se solidarizeze cu orașul de pe Bega), Iliescu i-a calificat golani pe protestatarii din Piața Universității din 1990, care îl contestau. În acest caz, amenințarea este conținută, de fapt, într-o insultă. Or, miza insultei este aceea că ea conține întotdeauna o impuritate jignitoare. Sensul insultei constă în faptul că nu respectă normele și uzanța decentă a vorbirii, acesta fiind motivul pentru care unii analiști ai fenomenului vorbesc chiar despre un „corp delict al ofensei
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Bega), Iliescu i-a calificat golani pe protestatarii din Piața Universității din 1990, care îl contestau. În acest caz, amenințarea este conținută, de fapt, într-o insultă. Or, miza insultei este aceea că ea conține întotdeauna o impuritate jignitoare. Sensul insultei constă în faptul că nu respectă normele și uzanța decentă a vorbirii, acesta fiind motivul pentru care unii analiști ai fenomenului vorbesc chiar despre un „corp delict al ofensei” (Evelyne Larguèche, L’effet injure. De la pragmatique à la psychanalyse, PUF
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
greaca uzuală și în gîndirea elină, noțiunea a suferit schimbări remarcabile, arătate într-un mod interesant de Ribbeck (Uber den Begriff des εζρων, "Rheinisches Museum", serie nouă, XXXI, p. 386). Cuvîntul apare prima oară, în Norii lui Aristofan, ca o insultă ironistul fiind pus pe aceeași treaptă cu mincinosul și lăudărosul.Pentru greci, care presupuneau tot pe cît și pretindeau ca interiorul să-și afle expresia în exterior, ironia la care interiorul se află în contrast cu exteriorul, întocmai ca gluma cu seriozitatea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mai vechi vin brut din lume". După modelul sărbătorilor romane, în timpul carnavalului de la Limoux, participanții improvizează dialoguri uneori obscene, adesea deocheate, fără a fi pedepsiți în vreun fel. Pe lângă o relaxare morală, sărbătoarea carnavalului conferă participanților ei "un drept la insultă, sau mai exact, la o pseudo-lege penală a injuriei și a defăimării. Chiar și astăzi, acolo unde nu a căzut în desuetudine, ea are ca efect suspendarea regulilor de poliție care interzic îmbulzelile zgomotoase și gălăgia nocturnă". Cum spun catalanii
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
la aria mai largă a studiilor privind comunismul ca un coșmar intelectual și practic, care în mod surprinzător s-a sfârșit, așa cum a notat înțelept Vladimir Tismăneanu în volumul Reinventarea Politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel, în "repulsie, indignare morală, insultă și dispreț", care "dintr-o dată au devenit mai puternice decât frica". 2. Ce făceați în 1989? Ați fost martorul căderii regimului comunist pe când vă aflați în Europa de Est? Cum ați perceput acele evenimente? Și astfel, zece ani după excursia pe care
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
noiembrie 1940, Pierre Brisson scria Cabinetului mareșalului Pétain: "Entuziasmul la comand( pe care am vrut să-l instituim în presă, laudele constante cu privire la învingător, efuziunile de mulțumire, coloanele de apoteoze ridicate la cel mai mic semn de bunăvoință, atenția în insultele cu privire la Anglia, toată această emulație veselă în servilitate incită publicul la ripostă. Campania care constă în a convinge Franța de fericirea de a fi fost învinsă oferă puține șanse de succes. " Le Jour-Echo de Paris au fost primele care s-
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
divorțul. Pastorul o îndeamnă la răbdare, îi arată ce lașitate ar fi să abandoneze un infirm nefericit. Însă viața este apăsătoare pentru tânăra femeie, care suferă crunt din pricina brutalității și bănuielilor soțului. Pastorul intervine și-l ceartă pe bolnav pentru insultele nedrepte. Metei plânge, se smerește și obține prin căință iertarea și iubirea pe care violențele lui le îndepărtaseră. Este o înaltă lecție de moralitate și încredere. Concluzia este prea frumoasă pentru a convinge sufletele vulgare. Aceste se vor îndoi că
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ajuta la nevoie sau a ne întărâta". De îndată se formă un cerc, mă așezară în mijloc, și acolo, mai mult de două ore, am fost cercetată, prețuită, pipăită de cei patru stricați, primind pe rând de la fiecare laude sau insulte. Îmi veți îngădui, doamnă, spuse frumoasa prizonieră înroșindu-se din plin, să vă ascund o parte din amănuntele nerușinate care s-au petrecut în timpul acestei prime ceremonii"*. Op. cit., pp. 116-117. Dispozitivul pornografic se păstrează aici pentru că naratoarea nu este, în ciuda
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
mult mai greu să fii fericit, să-ți pocnești cu biciul tristețea, să lupți corp la corp cu ea decât să i te lași leneș, dulce, romantic. Am urât tristețea cum am urât și boala. Boala e cea mai mare insultă adusă unui om. Voi plânge fericit, mi-am spus, voi plânge fericit. Dar, iată, la 44 de ani bocesc de-a binelea. E și adevărat, greu. Sunt un fel de punct de intersecție, în casă, a vârstelor. Soția, 27 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
între femei și bărbați se atenuează mai ales în cazul agresivității într-un context provocat. Provocările specifice reduc în mod diferit aceste diferențe. O amenințare ce vizează stima de sine, de exemplu, nu influențează prea mult agresivitatea femeilor, pe când o insultă sau un atac fizic poate să intensifice această tendință. Acest efect diferențiat nu s-a constatat însă la bărbați. Rezultatele obținute de Bettencourt și Miller (1996) semnalează de asemenea diferențe în funcție de metodele experimentale folosite. Bărbații par a fi mult mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
emoțională (vulnerabilitate emoțională) și de exteriorizare-înfrânare (înfrânarea emoțiilor resimțite în cazul unei provocări și nu exteriorizarea lor). Rezultatele mai multor studii de laborator scot în evidență efectul interactiv al acestor tendințe cu unele condiții impuse de manipularea experimentală (eșec, frustrare, insultă) asupra comportamentului agresiv (Caprara, 1986; Caprara, Cinanni, D'Imperio, Passerini, Renzi și Travaglia, 1985 citat de Caprara et al., 1994; Pahlavan, 1987). Cercetările efectuate de Caprara și colegii săi arată că variabila iritabilitate atenuează adesea efectele provocării asupra probabilității de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecții au primit false evaluări în ceea ce privește performanța lor înregistrează reacții agresive mai intense la subiecții al căror scor de iritabilitatea se dovediseră a fi destul de ridicat. Susceptibilitatea emoțională pare să nu interacționeze cu condițiile experimentale impuse. În cazul în care insulta este folosită ca mijloc de manipulare experimentală, iritabilitatea și susceptibilitatea emoțională sunt înlocuite de exteriorizare-înfrânare. Subiecții caracterizați de un înalt grad de "înfrânare" dovedesc o agresivitate puternică atunci când sunt puși în situația de a răspunde la o insultă neașteptată. Rezultatele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în care insulta este folosită ca mijloc de manipulare experimentală, iritabilitatea și susceptibilitatea emoțională sunt înlocuite de exteriorizare-înfrânare. Subiecții caracterizați de un înalt grad de "înfrânare" dovedesc o agresivitate puternică atunci când sunt puși în situația de a răspunde la o insultă neașteptată. Rezultatele a trei experimente realizate de Bushman (Bushman, 1995; Bushman și Geen, 1990 citați de Bushman, 1996) subliniază efectul moderator al ostilității (dimensiunea agresivității fizice) asupra comportamentului agresiv și a proceselor cognitive (procese mentale având funcții particulare în prelucrarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ele diminuează probabilitatea agresivității în loc să o crească. Relația dintre temperatură și agresivitate este în acest caz influențată de nivelul emoțiilor negative induse individului. Aceleași rezultate au fost obținute și în situația în care căldura a fost înlocuită cu frigul, cu insulta, cu aglomerația sau cu un miros neplăcut. Baron (1977 citat de Baron et al., 1994) explică contradicția dintre rezultatele obținute prin acumularea de efecte nocive ale factorilor "provocare" și "suferință", acumulare ce determină o diminuare a reacțiilor agresive, dar o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai sus, copiii loveau mult mai puternic jucăriile numai dacă în prealabil văzuseră un film în care un adult făcea același lucru. Gentry (1970 citat de Pahlavan, 1987) a încercat să compare reacțiile provocate de frustrare cu cele provocate de insultă. După ce au realizat o sarcină de numărare în care fiecare greșeală a complicelui experimentatorului era semnalată fie prin administrarea de șocuri electrice, fie prin aprinderea unei lumini, subiecții erau supuși unui test de evaluare a agresivității ca răspuns la frustrare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
stări negative. De acum încolo, agresivitatea poate fi considerată drept rezultat al declanșării unei stări afective negative. Agresivitatea ca răspuns la declanșarea unei stări afective negative Fie că este vorba despre stimularea "ostilă" fizică (șoc electric, temperatură, zgomot) sau psihologică (insultă, eșec, frustrare), unul dintre declanșatorii primari ai agresivității este nevoia de a reacționa la dezgust. Într-un experiment (Baron, 1988 citat de Baron et al., 1994) subiecții trebuiau să pregătească o reclamă pentru un nou produs. Propunerile lor sunt ulterior
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]